Steaua Roşie, iunie 1965 (Anul 17, nr. 128-153)
1965-06-01 / nr. 128
Interesantă şi viu discutată a fost tema care s-a dezbătut nu de mult la Gheorghieni. Reprezentanţii tuturor întreprinderilor forestiere din regiune — preşedinţi ai comitetelor sindicatelor, ingrişerişefi, şefi ai serviciilor de mecanizare, conducători de sectoare de exploatare, de parchete, manipulanţi şi mecanizatori fruntaşi în întrecerea socialistă — s-au interesat îndeaproape, la faţa locului, de metodele care se aplică la I.F. Gheorghieni. Cu acelaşi prilej, în ziua schimbului de experienţă, în cuvîntul Ier, oaspeţii au arătat în mod critic şi autocritic situaţia existentă în locurile de unde au venit, au reliefat experienţa bună a întreprinderii gazde şi s-au angajat totodată să aplice în practică cele văzute. Schimbul de experienţă organizat la I.F. Gheorghieni de consiliul regional al sindicatelor împreună cu D.R.E.F. Tg.-Mureș nu a fost de loc întîmplător. El a avut o singură temă: UTILIZAREA FERASTRAIELOR MECANICE IN EXPLOATĂRILE FORESTIERE. O temă importantă care interesează pe fiecare forestier. De ce tocmai problema ferăstraielor mecanice? Fiindcă indicele de utilizare realizat pînă acum la acest utilaj este sub posibilităţi. In ultimele patru luni, indicele de utilizare a ferrstraielor mecanice pe D.R.E.F. este în proporţie de 73 la sută! Mai multe întreprinderi forestiere (I.F. Reghin, Topliţa, Miercurea Ciuc) nu au folosit ferăstraiele cu motor la întreaga lor capacitate, nu le-au planificat bine iar în ce priveşte întreţinerea, s-au constatat o serie de deficienţe. În timpul desfăşurării lucrărilor schimbului de experienţă de la Gheorghieni au reieşit numeroase metode bune care se pot aplica la fiecare întreprindere similară. Forestierii din Gheorghieni au mers şi mai departe cu ferăstraiele mecanice, le utilizează — şi, nu fără succes — în exploatarea doborîturilor de vînt. Pentru ca schimbul de experienţă să-şi atingă cit mai bine scopul, el a fost organizat chiar într-un parchet cu doborîturi de vînt. Oaspeţii au vizitat punctele de lucru din parchet, au discutat la faţa locului cu motoriştii, au făcut diferite schimburi de păreri cu alţi oaspeţi. In după-amiaza aceleiaşi zile, la sediul întreprinderii din Gheorghieni, participanţii au dezbătut importanta problemă a utilizării ferăstraielor mecanice. Cu acelaşi prilej au reieşit numeroase posibilităţi de utilizare la întreaga capacitate a preţiosului utilaj. Totodată au ieşit la suprafaţă neajunsurile în acest sens şi s-au reliefat măsuri concrete care îşi găsesc aplicare imediată. In pagina de faţă ne propunem să dăm cîteva aspecte ale utilului schimb de experienţă şi să semnalăm unele neajunsuri care mai există în activitatea întreprinderilor forestiere ale regiunii în privinţa bunei utilizări a ferăstraielor mecanice. In pirchilul de exploatare Seinele utilaje , întreprinderea forestieră din Gheorghieni are realizări însemnate în ce priveşte exploatarea raţională a utilajelor, se situează în frunte pe regiune. Şi, nu e vorba de loc de avantaje naturale. Din contră. Doboriturile de vînt depăşesc aici 400.000 mc de masă lemnoasă. Cu toate acestea, indicele general de utilizare a celor 60 de ferăstraie mecanice existente aici este de 93 la sută. Cum este posibil? In primul rînd, conducerea întreprinderii s-a ocupat îndeaproape de problema doborîturilor A fost întocmit un plan concret de acţiune privind valorificarea, pe sectoare şi parchete, a doborîturilor, iar graficul de recoltare este respectat întocmai. In prima parte a schimbului de