Steaua Roşie, septembrie 1965 (Anul 17, nr. 206-231)

1965-09-16 / nr. 219

ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 219 (2.334) 1 Joi, 16 septembrie 1965 4 pagini 25 bani De la 41.000, la 540 lei îmbunătăţirea continuă a calită­ţii produselor este o preocupare permanentă a fiecărui muncitor, inginer şi tehnician din fabrica noastră. La „Electro-Mureş" îşi pri­mesc certificatul de identitate nu­meroase produse cunoscute în în­treaga ţară. In lupta continuă pentru îmbu­nătăţirea caracteristicilor tehnice şi calitative ale produselor s-au obţi­nut succese concludente. Dacă in primul semestru din 1964 valoarea diferitelor produse refuzate pe mo­tiv de calitate era de 41.000 lei, în aceeaşi perioadă din 1965 s-au în­registrat doar 540 lei refuzuri. Cea mai mare parte din aceste refuzuri sunt la produsele electrice care prezintă vicii ascunse­, uşor de re­mediat. E vorba de fiarele de căl­cat electrice cu rezistenţe închise sau diferite tipuri de radiatoare la care norma de funcţionare este de peste 1.200 de ore. După puţin timp de la punerea în exploatare, acestea, din cauza viciilor ascunse s-au defectat. Cum am reuşit să reducem nu­mărul de produse refuzate pe mo­tiv de calitate? In cele ce urmea­ză, mă voi referi la cîteva măsuri care au fost luate în întreprinde­rea noastră. In primul rînd, am pregătit temeinic şi din timp pro­ducţia anului 1965. Din cele 33 de puncte din planul M.T.O., 8 se referă direct la îmbunătăţirea ca­lităţii. In februarie a fost definiti­vat un nou plan, unic, pentru îm­bunătăţirea calităţii, cuprinzînd 61 de măsuri concrete. Prin aplicarea prevederilor din planul unic s-au schimbat forma şi dimensiunile canalelor de alimentare; astfel s-a înlăturat pătrunderea sgurei şi a impurităţilor în interiorul pieselor turnate. Pentru înlăturarea sufluri­lor interioare la reperele turnate din bronz, formele sunt acum us­cate perfect. Prin confecţionarea diferitelor dispozitive şi verifica­toare am reuşit să îmbunătăţim simţitor calitatea la antenele de te­levizoare, radiatoare alungite etc. Ne-am ocupat şi de moderniza­rea produselor. Astfel am urmărit realizarea unor parametri de func­ţionare superiori la dispozitivele de acţionare, maşini de calculat „Mureşul", maşina de găurit etc. Rezultatele obţinute ar fi fost şi mai bune dacă s-ar fi realizat în întregime şi la termenele prevă­zute obiectivele din planul tema­tic referitoare la modernizarea, a­­similarea şi omologarea produse­lor noi. Planul tematic nu a fost realizat în întregime din cauza ca­pacităţii reduse a atelierului S.D.V. care a fost aglomerat cu realiza­rea seriei zero a maşinii de calcu­lat manual îmbunătăţită. ANALIZELE­­ ÎN LABORATOARE In cursul anului trecut, au intrat în funcţiune cele două laboratoare dotate cu aparatură modernă. De atunci, toate analizele asupra pro­duselor se execută de specialişti, în laboratoare. Pe baza unui gra­fic special s-au executat o serie de încercări tip şi de uzură. In urma acestora, precum şi a măsu­rilor care au urmat, s-a îmbunătă­ţit considerabil comportarea pro­duselor în exploatare. Au fost su­puse încercărilor de laborator toa­te tipurile fiarelor electrice de căl­cat, radiatoarele, cele două tipuri de reşouri, maşina electrică de găurit şi vibratorul de adîncime. Pentru înlăturarea defectelor s-au luat măsuri urgente. In ultima pe­rioadă se constată o umiditate n­e­­admisă la şamotele de rezistenţă pentru fiarele de călcat. La pune­rea lor în funcţiune ieşeau aburi sau chiar picături de apă. Imediat am făcut demersurile necesare la furnizorul respectiv. Se analizează cu multă atenţie orice reclamaţie sau produs returnat şi se iau mă­suri prompte şi concrete pentru îmbunătăţirea tehnologiei de fabri­caţie. Tot pe baza unui plan se face urmărirea sistematică a com­portării produselor în exploatare la beneficiari şi consumatori. Ob­servaţiile şi propunerile sînt ana­ ing. A. ROŞCA director la I.I.S. „Electro-Mureş" Tg.