Steaua Roşie, septembrie 1965 (Anul 17, nr. 206-231)
1965-09-16 / nr. 219
ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 219 (2.334) 1 Joi, 16 septembrie 1965 4 pagini 25 bani De la 41.000, la 540 lei îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor este o preocupare permanentă a fiecărui muncitor, inginer şi tehnician din fabrica noastră. La „Electro-Mureş" îşi primesc certificatul de identitate numeroase produse cunoscute în întreaga ţară. In lupta continuă pentru îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice şi calitative ale produselor s-au obţinut succese concludente. Dacă in primul semestru din 1964 valoarea diferitelor produse refuzate pe motiv de calitate era de 41.000 lei, în aceeaşi perioadă din 1965 s-au înregistrat doar 540 lei refuzuri. Cea mai mare parte din aceste refuzuri sunt la produsele electrice care prezintă vicii ascunse, uşor de remediat. E vorba de fiarele de călcat electrice cu rezistenţe închise sau diferite tipuri de radiatoare la care norma de funcţionare este de peste 1.200 de ore. După puţin timp de la punerea în exploatare, acestea, din cauza viciilor ascunse s-au defectat. Cum am reuşit să reducem numărul de produse refuzate pe motiv de calitate? In cele ce urmează, mă voi referi la cîteva măsuri care au fost luate în întreprinderea noastră. In primul rînd, am pregătit temeinic şi din timp producţia anului 1965. Din cele 33 de puncte din planul M.T.O., 8 se referă direct la îmbunătăţirea calităţii. In februarie a fost definitivat un nou plan, unic, pentru îmbunătăţirea calităţii, cuprinzînd 61 de măsuri concrete. Prin aplicarea prevederilor din planul unic s-au schimbat forma şi dimensiunile canalelor de alimentare; astfel s-a înlăturat pătrunderea sgurei şi a impurităţilor în interiorul pieselor turnate. Pentru înlăturarea suflurilor interioare la reperele turnate din bronz, formele sunt acum uscate perfect. Prin confecţionarea diferitelor dispozitive şi verificatoare am reuşit să îmbunătăţim simţitor calitatea la antenele de televizoare, radiatoare alungite etc. Ne-am ocupat şi de modernizarea produselor. Astfel am urmărit realizarea unor parametri de funcţionare superiori la dispozitivele de acţionare, maşini de calculat „Mureşul", maşina de găurit etc. Rezultatele obţinute ar fi fost şi mai bune dacă s-ar fi realizat în întregime şi la termenele prevăzute obiectivele din planul tematic referitoare la modernizarea, asimilarea şi omologarea produselor noi. Planul tematic nu a fost realizat în întregime din cauza capacităţii reduse a atelierului S.D.V. care a fost aglomerat cu realizarea seriei zero a maşinii de calculat manual îmbunătăţită. ANALIZELE ÎN LABORATOARE In cursul anului trecut, au intrat în funcţiune cele două laboratoare dotate cu aparatură modernă. De atunci, toate analizele asupra produselor se execută de specialişti, în laboratoare. Pe baza unui grafic special s-au executat o serie de încercări tip şi de uzură. In urma acestora, precum şi a măsurilor care au urmat, s-a îmbunătăţit considerabil comportarea produselor în exploatare. Au fost supuse încercărilor de laborator toate tipurile fiarelor electrice de călcat, radiatoarele, cele două tipuri de reşouri, maşina electrică de găurit şi vibratorul de adîncime. Pentru înlăturarea defectelor s-au luat măsuri urgente. In ultima perioadă se constată o umiditate neadmisă la şamotele de rezistenţă pentru fiarele de călcat. La punerea lor în funcţiune ieşeau aburi sau chiar picături de apă. Imediat am făcut demersurile necesare la furnizorul respectiv. Se analizează cu multă atenţie orice reclamaţie sau produs returnat şi se iau măsuri prompte şi concrete pentru îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie. Tot pe baza unui plan se face urmărirea sistematică a comportării produselor în exploatare la beneficiari şi consumatori. Observaţiile şi propunerile sînt ana ing. A. ROŞCA director la I.I.S. „Electro-Mureş" Tg.