experienţă, participanţii au vizitat parchetul de exploatare a doborîturilor de vînt Şumuleu Mare. Un parchet cu condiţii de lucru mijlocii, în care doborîturile depăşesc 50.000 mc. Din această cantitate, peste 60 la sută se recoltează mecanizat. Deci, un proces tehnologic de recoltare manual-mecanic. Cum este organizată munca? Fiecare secţiune a fost împărţită în postate. In fiecare postată lucrează cîte o echipă dotată cu ferăstrău mecanic. Parchetul are 12 ferăstraie moderne în funcţionare, plus unul de rezervă, care asigură continuitatea în lucru în cazul ivirii defecţiunilor. Echipele sînt formate din :10—12 fasonatori şi cîte un motorist. Repartizarea muncitorilor. Un motorist execută secţionarea arborilor doborîţi de la colete. Apoi, secţionarea propriu-zisă. Un fasonator măsoară fusul, înseamnă locurile de secţionare şi ajută motoristul. 2 —3 sau 3—4 muncitori execută cepuitul. Alţi 5—6 sau 6—7 muncitori execută cojitul. Cum lucrează echipa? Intîi se execută curăţirea de crăci. Urmează motoristul cu ajutorul său. Apoi, se continuă cu cojirea. Pentru preîntîmpinarea accidentelor, întreaga echipă lucrează pe aceeaşi curbă de nivel. Cu toate greutăţile cauzate de întîrzierea sosirii primăverii, s-a ajuns ca productivitatea muncii la fasonatul cu ferăstraie mecanice să atingă 2,73 mc/ora-zi , ceea ce faţă de ferăstraiele manuale, înseamnă o produc-, tivitate cu 26 la sută mai mare. întreţinerea şi reparaţiile curente ale ferăstraie- Ior mecanice constituie o problemă foarte importantă. In acest parchet există un mecanic care are la dispoziţie un mic atelier dotat cu scule şi piese de schimb necesare. In micul atelier sunt păstrate şi ferăstraiele în timpul repausului muncitorilor. Pentru îngrijirea utilajelor folosite în locuri mai îndepărtate de atelier, s-a prevăzut păstrarea lor în cabanele în care sînt cazaţi muncitorii. O dată ajuns în parchet, planul de producţie este prelucrat şi defalcat pe echipe, oameni, mecanizatori, indicîndu-se totodată productivitatea utilajelor şi consumurile specifice.. Organizarea — In funcţie de condiţiile de lucru In mai multe întreprinderi forestiere s-au înregistrat doborîturi de vînt. Pentru exploatarea lor, conform graficelor întocmite, s-au luat diferite măsuri. Fiecare întreprindere şi-a organizat formaţii speciale de lucru — adaptate noilor condiţii. Nu peste tot însă s-a acordat atenţia cuvenită utilizării intense a ferăstraielor mecanice. Nu s-a militat îndeajuns în rîndul forestierilor pentru a folosi cu încredere aceste utilaje preţioase, de mare productivitate, în exploatarea doborîturilor. Activitate nesatisfăcătoare în acest sens, au dus întreprinderile forestiere din Miercurea Ciuc, Odorhei, Topliţa şi Reghin. Fireşte, acest aspect negativ nu este lipsit de urmări. In întreprinderile amintite se constată rămîneri în urmă faţă de graficele de recoltare a masei lemnoase doborîte de vînt. Dacă în fiecare formaţie de lucru exista cîte un utilaj modern de secţionat, situaţia era cu totul alta. In cazul doborîturilor de vînt, ca de altfel şi în exploatarea parchetelor normale, o mare importanţă are organizarea formaţiilor de lucru. In general, în întreprinderile forestiere situaţiile sînt asemănătoare. Cu toate acestea, nu se legifică aplicarea strictă a unei formaţii sau alta. Aceasta, ţinîndu-se cont de specificul fiecărui parchet, de tradiţia muncitorilor, de gradul lor de cunoştinţe, de pregătirea lor profesională etc. Asupra formaţiilor de lucru, în cadrul schimbului, au fost discuţii pline de învăţăminte pentru toţi participanţii. S-au reliefat