Steaua Roşie, iulie 1966 (Anul 18, nr. 153-179)

1966-07-01 / nr. 153

CE OFERIM TINERETULUI ÎN TIMPUL SĂU LIBER? In contextul preocupărilor tot mai variate, mai multiple ale tineretului sătesc, activităţile din timpul liber ocupă un loc distinct, fiind menite să răspun­dă aspiraţiei fireşti a celor ti­neri către ştiinţă şi cultură, că­tre frumos şi interesant, între­barea: „Ce oferiţi tineretului în timpul său liber?" aşteaptă răs­puns din partea multor fac­tori chemaţi să conlucreze la organizarea activităţilor dis­­tractiv-educative pentru tine­ret şi, în primul rînd, din partea organizaţiilor U.T.C. de la sate. Am adresat această în­trebare unor cadre ale U.T.C. din comunele raionului Luduş, din dorinţa de a cunoaşte expe­rienţa şi preocupările actuale ale organizaţiilor U.T.C. de la sate în acest domeniu. .Consem­năm aici, pe scurt, răspunsurile primite. MARIA RUNCAN, secretar al comitetului U.T.C. din C.A.P. Şăulia de Cîmpie: „ Avem la dispoziţie posibi­lităţi multiple, forme şi modali­tăţi variate pentru a oferi tine­rilor prilejul să se cultive, să se distreze, să-şi petreacă în mod plăcut şi interesant timpul li­ber. Serile distractive săptămî­­nale, duminicile cultural-sporti­ve, serile de calcul sau de în­trebări şi răspunsuri, concursu­rile „Cine ştie răspunde" au cîş­­tigat de mult adeziunea tine­rilor, fiind mult solicitate şi aş­teptate. Anul acesta am orga­nizat, încă din primele luni ale primăverii, cîteva duminici cul­tural-sportive. Ele au prilejuit interesante întreceri sportive, veritabile „treceri în revistă" ale formaţiilor artistice, fiind urmă­rite — pe stadion, la căminul cultural — de sute şi sute de consăteni. Concursurile gen „Cine ştie răspunde" se bucură la noi, în Şăulia, de o largă popularitate. Comitetul U.T.C. a răspuns afir­mativ la propunerile făcute de tineri, organizînd un asemenea concurs şi despre cunoştinţele dobîndite la cursurile agrozoo­tehnice. In pregătirea lui ne-a dat un preţios ajutor inginerul cooperativei, Mircea Tegzeşiu. Cei 15 tineri „concurenţi", „re­­prezentînd" mai multe brigăzi, şi-au dat examenul nu numai în faţa „juriului" format din cadre de conducere şi specia­lişti din cooperativă, dar şi în faţa a sute de spectatori, în majoritate tineri, care au venit să asiste la această „competi­ţie" în materie de agrotehnică... MARIA HULPE, locţiitor al se­cretarului comitetului comunal U.T.C. Miheşul de Cîmpie: — La noi, în comună — la Miheş şi la Răzoare — există două cămine culturale, cinema­tograf, biblioteci, terenuri de sport. Se pune doar problema folosirii la „întreaga capacitate" a acestei „baze materiale" prin organizarea unor activităţi varia­te, interesante, care să satis­facă cerinţele şi preocupările tinerilor. La căminele culturale, de pil­dă, se organizează săptămînal „foile tineretului", ele oferind participanţilor de fiecare dată ceva nou, inedit. Aici se ţin conferinţe, recenzii, au loc dis­cuţii despre filme, competiţii de şah, jocuri distractive, tinerii avînd, totodată, posibilitate să asculte muzică, să danseze. Activitatea artistică de ama­tori şi mai ales teatrul are la noi mulţi prieteni pasionaţi. Avem, de pildă, 3 echipe de teatru formate numai din tineri. Repertoriul lor se îmbogăţeşte necontenit. In ultimele 3—4 luni, de pildă, artiştii amatori au prezentat „în premieră" pie­sele „Oameni care tac", „Inima unei femei", „Coţofana", „Sacul cu tărîţe", „Mîntuleţ în para­dis" şi altele, nWind i 11 hi­tori­lor de teatru din comuna noastră cîteva spectacole pline de pros­peţime... ALEXANDRU CĂTĂNAŞ, se­cretar al organizaţiei de bază U.T.C. din C.A.P. Bărboşi, co­muna Zau de Cîmpie: — La Bărboşi,­­deşi este un sat mic, se desfăşoară o bogată activitate cultural-artistică. In corul, brigada artistică şi echipa de dans a căminului cultural activează aproape 50 de tineri. Ne-am convins, pe baza pro­priei noastre experienţe, că şi în satele mici sînt posibilităţi largi pentru organizarea unor acţiuni interesante, atractive, de succes. Cu o condiţie: să ţi­nem seama de dorinţele, încli­naţiile şi propunerile tinerilor, să dăm curs iniţiativelor valo­roase... Să luăm, de pildă, serile dis­tractive ce au loc la noi de obicei joi sau sîmbătă seara. Tinerilor le place să danseze, să cînte, să recite poezii şi dacă programul unei reuniuni s­e re­zumă „doar la atît", şi asta e