-Mureş (Continuare In pag. a 3-a) La Combinatul de industrializarea lemnului din Piteşti: A doua uscatorie etalon de cherestea în probe tehnologice PITEŞTI. (Coresp. Agerpres). — La Combinatul pentru industrializarea lemnului din Piteşti a intrat în probe tehnologice a doua uscătorie etalon de cherestea. Noul obiectiv are o capacitate anuală de uscare de 30.000 mc cherestea de răşinoase şi se situează la acelaşi nivel ridicat de tehnicitate ca întregul combinat. Cele trei tunele de uscare ale secţiei funcţionează continuu, intrarea unui pachet de cherestea în tunel făcîndu-se concomitent cu scoaterea altuia uscat. Aparatura automată şi laboratorul special asigură o calitate optimă lemnului. întregul proces de uscare este urmărit prin intermediul aparatelor electronice de la un panou de comandă şi control. încărcarea tunelurilor se face cu ajutorul unor instalaţii hidraulice, iar transportul în tunelele de uscare pe benzi cu role. Cele două uscătorii etalon vor asigura întregul necesar de cherestea răşinoase pentru fabricile de binare, semifabricate şi mobilă ale combinatului precum şi pentru alte întreprinderi din ţară. PRIMA ZI DE ŞCOALĂ 15 septembrie 1965. Cu flori, cu zîmbete şi cu urări au început din nou şcolile. In această zi, dis-de-dimineaţă, atît la oraşe cît şi la sate, toate străzile au fost inundate de copii, însoţiţi de părinţii lor. La sunetul clopoţelului, ca în fiecare septembrie, miile de clase ale şcolilor de cultură generală, profesionale şi tehnice s-au umplut cu copii, cu zgomot şi veselie. Alături de elevii care, după lunile de vacanţă petrecute în tabere, la munte sau la mare, încep un nou an şcolar, o nouă generaţie ia contact cu lumea minunată a cărţii. Pe feţele celor mari se poate citi bucuria revederii cu colegii şi profesorii, la cei mici nerăbdarea plină de emoţii a primei întîlniri cu şcoala. Peste tot, ziua de 15 septembrie a fost o zi plină de bucurie şi de emoţie, ca orice început de an şcolar. Şi totuşi acest septembrie nu este ca oricare altul. Septembrie 1965 are o identitate şi o semnificaţie cu totul deosebită, în lungul şir de „septembrii" din viaţa şcolii româneşti. Anul şcolar care a început ieri va intra în istoria învăţămîntului nostru ca primul an şcolar în Republica Socialistă România. Ne aflăm la Liceul din comuna Iernut, raionul Luduş. Este ora 8. In momentul începerii festivităţii, în curtea şcolii se aflau peste 1.150 de elevi, îmbrăcaţi sărbătoreşte. Iau pe rînd cuvîntul profesori, părinţi şi elevi. In cuvîntul lor sînt înmănunchiate urări de bun venit, gînduri şi sentimente, îndemnuri şi angajamente. Pe mesele din curte, pentru cei mici, pe băncile din cele 24 de clase pentru cei mari, pe elevi îi aşteaptă pachete cu manuale şcolare, distribuite în mod gratuit. Elevilor din clasele I—XI din comuna Iernut, la 15 septembrie 1965 li s-au distribuit în mod gratuit manuale şcolare în valoare de 88.705 lei. „Primeşte aceste cărţi în dar din partea Partidului Comunist Român şi a guvernului, scrie pe fiecare paciet. La această oră, cînd tuturor elevilor din şcolile de cultură generală din partia noastră, începînd cu clasa I şi terminînd cu clasa a XI-a se împart manuale şcolare în mod gratuit, peste tot se fac legăminte trainice cu viitorul. Da, vom învăţa mai bine, mai mult, pentru a deveni cetăţeni de nădejde ai scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. Sîntem acum la Şcoala generală nr. 11 din Tg.-Mureş. Aici, ca şi în alte zeci şi sute de localităţi din regiune, începutul anului şcolar a coincis cu inaugurarea noului local de şcoală, înaltă, luminoasă, cu o siluetă modernă, noua şcoală şi-a primit elevii împodobită cu ghirlande şi buchete de flori, cu mirosul proaspăt de casă nouă. Pentru minunatele condiţii create învăţămîntului de toate gradele de către partidul şi guvernul nostru, peste tot, în prima zi de şcoală, cadrele didactice şi elevii şi-au luat angajamentul solemn că vor munci cu abnegaţie şi devotament pentru realizarea măreţelor idealuri spre care ne conduce Partidul Comunist Român. P. PASCU Cei 115 ered din clasa I din Iernut primesc cărţile. Deocamdată privesc doar pozele din abecedar, în curînd însă ei vor descifra şi elovele Nou an şcolar în şcoală nouă. Prima recreaţie la Şcoala generală nr. 11 din Tg.-Mureș. Jurnalul lucrărilor agricole Cu toate că timpul este destul de înaintat, iar secerişul şi treierişul ar trebui să fie terminate, in raioanele Topliţa şi Gheorghieni aceste lucrări sunt efectuate doar in proporţie de 94,8 la sută şi respectiv de 96,6 la sută. In ritm cu totul nesatisfăcător se desfăşoară şi treierişul griului şi al secarei. Pe regiune, această lucrare a fost efectuată pînă la 14 septembrie, doar în proporţie de 89,4 la sută. Rămase mult în urmă sunt raioanele: Topliţa (31,6 la sută), Gheorghieni (27,8 la sută) şi Ciuc (62,8 la sută). Dat fiind că în aceste raioane vremea semănatului a sosit, se impune ca atît secerişul cît şi treierişul să fie terminate în timpul cel mai scurt. In aceste zile se lucrează în ritm susţinut la pregătirea terenului pentru însămînţări, la semănatul cerealelor, precum şi al plantelor furajere pentru nutreţ. Arăturile au fost efectuate pînă 14 septembrie pe o suprafaţă de 3. 