diferite metode precum şi avantajele lor. A reieşit ca o formulă justă şi aceea de folosire a doi oameni după fiecare ferăstrău mecanic. Şi în privinţa metodei pe care o aplică forestierii din Gheorghieni au fost diferite păreri. Majoritatea celor care au luat cuvîntul s-au pronunţat în favoarea metodei aplicate la întreprinderea-gazdă. Bună se dovedeşte şi metoda aplicată la Sovata, unde formaţiile de lucru cuprind peste 15 oameni. In timpul discuţiilor s-a evidenţiat şi un alt procedeu, care se aplică cu succes în parchetul Bacta. Maistrul parchetului, Emeric Györfi, a descris organizarea formaţiilor pe care le conduce. In ce constă ea? Fiecare echipă este împărţită în trei grupe de cîte 5 oameni. Fiecare grup este compus din cunoscuţi, consăteni, prieteni etc. In acest caz, în fiecare grup, forţele sunt echilibrate şi convenabile pentru fiecare forestier. Motoristul trece pe la fiecare formaţie mică şi execută debitarea. In fond, sistemul e cel cunoscut, forma de organizare este însă alta. Unde duce această formă? In primul rînd se preîntîmpină accidentele. Apoi, se evită orice discuţie privitoare la cantitatea lucrărilor efectuate. De aici au avut multe de învăţat reprezentanţii întreprinderii din Miercurea Ciuc. Sistemul aplicat în parchetul Bacta îşi poate găsi un cîmp larg de aplicare la Miercurea Ciuc! Par, nu numai la Ciuc, ci peste tot, acolo unde condiţiile de lucru o cer... Stimularea motoriilor Faptul că în majoritatea exploatărilor cu doborîturi de vînt lucrările sînt încă rămase în urmă faţă de grafic, se datoreşte în parte şi slabei stimulări a motoriştilor. Cointeresarea materială a acestora trebuie să fie problema care să-şi găsească cea mai rapidă rezolvare. In majoritatea întreprinderilor forestiere, cîştigul unei brigăzi în care lucrează şi motorişti se împarte egal, pe fiecare lucrător, indiferent de calificarea sa. Astfel de procedee nu stimulează pe motorişti în întreţinerea în bune condiţii a ferăstraielor. In munca motoristului se ivesc o serie de probleme pe care el trebuie să le rezolve singur. Aici intră întreţinerea utilajului, alimentarea, transportul în pădure şi înapoi la terminarea lucrului şi altele. Din momentul în care în răspunderea lui cad o serie de probleme cerute de muncă calificată şi retribuirea trebuie să fie aparte. Pentru a rezolva această problemă, conducerile întreprinderilor forestiere, maiştrii de parchete, tehnicienii trebuie să întreprindă o susţinută muncă de educare a oamenilor. Trebuie să explice prin exemple concrete avantajul mecanizării procesului de lucru în exploatare, cum este redus efortul fizic prin mecanizare şi în acelaşi timp, felul cum le creşte la toţi membrii brigăzii retribuţia materială. Experienţa I.F.-ului Gheorghieni dovedeşte că unde există preocupare şi rezultatele sînt cele dorite, întreprinderile din Miercurea Ciuc şi Topliţa au multe de făcut în această direcţie. Se impune mai multă preocupare din partea specialiştilor, maiştrilor şi tehnicienilor faţă de popularizarea largă a avantajelor mecanizării. Fiecare întreprindere forestieră are sarcina importantă de a-şi rezolva în modul cel mai avantajos retribuţia motoriştilor şi nici de cum să meargă pe linia egalizării salariilor în formaţie de lucru. Numai în acest fel vor putea fi folosite utilajele la întreaga lor capacitate şi sarcinile de plan realizate la termen. Aceleaşi utilaje care la I. F. Miercurea Ciuc stau, la Odorhei sînt necesare La începutul lunii mai, în regiune existau aproape 400 de ferăstraie în bună stare de funcţionare. Din ele, 89 noi, cu însuşiri