-Mureş (Continuare In pag. a 3-a) La Combinatul de industrializarea lemnului din Piteşti: A doua uscatorie etalon de cherestea în probe tehnologice PITEŞTI. (Coresp. Agerpres). — La Combinatul pentru industriali­zarea lemnului din Piteşti a intrat în probe tehnologice a doua uscă­­torie etalon de cherestea. Noul obiectiv are o capacitate anuală de uscare de 30.000 mc cherestea de răşinoase şi se situează la acelaşi nivel ridicat de tehnicitate ca în­tregul combinat. Cele trei tunele de uscare ale secţiei funcţionează continuu, intrarea unui pachet de cherestea în tunel făcîndu-se con­comitent cu scoaterea altuia usc­at. Aparatura automată şi laboratorul special asigură o calitate optimă lemnului. întregul proces de usca­re este urmărit prin intermediul aparatelor electronice de la un pa­nou de comandă şi control. încăr­carea tunelurilor se face cu ajuto­rul unor instalaţii hidraulice, iar transportul în tunelele de uscare pe benzi cu role. Cele două uscă­­torii etalon vor asigura întregul ne­cesar de cherestea răşinoase pen­tru fabricile de binare, semifabri­cate şi mobilă ale combinatului precum şi pentru alte întreprinderi din ţară. PRIMA ZI DE ŞCOALĂ 15 septembrie 1965. Cu flori, cu zîmbete şi cu urări au înce­put din nou şcolile. In această zi, dis-de-dimineaţă, atît la ora­şe cît şi la sate, toate străzile au fost inundate de copii, însoţiţi de părinţii lor. La sunetul clo­poţelului, ca în fiecare septem­brie, miile de clase ale şcolilor de cultură generală, profesio­nale şi tehnice s-au umplut cu copii, cu zgomot şi veselie. A­­lături de elevii care, după lunile de vacanţă petrecute în tabere, la munte sau la mare, încep un nou an şcolar, o nouă ge­neraţie ia contact cu lumea mi­nunată a cărţii. Pe feţele celor mari se poate citi bucuria reve­derii cu colegii şi profesorii, la cei mici nerăbdarea plină de emoţii a primei întîlniri cu şcoa­la. Peste tot, ziua de 15 septem­brie a fost o zi plină de bucu­rie şi de emoţie, ca orice înce­put de an şcolar. Şi totuşi acest septembrie nu este ca oricare altul. Septembrie 1965 are o identitate şi o sem­nificaţie cu totul deosebită, în lungul şir de „septembrii" din viaţa şcolii româneşti. Anul şco­lar care a început ieri va intra în istoria învăţămîntului nostru ca primul an şcolar în Republi­ca Socialistă România. Ne aflăm la Liceul din co­muna Iernut, raionul Luduş. Es­te ora 8. In momentul începerii festivităţii, în curtea şcolii se aflau peste 1.150 de elevi, îm­brăcaţi sărbătoreşte. Iau pe rînd cuvîntul profesori, părinţi şi e­­levi. In cuvîntul lor sînt înmă­­nunchiate urări de bun venit, gînduri şi sentimente, îndem­nuri şi angajamente. Pe mesele din curte, pentru cei mici, pe băncile din cele 24 de clase pentru cei mari, pe elevi îi aş­teaptă pachete cu manuale şco­lare, distribuite în mod gratuit. Elevilor din clasele I—XI din co­muna Iernut, la 15 septembrie 1965 li s-au distribuit în mod gratuit manuale şcolare în va­loare de 88.705 lei. „Primeşte aceste cărţi în dar din partea Partidului Comunist Român şi a guvernului, scrie pe fiecare paciet. La această oră, cînd tuturor elevilor din şcolile de cultură generală din partia noastră, în­­cepînd cu clasa I şi terminînd cu clasa a XI-a se împart ma­nuale şcolare în mod gratuit, peste tot se fac legăminte trai­nice cu viitorul. Da, vom învă­ţa mai bine, mai mult, pentru a deveni cetăţeni de nădejde ai scumpei noastre patrii — Repu­blica Socialistă România. Sîntem acum la Şcoala gene­rală nr. 11 din Tg.