887 ha, din care s-au pregătit pentru semănat aproape 18.000 ha. Paralel cu însămînţatul orzului şi plantelor furajere, lucrare ce s-a executat pe o suprafaţă de aproape 4.000 ha (1.035 ha în gospodării agricole de stat), s-a trecut şi la însămînţatul griului şi secarei Aceste cereale sînt însămînţate pe 1.530 ha. Cele mai mari suprafeţe au fost însămînţate în raioanele: Ciuc (840 ha), Reghin (223 ha), Tg.-Mureş (194 ha) şi Odorhei (164 ha). Intrucît în partea de sus a regiunii noastre epoca optimă de însămînţare a griului a sosit, iar în partea de jos se apropie, este necesar ca ritmul lucrărilor de pregătire a solului să fie intensificat. Lucrările recentei şedinţe lărgite a secţiei de cereale şi plante tehnice din Consiliul agricol regional, privind cultura griului, au scos în evidenţă importanţa ce o are pregătirea din timp a solului, precum şi semănatul in epoca optimă. Rămine ca învăţămintele anilor precedenţi şi recomandările privind cultura griului să fie aplicate în practică. Organizaţiile de partid, specialiştii şi consiliile agricole sunt chemate să-i sprijine pe membrii cooperativelor agricole in generalizarea experienţei înaintate, să ia măsuri pentru organizarea temeinică a muncii, incit semănatul griului să fie făcut la un inait nivel calitativ. Vizita in R. P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA (Agerpres) Trimişii noştri speciali transmit: Cea de-a lll-a zi a vizitei în R.P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România a fost consacrată regiunii şi oraşului Plevna. Solii poporului român, însoţiţi de tovarăşii Todor Jivkov, Boris Velcev, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti, au vizitat unităţi economice şi monumente istorice ridicate în amintirea faptelor de arme comune româno-bulgare. In drum spre oraşul Plevna, coloana oficială de maşini s-a oprit la Botevgrad unde funcţionea , o unitate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socialiste bulgare — fabrica de semiconductori. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Crigor Stroicikov, prim-secretar al Comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, preşedintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, de numeroşi muncitori şi muncitoare. Deasupra intrării se aflau portretele tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Numeroase drapele ale celor două ţări, steaguri roşii, împodobeau sărbătoreşte clădirile întreprinderii. Un grup de muncitoare, în costume naţionale a oferit membrilor delegaţiei şi persoanelor care o însoţesc pîine cu sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul acestei tinere unităţi, locul ei în economia socialistă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fabrica este prevăzută pentru o capacitate de 28 milioane de semiconductori pe an. Cu instalaţiile şi utilajele montate pînă acum, fabrica realizează o producţie de peste 14 milioane semiconductori anual. In perioada scurtă de cînd a intrat în funcţie, muncitorii şi-au însuşit cunoştinţele necesare mînuirii complicatelor instalaţii, realizînd produse comparabile cu cele de pe piaţa internaţională, însoţiţi de cadre tehnice, membrii delegaţiei au vizitat principalele sectoare de producţie, interesîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună calitate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei române au mulţumit pentru primirea călduroasă şi au urat colectivului acestei moderne unităţi industriale noi succese în muncă. Membrii delegaţiei au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colectivului uzinei i-au fost oferite, din partea delegaţiei de partid şi guvernamentale române, cadouri. In drum spre Plevna, delegaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ, unde preşedintele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare aclamînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori şi cravate roşii. In numele delegaţiei române tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd cooperatorilor succese în muncă şi în viaţa personală. Asemenea manifestări calde şi spontane de prietenie au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre şi în comuna