funcţionale mai bune şi cu o productivitate mult mai ridicată. Făcîndu-se un calcul pe D.R.E.F., a reieşit că indicele de utilizare a ferăstraielor este de numai 73 la sută. Proporţia are semnificaţia ei. Rezultă că aceste utilaje importante nu sînt utilizate la întreaga lor capacitate. lată cîteva aspecte. In primul trimestru, la I. F. Reghin ferăstraiele mecanice au fost folosite în proporţie de numai 40 la sută, la Odorhei — 47 la sută. La sfîrşitul lunii trecute, la Reghin, din cele 79 de ferăstraie mecanice doar 37 grâu în lucru. La Ciuc, din 54 lucrau 25, iar la Topliţa din 96 doar 76. Nici acum, la Miercurea-Ciuc, situaţia nu prea dă semne de îmbunătăţire. Inginerul şef-adjunct Virgilius Badea, care răspunde direct de mecanizare, recunoaşte deschis acest lucru. E adevărat, s-a înregistrat un succes frumos: există parchete complet mecanizate. Foarte bine. Felicitări! Ce se întîmplă însă cu indicele de utilizare? Pe reversul succesului se poate citi o insuficientă preocupare pentru a introduce în producţie ferăstraiele mecanice. Conducerea întreprinderii nu militează în suficientă măsură pentru a crea opinii sănătoase împotriva forestierilor care desconsideră vizibilele avantaje ale mecanizării şi continuă să folosească joagărul acolo unde ar putea fi înlocuit foarte uşor cu utilaj mecanic. Din această cauză, la Miercurea-Ciuc, 20 de ferăstraie mecanice sînt nefolosite. La I. F. Odorhei situaţia e alta. Conducerea întreprinderii s-a ocupat neîntrerupt de popularizarea avantajelor ferăstraielor cu motor. Rezultatele ? Forestierii solicită continuu ferăstraie mecanice. In momentul de faţă, Ştefan Sárkány, inginerul-şef de la I. F. Odorhei, solicită 10—15 ferăstraie mecanice pentru formaţiile de lucru. Conducerea D.R.E.F. a dat o decizie firească : 15 ferăstraie mecanice de la M. Ciuc să fie duse la Sovata! Rămîne însă sub semnul întrebării cum anume se vor descurca forestierii de la Miercurea Ciuc care, după cum se ştie, au de recoltat o mare parte din doborîturi de vînt şi, în plus sînt în urmă faţă de grafic ? Nici forestierii din Reghin nu se prea pot lăuda cu utilizarea întregului parc de ferăstraie mecanice. Şi acest aspect are trei laturi : 1. ferăstraiele nu sînt întreţinute aşa cum se cuvine; 2. sînt încredinţate şi unor oameni necalificaţi (în timp ce unii motorişti execută lucrări manuale !) şi 3. există o insuficientă preocupare din partea conducerii întreprinderii. In numele reprezentanţilor de la I. F Reghin, inginerul Ştefan Csurka, şeful serviciului mecanizare a arătat că, în timp foarte scurt, metodele de la Gheorghieni îşi vor găsi cîmp larg de aplicare şi în munţii Gurghiului. 3 STEAUA ROŞIE FERĂSTRĂUL MECANIC ÎN INIMA PĂDURII 1 UTILAJ PREŢIOS ŞI IN EXPLOATAREA DOBORÎTURILOR DE VÎNT " SĂ-L FOLOSIM MAI BINE! Concentrare: Ridicarea in dispersare calificării Rezultatele bune obţinute la Gheorghieni, se datoresc în mare măsură şi concentrării ferăstraielor mecanice în exploatările cu doborîturi de vînt. Această concentrare prezintă un dublu avantaj In primul rînd, masa lemnoasă este exploatată în ritm mai rapid și lucrările au putut fi atacate pe toată întinderea parchetului cu doborîturî. In caz că muncitorii S.3U organizat în brigăzi mai mari, fiecare a avut cîte un motorist care lucra încontinuu. In cazul brigăzilor mai mici un motorist putea servi mai multe brigăzi, astfel că ferăstrăul putea fi folosit din plin. Un alt avantaj, și cel mai important, îl prezintă posibilitatea revizuirii sistematice a ferăstraielor. Un exemplu bun ni-l dă şi în acest caz parchetul