-Mureş. Aici, ca şi în alte zeci şi sute de lo­calităţi din regiune, începutul anului şcolar a coincis cu inau­gurarea noului local de şcoală, înaltă, luminoasă, cu o siluetă modernă, noua şcoală şi-a pri­mit elevii împodobită cu ghirlan­de şi buchete de flori, cu miro­sul proaspăt de casă nouă. Pentru minunatele condiţii create învăţămîntului de toate gradele de către partidul şi gu­vernul nostru, peste tot, în pri­ma zi de şcoală, cadrele didac­tice şi elevii şi-au luat angaja­mentul solemn că vor munci cu abnegaţie şi devotament pen­tru realizarea măreţelor idealuri spre care ne conduce Partidul Comunist Român. P. PASCU Cei 115 ered din clasa I din Iernut primesc cărţile. Deocamdată privesc doar pozele din abecedar, în curînd însă ei vor descifra şi elovele Nou an şcolar în şcoală nouă. Prima recreaţie la Şcoala generală nr. 11 din Tg.-Mureș. Jurnalul lucrărilor agricole Cu toate că timpul este des­tul de înaintat, iar secerişul şi treierişul ar trebui să fie ter­minate, in raioanele Topliţa şi Gheorghieni aceste lucrări sunt efectuate doar in proporţie de 94,8 la sută şi respectiv de 96,6 la sută. In ritm cu totul nesatis­făcător se desfăşoară şi treieri­­şul griului şi al secarei. Pe re­giune, această lucrare a fost efectuată pînă la 14 septem­brie, doar în proporţie de 89,4 la sută. Rămase mult în urmă sunt raioanele: Topliţa (31,6 la sută), Gheorghieni (27,8 la sută) şi Ciuc (62,8 la sută). Dat fiind că în aceste raioane vremea se­mănatului a sosit, se impune ca atît secerişul cît şi treierişul să fie terminate în timpul cel mai scurt. In aceste zile se lucrează în ritm susţinut la pregătirea tere­nului pentru însămînţări, la se­mănatul cerealelor, precum şi al plantelor furajere pentru nutreţ. Arăturile au fost efectuate pînă­­ 14 septembrie pe o suprafa­ţă de 3. 887 ha, din care s-au pregătit pentru semănat aproa­pe 18.000 ha. Paralel cu însămînţatul orzu­lui şi plantelor furajere, lucrare ce s-a executat pe o suprafaţă de aproape 4.000 ha (1.035 ha în gospodării agricole de stat), s-a trecut şi la însămînţatul griu­lui şi secarei Aceste cereale sînt însămînţate pe 1.530 ha. Cele mai mari suprafeţe au fost însă­mînţate în raioanele: Ciuc (840 ha), Reghin (223 ha), Tg.-Mureş (194 ha) şi Odorhei (164 ha). Intrucît în partea de sus a re­giunii noastre epoca optimă de însămînţare a griului a sosit, iar în partea de jos se apropie, es­te necesar ca ritmul lucrărilor de pregătire a solului să fie in­tensificat. Lucrările recentei şedinţe lăr­gite a secţiei de cereale şi plan­te tehnice din Consiliul agricol regional, privind cultura griului, au scos în evidenţă importanţa ce o are pregătirea din timp a solului, precum şi semănatul in epoca optimă. Rămine ca învă­ţămintele anilor precedenţi şi recomandările privind cultura griului să fie aplicate în practi­că. Organizaţiile de partid, specialiştii şi consiliile agricole sunt chemate să-i sprijine pe membrii cooperativelor agri­cole in generalizarea experienţei înaintate, să ia măsuri pentru organizarea temeinică a muncii, incit semănatul griului să fie fă­cut la un inait nivel calitativ. Vizita in R. P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA (Agerpres) Trimişii noştri speciali transmit: Cea de-a lll-a zi a vizitei în R.P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socia­liste România a fost consacrată re­giunii şi oraşului Plevna. Solii po­porului român, însoţiţi de tovarăşii Todor Jivkov, Boris Velcev, Gheor­­ghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti, au vizitat uni­tăţi economice şi monumente isto­rice ridicate în amintirea faptelor de arme comune româno-bulgare. In drum spre oraşul Plevna, co­loana oficială de maşini s-a oprit la Botevgrad unde funcţionea ,­ o unitate modernă de înalt nivel teh­nic a industriei socialiste bulgare — fabrica de semiconductori. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Crigor Stroi­­cikov, prim-secretar al Comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Ma­­tev, preşedintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, direc­torul uzinelor, de numeroşi munci­tori şi muncitoare. Deasupra intră­rii se aflau portretele tovarăşilor Ni­­colae Ceauşescu şi Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Numeroase drapele ale celor două ţări, steaguri roşii, împodobeau săr­bătoreşte clădirile întreprinderii. Un grup de muncitoare, în costume na­ţionale a oferit membrilor delega­ţiei şi persoanelor care o însoţesc pîine cu sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul acestei ti­nere unităţi, locul ei în economia socialistă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fa­brica este prevăzută pentru o ca­pacitate de 28 milioane de semi­conductori pe an. Cu instalaţiile şi utilajele montate pînă acum, fa­brica realizează o producţie de pes­te 14 milioane semiconductori a­­nual. In perioada scurtă de cînd a intrat în funcţie, muncitorii şi-au însuşit cunoştinţele necesare mî­­nuirii complicatelor instalaţii, rea­­lizînd produse comparabile cu ce­le de pe piaţa internaţională, însoţiţi de cadre tehnice, mem­brii delegaţiei au vizitat principa­lele sectoare de producţie, intere­­sîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună ca­litate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi membri ai delegaţiei române au mulţumit pentru primirea căl­­duroasă şi au urat colectivului a­­cestei moderne unităţi industriale noi succese în muncă. Membrii de­legaţiei au semnat în cartea de o­­noare a uzinei. Colectivului uzinei i-au fost oferite, din partea delega­ţiei de partid şi guvernamentale române, cadouri. In drum spre Plevna, delegaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ, unde preşedintele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare aclamînd îndelung pentru prie­tenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori şi cravate roşii. In numele delegaţiei române to­varăşul Nicolae Ceauşescu a mul­ţumit pentru primirea făcută, urînd cooperatorilor succese în muncă şi în viaţa personală. Asemenea manifestări calde şi spontane de prietenie au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamen­tale a ţării noastre şi în comuna Ia­­blaniţa şi în orăşelul Bukoveţ, unde înalţii oaspeţi români s-au oprit pentru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întîlniri s-au transformat în­­mitinguri spontane ale prieteniei româno-bulgare. Răspunzînd cuvin­telor de prietenie, urărilor adresa­te poporului român de conducătorii organizaţiilor locale de partid, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a mul­ţumit pentru cuvintele calde cu ca­re au fost întîmpinaţi solii poporu­lui român. In toate localităţile pe unde a trecut convoiul de maşini, mii şi mii de oameni ai muncii au ova­ţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşite urale delegaţia română. Pe tot traseul se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Ro­mân, a poporului român, a priete­niei româno-bulgare. Erau arborate drapelele celor două state, în bal­coanele şi ferestrele caselor erau aşezate covoare multicolore cu fru­moase motive naţionale. Miile de oameni aliniaţi la marginea şose­lei fluturau steaguri tricolore şi bu­chete de flori. La hotarul dintre regiunile Sofia şi Plevna delegaţia română a fost întîmpinată de conducători ai or­ganizaţiilor de partid şi de stat lo­cale, tovarăşii Penko Gherganov, prim-secretar al Comitetului regio­nal de partid, Gheorghe Petrov, p­re­şedinte al sfatului popular regional, Marko Markov, preşedintele orga­nizaţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrial-agrară ca­re a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea în producţia industrială o deţine in­dustria uşoară şi alimentară. In ul­timii ani, aici a fost descoperită şi pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este binecunoscută da­torită numeroaselor ei muzee şi monumente istorice, printre care Mausoleul ostaşilor români căzuţi în Războiul de eliberare a Bulga­riei din 1877, aflat la Griviţa, Mu­zeul „Ostaşul român 1877—1878" din comuna Pordim, şi Mausoleul ostaşilor ruşi şi români căzuţi în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877—1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nume este legat de glorioasele pagini din istoria ţării noastre şi a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire dele­gaţiei de partid şi de stat a Repu­blicii Socialiste România. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd steguleţe tricolore. Aşeza­te deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun venit înalţilor oaspeţi români în centrul oraşului, în Piaţa Ro­şie, în imediata vecinătate a Mau­soleului închinat ostaşilor ruşi şi români care au căzut în luptele din războiul din 1877—1878, o com­panie de onoare prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania aliniată. Răsu­nă imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Bulgaria, înalţii oaspeţi români şi condu­cătorii de partid şi de stat bulgari care-i însoţesc iau loc în tribuna oficială instalată în piaţă. Delega­ţia de partid şi de stat a ţării noastre este salutată cu căldură de preşedintele sfatului popular al o­­raşului Plevna, Lube Nacev. In nu­mele delegaţiei noastre, salutînd participanţii la miting, a luat cu­vîntul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Locuitorii Plevnei, care umpleau Piaţa Roşie şi toate străzile apro­piate, au ovaţionat îndelung pen­tru prietenia frăţească româno-bul­gară. După încheierea mitingului, de­legaţia de partid şi guvernamentală a ţării noastre a vizitat Mausoleul eroilor de la Plevna. In semn de a­­dîncă cinstire a memoriei celor ce s-au jertfit pentru o cauză dreaptă, membrii delegaţiei au depus la Mausoleu o coroană de flori şi au semnat în cartea de onoare. ★ % In după-amiaza aceleiaşi zile, delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Socialiste România în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Todor Jivkov şi persoanele care îi însoţesc, au vizitat Mausoleul eroi­lor români de la Griviţa. Delegaţia română a depus o co­roană de flori la Mausoleu şi a semnat în cartea de onoare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au sădit doi brazi în parcul din faţa Mausoleu­lui, după care delegaţia a vizitat monumentele care evocă figurile luptătorilor care au căzut vitejeşte pe cîmpul de bătălie. In Gospodăria cooperativă de muncă „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ a avut loc un miting consacrat prieteniei româno-bulgare. Au rostit cuvîntări Ştefan Dimi­trov, secretar al comitetului co­munal de partid şi tovarăşul Virgil Trofin. In aceeaşi seară delegaţia româ­nă s-a întors la Sofia. | --------------­| Cu­ mai multe culturi furajere­­ însămînţate din toamnă Asigurarea unor producţii sporite de lapte, necesită în tot cursul a­­nului o furajare corespunzătoare. In prezent ne aflăm în perioada în care trebuie însămînţate culturile ce vor asigura necesarul de furaje, pentru una din cele mai critice pe­rioade de hrănire a animalelor şi anume lunile de primăvară, cînd rezervele de nutreţuri sînt pe ter­minate şi cînd pajiştile naturale nu pot fi încă folosite. Numeroase cooperative agricole şi-au organizat un sistem de con­­veier verde, în care intră în primul rînd borceagul sau secara de toam­nă. Printre aceste unităţi se numă­ră Staţiunea experimentală Tg.