Iablaniţa şi în orăşelul Bukoveţ, unde înalţii oaspeţi români s-au oprit pentru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întîlniri s-au transformat înmitinguri spontane ale prieteniei româno-bulgare. Răspunzînd cuvintelor de prietenie, urărilor adresate poporului român de conducătorii organizaţiilor locale de partid, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru cuvintele calde cu care au fost întîmpinaţi solii poporului român. In toate localităţile pe unde a trecut convoiul de maşini, mii şi mii de oameni ai muncii au ovaţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşite urale delegaţia română. Pe tot traseul se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Erau arborate drapelele celor două state, în balcoanele şi ferestrele caselor erau aşezate covoare multicolore cu frumoase motive naţionale. Miile de oameni aliniaţi la marginea şoselei fluturau steaguri tricolore şi buchete de flori. La hotarul dintre regiunile Sofia şi Plevna delegaţia română a fost întîmpinată de conducători ai organizaţiilor de partid şi de stat locale, tovarăşii Penko Gherganov, prim-secretar al Comitetului regional de partid, Gheorghe Petrov, preşedinte al sfatului popular regional, Marko Markov, preşedintele organizaţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrial-agrară care a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea în producţia industrială o deţine industria uşoară şi alimentară. In ultimii ani, aici a fost descoperită şi pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este binecunoscută datorită numeroaselor ei muzee şi monumente istorice, printre care Mausoleul ostaşilor români căzuţi în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Griviţa, Muzeul „Ostaşul român 1877—1878" din comuna Pordim, şi Mausoleul ostaşilor ruşi şi români căzuţi în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877—1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nume este legat de glorioasele pagini din istoria ţării noastre şi a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Socialiste România. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd steguleţe tricolore. Aşezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun venit înalţilor oaspeţi români în centrul oraşului, în Piaţa Roşie, în imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostaşilor ruşi şi români care au căzut în luptele din războiul din 1877—1878, o companie de onoare prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania aliniată. Răsună imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Bulgaria, înalţii oaspeţi români şi conducătorii de partid şi de stat bulgari care-i însoţesc iau loc în tribuna oficială instalată în piaţă. Delegaţia de partid şi de stat a ţării noastre este salutată cu căldură de preşedintele sfatului popular al oraşului Plevna, Lube Nacev. In numele delegaţiei noastre, salutînd participanţii la miting, a luat cuvîntul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Locuitorii Plevnei, care umpleau Piaţa Roşie şi toate străzile apropiate, au ovaţionat îndelung pentru prietenia frăţească româno-bulgară. După încheierea mitingului, delegaţia de partid şi guvernamentală a ţării noastre a vizitat Mausoleul eroilor de la Plevna. In semn de adîncă cinstire a memoriei celor ce s-au jertfit pentru o cauză dreaptă, membrii delegaţiei au depus la Mausoleu o coroană de flori şi au semnat în cartea de onoare. ★ % In după-amiaza aceleiaşi zile, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Todor Jivkov şi persoanele care îi însoţesc, au vizitat Mausoleul eroilor români de la Griviţa. Delegaţia română a depus o coroană de flori la Mausoleu şi a semnat în cartea de onoare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au sădit doi brazi în parcul din faţa Mausoleului, după care delegaţia a vizitat monumentele care evocă figurile luptătorilor care au căzut vitejeşte pe cîmpul de bătălie. In Gospodăria cooperativă de muncă „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ a avut loc un miting consacrat prieteniei româno-bulgare. Au rostit cuvîntări Ştefan Dimitrov, secretar al comitetului comunal de partid şi tovarăşul Virgil Trofin. In aceeaşi seară delegaţia română s-a întors la Sofia. | --------------| Cu mai multe culturi furajere însămînţate din toamnă Asigurarea unor producţii sporite de lapte, necesită în tot cursul anului o furajare corespunzătoare. In prezent ne aflăm în perioada în care trebuie însămînţate culturile ce vor asigura necesarul de furaje, pentru una din cele mai critice perioade de hrănire a animalelor şi anume lunile de primăvară, cînd rezervele de nutreţuri sînt pe terminate şi cînd pajiştile naturale nu pot fi încă folosite. Numeroase cooperative agricole şi-au organizat un sistem de conveier verde, în care intră în primul rînd borceagul sau secara de toamnă. Printre aceste unităţi se numără Staţiunea experimentală Tg.