Şumuleu Mare. Aici s-a înfiinţat un mic atelier, care nu are alt scop decît verificarea zilnică a ferăstraielor şi efectuarea micilor reparaţii necesare. Mecanicul care deserveşte atelierul are datoria ca în fiecare seară să verifice ferăstraiele şi să se îngrijească de buna lor întreţinere. Procedeul dovedeşte că viaţa utilajului poate fi mult prelungită. Din păcate însă, lucrurile stau cu totul altfel la Reghin şi Topliţa. La aceste întreprinderi utilajele sînt dispersate în diferite parchete şi la distanţe des- tul de mari. In cazul că se întîmplă defecţiuni, mo-’ toriştii trebuie să piardă zile întregi pentru a transporta utilajul la centrul de reparaţie. După acest maraton, pe lîngă ei se pierde timpul, utilajul mai trebuie să aştepte pînă să-i vină rîndul la verificare. Conducerile întreprinderilor forestiere trebuie să manifeste mai multă preocupare faţă de aceste aspecte şi, pe viitor, aceste lacune să fie complet remediate. Nu e necesar ca în fiecare parchet să fie înfiinţate puncte de întreţinere, însă, acolo unde ponderea ferăstraielor este mare, un astfel de atelier e cît se poate de util. Cînd defecţiunile la ferăstraie sînt mai mari şi se impune confecţionarea unor piese, şefii de parchete trebuie să dovedească mai multă operativitate în expedierea lor la I.M.T.F. Ciuc. Se impune totodată abandonarea practicii greşite a majorităţii I.F.-urilor de a trimite ferăstraiele mecanice, în reparaţiile generale, în mare parte descompletate. Maiştrii de parchete sînt datori să urmărească îndeaproape utilizarea ferăstraielor mecanice, timpul lor efectiv de lucru pentru a nu ajunge în reparaţie generală înaintea termenului stabilit. Intr-un cuvînt, prin concentrarea gospodărească a acestor utilaje şi prin mai buna lor întreţinere, colectivele întreprinderilor forestiere pot înregistra succese de seamă în exploatarea cît mai rapidă a materialului lemnos provenit din doborîturi de vînt. La cursurile de motorişti să fie trimişi cei mai buni lucrători, care au o vechime în munca de exploatare a masei lemnoase. In cursul şcolarizării să se urmărească ca viitorii motorişti să-şi însuşească cît mai bine tainele mînuirii ferăstraielor mecanice. Ei trebuie să ştie să alimenteze raţional utilajele, să le verifice şi, eventual, să execute unele mici reparaţii. O bună îngrijire duce întotdeauna la prelungirea vieţii utilajului. Un exemplu elocvent ni-i dă parchetul Şumuleu Mare. La întrebările puse de participanţii la schimbul de experienţă diferiţilor motorişti privind părţile componente ale ferăstrăului mecanic, sau modului de funcţionare, ei au răspuns prompt şi cu precizie. Cu totul altfel se întîmplă la Reghin. Aici mai sînt ferăstraie mecanice încredinţate unor muncitori necalificaţi. Astfel, au apărut cazuri de defecţiuni nejustificate. Ba, mai mult. Din cauză că nu s-au cunoscut suficient de bine însuşirile noului fot de ferăstraie moderne, s-a recurs la o metodă greşită de folosire a lor — s-a făcut aşa-numitul rodaj. Incredinţînd aceste ferăstraie nou-nouţe unor oameni insuficient pregătiţi, în timpul „rodajului", spre surprinderea tuturor, două dintre ele s-au defectat. Aceste cazuri trebuie privite cu o mare seriozitate. lată un alt aspect — tot la Reghin în timp ce unele din ferăstraiele mecanice sînt încredinţate unor muncitori necalificaţi, motoriştii calificaţi efectuează munci manuale. Consecinţa ? Productivitate scăzută şi o proastă întreţinere a utilajelor. Aşa ajung ferăstraiele mecanice la uzură prematură ! Şi la Miercurea Ciuc sînt cazuri asemnătoare. Din cauza insuficientei