-Mu­reş, cooperativele agricole Gor­­neşti, Gălăţeni, Balda, Sîntimbru, Lăzarea şi multe altele. Acestea, au luat măsuri ca în raport cu numă­rul animalelor ce le au şi consu­mul zilnic de masă verde necesar, mai ales pentru tineretul din lotu­rile de reproducţie şi vacilor cu lapte, să însămînţeze suprafeţele necesare de borceag de toamnă şi secară furajeră. Procedînd astfel, aceste unităţi, în lunile mai şi iu­nie, iar în zona de silvo­stepă chiar la sfîrşitul lunii aprilie, îşi vor asi­gura necesarul de furaj verde, atît de necesar animalelor, după o pe­rioadă lungă de hrănire cu furaje uscate şi siloz. Ne este cunoscut, că în aprilie, mai şi iunie, avem numărul cel mai mare de vaci în lactaţie şi deci atunci obţinem producţiile cele mai ridicate de lapte. Dacă nu ne vom îngriji să asigurăm animalelor şi nutreţuri verzi timpurii, nu ne putem aştepta nici la producţii bune. Folosind experienţa Staţiunii ex­perimentale Tg.-Mureş, cît şi a nu­meroase cooperative agricole, con­siderăm că toate conducerile coo­perativelor agricole, mai ales ingi­nerii şi medicii veterinari trebuie să fie preocupaţi în aceste zile de toamnă de însămînţarea suprafeţe­lor necesare cu borceag, orz şi se­cară. In acest scop este necesar să se identifice suprafeţele care au fost fertilizate, să fie terminate în cel mai scurt timp lucrările de pregă­tire a solului, pentru ca în aceste zile ale lunii septembrie, însămîn­ţatul plantelor furajere să se desfă­şoare din plin. Extinderea acestor culturi este deosebit de economi­coasă deoarece la primăvară, după ce s-a recoltat masa verde, pe a­­ceste terenuri se pot cultiva po­rumbul, cartofii etc. Aşa proce­dează numeroase cooperative agri­cole printre care Sînpaul, Tuşnad şi altele. Deci suprafaţa cultivată în cadrul conveierului verde, cu bor­ceag de toamnă, orz sau secară, nu se scoate din cultură, ci este folosită pentru culturi duble. Ţinînd seama de toate acestea, cît şi de faptul că plantele furajere însămînţate toamna dau un mare volum de masă verde, de 15— 20.000 kg în medie la ha, că pro­ducerea acestui furaj este ieftin, secţia de creştere a animalelor din Consiliul agricol regional recoman­dă extinderea acestei culturi în fiecare cooperativă agricolă. Invăţînd din experienţa bună a acestui an, cît şi din greutăţile ce s-au ivit la începutul primăverii privind furajarea animalelor, este necesar să luăm toate măsurile pentru organizarea conveierului ver­de, pentru însămînţarea culturilor furajere de toamnă pe suprafeţe cît mai mari şi în timpul cel mai scurt. Dr. EMIL PĂSAT şeful secţiei de creştere a animale­lor de la Consiliul agricol regional VEŞTI DE PE OGOARE Zilele acestea şi la coopera­tiva agricolă din comuna Papiu Ilarian, raionul Luduş, a înce­put scosul sfeclei de zahăr cul­tivată pe o suprafaţă de peste 180 ha. Muncind cu spor, membrii cooperativei livrează zilnic fa­bricii de zahăr peste 100 tone de sfeclă. IOAN TRIFON corespondent voluntar ★ Cunoscînd importanţa deose­bită ce o au culturile furajere însămînţate pentru masă verde, cooperativa agricolă de produc­ţie din Pănet, raionul Tg.-Mu­reş, a însămînţat în aceste zile peste 25 ha cu borceag. In ritm susţinut se lucrează şi la semănatul orzului. ALEX. TÖRÖK corespondent voluntar Pentru a contribui la sporirea producţiei, cooperativele agrico­le de pe cuprinsul raionului Tîr­­năveni, acordă o deosebită aten­ţie lucrărilor de fertilizare a sec­lului. In total au fost transportate şi în parte încorporate sub brazdă peste 32.000 tone de gunoi de grajd şi 260 tone de îngrăşămin­te chimice. Cele mai mari can­tităţi de gunoi de grajd au fost transportate de către coopera­tivele agricole din Cetatea de Baltă — 4950 tone, Deal — 3100 tone, Bila — 2400 tone şi altele. Paralel cu pregătirea şi îngră­­şarea terenului, majoritatea u­­nităţilor agricole au trecut şi la însămînţatul culturilor de toam­nă. Cooperativele agricole din Deal, Agrişteu şi Crăieşti au în­sămînţat cele mai mari suprafeţe cu orz şi borceag. SIMION B, corespondent voluntar

Next