-Mureş, cooperativele agricole Gorneşti, Gălăţeni, Balda, Sîntimbru, Lăzarea şi multe altele. Acestea, au luat măsuri ca în raport cu numărul animalelor ce le au şi consumul zilnic de masă verde necesar, mai ales pentru tineretul din loturile de reproducţie şi vacilor cu lapte, să însămînţeze suprafeţele necesare de borceag de toamnă şi secară furajeră. Procedînd astfel, aceste unităţi, în lunile mai şi iunie, iar în zona de silvostepă chiar la sfîrşitul lunii aprilie, îşi vor asigura necesarul de furaj verde, atît de necesar animalelor, după o perioadă lungă de hrănire cu furaje uscate şi siloz. Ne este cunoscut, că în aprilie, mai şi iunie, avem numărul cel mai mare de vaci în lactaţie şi deci atunci obţinem producţiile cele mai ridicate de lapte. Dacă nu ne vom îngriji să asigurăm animalelor şi nutreţuri verzi timpurii, nu ne putem aştepta nici la producţii bune. Folosind experienţa Staţiunii experimentale Tg.-Mureş, cît şi a numeroase cooperative agricole, considerăm că toate conducerile cooperativelor agricole, mai ales inginerii şi medicii veterinari trebuie să fie preocupaţi în aceste zile de toamnă de însămînţarea suprafeţelor necesare cu borceag, orz şi secară. In acest scop este necesar să se identifice suprafeţele care au fost fertilizate, să fie terminate în cel mai scurt timp lucrările de pregătire a solului, pentru ca în aceste zile ale lunii septembrie, însămînţatul plantelor furajere să se desfăşoare din plin. Extinderea acestor culturi este deosebit de economicoasă deoarece la primăvară, după ce s-a recoltat masa verde, pe aceste terenuri se pot cultiva porumbul, cartofii etc. Aşa procedează numeroase cooperative agricole printre care Sînpaul, Tuşnad şi altele. Deci suprafaţa cultivată în cadrul conveierului verde, cu borceag de toamnă, orz sau secară, nu se scoate din cultură, ci este folosită pentru culturi duble. Ţinînd seama de toate acestea, cît şi de faptul că plantele furajere însămînţate toamna dau un mare volum de masă verde, de 15— 20.000 kg în medie la ha, că producerea acestui furaj este ieftin, secţia de creştere a animalelor din Consiliul agricol regional recomandă extinderea acestei culturi în fiecare cooperativă agricolă. Invăţînd din experienţa bună a acestui an, cît şi din greutăţile ce s-au ivit la începutul primăverii privind furajarea animalelor, este necesar să luăm toate măsurile pentru organizarea conveierului verde, pentru însămînţarea culturilor furajere de toamnă pe suprafeţe cît mai mari şi în timpul cel mai scurt. Dr. EMIL PĂSAT şeful secţiei de creştere a animalelor de la Consiliul agricol regional VEŞTI DE PE OGOARE Zilele acestea şi la cooperativa agricolă din comuna Papiu Ilarian, raionul Luduş, a început scosul sfeclei de zahăr cultivată pe o suprafaţă de peste 180 ha. Muncind cu spor, membrii cooperativei livrează zilnic fabricii de zahăr peste 100 tone de sfeclă. IOAN TRIFON corespondent voluntar ★ Cunoscînd importanţa deosebită ce o au culturile furajere însămînţate pentru masă verde, cooperativa agricolă de producţie din Pănet, raionul Tg.-Mureş, a însămînţat în aceste zile peste 25 ha cu borceag. In ritm susţinut se lucrează şi la semănatul orzului. ALEX. TÖRÖK corespondent voluntar Pentru a contribui la sporirea producţiei, cooperativele agricole de pe cuprinsul raionului Tîrnăveni, acordă o deosebită atenţie lucrărilor de fertilizare a seclului. In total au fost transportate şi în parte încorporate sub brazdă peste 32.000 tone de gunoi de grajd şi 260 tone de îngrăşăminte chimice. Cele mai mari cantităţi de gunoi de grajd au fost transportate de către cooperativele agricole din Cetatea de Baltă — 4950 tone, Deal — 3100 tone, Bila — 2400 tone şi altele. Paralel cu pregătirea şi îngrăşarea terenului, majoritatea unităţilor agricole au trecut şi la însămînţatul culturilor de toamnă. Cooperativele agricole din Deal, Agrişteu şi Crăieşti au însămînţat cele mai mari suprafeţe cu orz şi borceag. SIMION B, corespondent voluntar