popularizări a avantajelor pe care le prezintă utilajele mecanice şi mai ales din lipsa unor condiţii corespunzătoare de lucru, unii fmecanizatori preferă să lucreze cu unelte manuale. Rămîne în sarcina conducerilor de întreprinderi, a organizaţiilor de partid şi sindicale ca în timpul cel mai scurt să dea viaţă metodelor bune aplicate la Gheorghieni. Nu trebuie să se uite nici o clipă că un ferăstrău mecanic înseamnă patru joagăre, înseamnă înlocuirea muncii a 8 forestieri necalificaţi, că acest utilaj duce la sporirea continuă a productivităţii muncii şi la micşorarea considerabilă a efortului fizic. Exploatarea masei lemnoase şi, mai ales a doborîturilor de vînt, nu-i de loc o treabă uşoară. Aici, munca fizică nu se reduce încă — ca în atîtea alte domenii — la simple apăsări pe butoane. In exploatarea masei lemnoase, principalul buton pe care trebuie să se apese este acela al folosirii intense si la întreaga capacitate a utilajelor din dotare. In prezent se constată rămînere în urmă față de graficele de recoltare a doborîturilor de vînt. Au mai rămas puţine zile pînă la termenul planificat a se exploata această însemnată cantitate de masă lemnoasă. In fiecare întreprindere trebuie grăbit ritmul de muncă. Trebuie, de asemenea, studiată posibilitatea de diferenţiere a salarizării în cadrul formaţiilor de lucru. Motoristul este un om calificat, cu un nivel profesional mai ridicat, care în plus, în fiecare zi, transportă de la un loc de mancă la altul Utilajul căruia îi face întreţinenerea şi-l foloseşte raţional. Trebuie înfiinţate de urgenţă cursurile de ridicare a calificării pentru motorişti. Aici conducerea D.R.E.F. Tg.-Mureş trebuie să-şi spună cuvîntul, mai ales că în ultimul timp au început să sosească tot mai multe ferăstraie cu calităţi tehnice net superioare celor obişnuite. Se impune, de asemenea, concentrarea utilajelor în parchete mai mari şi înfiinţarea micilor ateliere de întreţinere şi revizie. Este foarte necesar ca în toate parchetele de lucru să existe o urmărire corectă şi continuă, pe grafice speciale, a funcţionării ferăstraielor mecanice. E foarte greşită practica unor colective de forestieri care se grăbesc să trimită cît mai repede utilajele pentru reparaţii capitale. Dincolo de această grabă se ascunde lipsa de preocupare faţă de buna întreţinere şi, mai ales, lipsa de bună gospodărire şi nesocotirea rezervelor interne. Dacă la Reghin s-ar vedea mai bine mîna bunului gospodar, ferăstraiele mecanice ar avea o viaţă mai lungă şi ciclul dintre două reparaţii capitale ar fi prelungit. Interesul cu care au participat forestierii la schimbul de experienţă a fost cea mai bună dovadă că tema dezbătută a fost bine aleasă. Mai mulţi vorbitori însă, au subliniat faptul că acest schimb de experienţă trebuia organizat mai devreme. Atunci îşi avea eficacitatea maximă, fiindcă exploatările în doborîturile de vînt erau în toi. Dacă se organiza atunci, metodele fruntaşilor erau deja aplicate. Şi rezultatele în recoltarea doborîturilor de vînt erau cu totul altele — poate chiar în avans faţă de grafice. Deşi consiliul regional al sindicatelor a avut această iniţiativă valoroasă, totuşi, pînă acum cîteva zile schimbul de experienţă nu a avut loc. Atît consiliul regional al sindicatului, cît şi conducerea D.R.E.F. Tg.-Mureş trebuiau să evite această întîrziere nejustificată. Forestierii din regiunea noastră puteau astfel să aplice cele mai bune metode de muncă şi să-şi depăşească angajamentele luate în întrecerea socialistă. Pagină realizată de: PETRE GIURGIU AUREL DAN Fotografie: C. 5ZASZ