ceva. Insă dacă le oferim ceva nou, inedit, ceva care să placă, o asemenea iniţiativă întruneşte cu atît mai mult adeziunea en­tuziastă a tinerilor Am obser­vat, de pildă, că sînt în sat ti­neri care, deşi cunosc jocurile noastre locale, nu ştiu să danse­ze sîrba. La una din serile dis­tractive am pus întrebarea: „Vreţi să învăţaţi sîrba?" şi, pen­tru că răspunsul a fost afirma­tiv, am organizat pe loc, cu ajutorul cadrelor didactice, un mic „cerc" de dans. In felul acesta, la cîteva reuniuni, ti­nerii au avut prilejul să înveţe mai multe jocuri populare ro­mâneşti din Muntenia, Moldova şi de pe alte meleaguri ale ţării. Cu alt prilej, am iniţiat în ca­drul reuniunilor diferite con­cursuri — pentru titlul de „cel mai bun solist de muzică popu­lară", „cel mai bun recitator". Desigur, sunt şi acţiuni care cer o pregătire şi o organizare mai temeinică. Nu de mult am organizat, de pildă, o duminică sportivă. La pregătirea ei am antrenat un colectiv mai larg, format din membri ai biroului U.T.C. şi alţi tineri. In această duminică sute de săteni, tineri şi vîrstnici, şi-au dat întîlnire pe micul nostru „stadion", a­­genda manifestărilor sportive cuprinzînd întreceri de fotbal, volei (băieţi şi fete), exerciţii de tir, atletism etc. Am organizat şi alte acţiuni reuşite ca, de exemplu, con­cursul „Cine ştie răspunde" pe tema: „Dezvoltarea României socialiste în anii sesenatului", întîlniri cu activişti de partid şi de stat, călătorii pe hartă, sea­ră de întrebări şi răspunsuri pe tema „Realizări ale ştiinţei şi tehnicii româneşti" etc. Nu de mult, cu ajutorul profesorului M. Coşoveanu, am pus „bazele" unui cerc de radioamatori, în care activează mai ales tineri de 14—16 ani, proaspeţi absol­venţi ai şcolii generale. lată, pe scurt, acţiunile pe care le-am .,oferit" tinerilor în timpul lor liber... N. ŞTEFAN Deciziile comitetelor executive ale sfaturilor populare Sfaturilor populare, organe loca­le ale puterii de stat — în etapa actuală de desăvîrşire a construc­ţiei socialismului în ţara noastră, le revin sarcini importante. Călăuzite de Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R., în baza Legii de organizare şi funcţionare a sfatu­rilor populare, ele conduc şi re­zolvă pe plan local sarcinile legate de activitatea economiei locale şi social-culturale. — •••­­Sfaturile populare îşi îndeplinesc sarcinile fie direct în sesiuni ordi­nare şi extraordinare, fie prin co­mitetele lor executive. In vederea ducerii la îndeplinire a sarcinilor ce le revin, comitetele excutive ale sfaturilor populare se întru­nesc periodic în şedinţe, elaborînd decizii în prezența majorităţii membrilor lor. Comitetele executive ale sfatu­rilor populare comunale din raio­nul Reghin pregătesc bine şedin­ţele şi elaborează, prin decizii, măsuri practice şi operative. Aşa de exemplu, Comitetul executiv al Sfatului popular comunal Ibăneşti- Sat, în una din şedinţe a analizat problemele de bună gospodărire şi înfrumuseţare a comunei, stabi­lind prin decizie amenajarea unui parc în faţa magazinului universal din comună, lucru ce s-a şi reali­zat. Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Petelea, într-o şedinţă de comitet executiv, la în­ceputul anului, a stabilit ca sarci­nă îmbunătăţirea activităţii cămi­nului cultural, crearea de venituri din manifestaţii culturale şi astfel executarea lucrărilor de reparaţii urgente la construcţia căminului cultural. In urma măsurilor luate, în cîteva luni căminul cultural a încasat aproape 20.000 lei din ac­tivitate proprie, reuşind să execute importante lucrări ca: repararea în întregime a acoperişului, lucrări de dulgherie şi zidărie, introduce­rea luminii electrice, zugrăviri şi altele Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Aluniş, în ur­ma analizei muncii culturale şi a activităţii căminului cultural din comună a obţinut de asemenea rezultate bune. In 5 luni din acest an a încasat din activitate proprie peste 22.000 lei putînd astfel exe­cuta lucrări de reparaţii curente şi zugrăveli la căminul cultural. Deşi în ultimul timp am obţinut rezultate bune la unele comune, mai avem comitete executive un­de şedinţele nu se pregătesc te­meinic, ceea ce se reflectă şi asu­pra deciziilor elaborate. Aşa de exemplu, "Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Ho­­doşa. la una din şedinţele de co­mitet executiv a analizat proble­mele de păşunat şi încasarea taxe­lor de păşunat. In decizia elabo­rată trasează ca sarcină casierului comunal să întocmească un tabel nominal despre cetăţenii restan­ţieri la plata taxelor şi despre ce­tăţenii care nu au încheiat asigu­rări facultative A.D.A.S. pentru animalele introduse în păşune Această decizie este pur formală nu precizează nimic concret, în sensul măsurilor care vor trebui luate. Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Suseni anali­­zînd modul de rezolvare a dosa­relor de daune, în vederea obţi­nerii despăgubirilor legale de la A.D.A.S. de către cetățenii în cau­ză, în decizia elaborată trasează sarcina ca, în cazul sacrificărilor de necesitate, să se încheie pro­cese verbale de constatare, lucru pentru care nu este cazul a fi elaborată o decizie a comitetului executiv. Comitetul executiv din comuna Curghiu prin decizia nr. 19 dispune repararea căminului cultural dar fără să indice sursele de finanţare a cheltuielilor. Este un fapt pozitiv că numă­rul deciziilor nelegale este tot mai mic, ceea ce dovedeşte cu­noaşterea de către comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare oră­şenesc şi comunale şi secretarii acestora, a legislaţiei. Comitetul executiv al Sfatului popular raio­nal, în anul 1966, nu a fost pus în situaţia de a anula — ca fiind nelegale — decît un număr mic de decizii ale comitetelor execu­tive comunale, dintre care arătăm cîteva: Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Voi­­vodeni, prin decizia nr. 3/1966, sancţionează pentru neprezentare la serviciul de telefon unii sala­riaţi cu „reţinere din salar" ceea ce este contrar prevederilor Co­dului Muncii, respectiv regulamen­tului de ordine interioară. Altele, adoptă decizii în probleme ce nu cad în competența lor. Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Toaca, de exemplu, prin­­tr-o decizie numeşte o persoană pentru a îndeplini funcţia de se­cretar. Sau, Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Coz­­ma, prin decizia nr. 6/1966, con­stituie comisia pentru soluționa­rea litigiilor de muncă, neținînd cont de prevederile H.C.M. nr. 1.050/1960. Comitetele executive comunale din Toaca, Caşva și al­tele numesc prin decizii paznici obştești, contrar prevederilor De­cretului nr. 36/1957 care prevede că paznicii se aleg în adunări populare. Avînd în vedere importanţa deosebită a deciziilor comitetelor executive ale sfaturilor populare, Comitetul executiv al Sfatului popular raional, cu ocazia şedinţe­lor lunare de instructaj cu preşe­dinţii şi secretarii comitetelor executive comunale, s-a preocupat în mod special cu modul de pre­gătire, desfăşurare a sesiunilor sfa­turilor populare şi a şedinţelor comitetelor executive precum şi criteriile de elaborare a hotărîrilor şi deciziilor. Comitetele executive comunale și aparatul acestora sunt ajutate pe teren în mod prac­tic privind modul cum trebuie să muncească în aceste probleme. Lunar, cu secretarii comitetelor executive comunale se prelucrea­ză și se seminarizează noile acte normative apărute, se scot la iveală lipsurile constatate cu oca­zia controalelor. Pentru continua îmbunătăţire a muncii în această direcţie este ne­cesar ca şedinţele de lucru ale comitetelor executive ale sfaturi­lor populare să fie cît mai temei­nic pregătite, iar deciziile luate să contribuie din plin la realizarea sarcinilor mereu crescînde ce stau în fata sfaturilor populare si co­mitetelor lor executive. CAROL FALL secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular raional Reghin STEAUA ROȘIP La cinematograful „Steagul roşu" Trei paşi pe pămînt Sir Laurence Olivier, genialul regizor şi in­terpret al operei sha­kespeariene, făcea o dată, intr-un interviu, o remarcă pătrunză­toare şi anume că pentru vremurile mo­derne, în întreaga ar­tă, dar mai ales în teatru şi cinematogra­fie, se­ impune ca o necesitate firească ge­nul scu­rt* care­­ să ex­prime într-o formă concentrată probleme­le esenţiale ale omu­lui de astăzi. In cele două domenii aminti­te remarca e argu­mentată de înclinaţia tot mai vizibilă a creatorilor spre spec­tacolele compuse din piese scurte sau spre filmele alcătuite din 2—3 scheciuri străbă­tute de firul unei idei comune. Filmul polonez „Trei paşi pe pămînt" îşi propune să facă trei sondaje în viaţa cotidiană a oamenilor zilelor noastre, să pă­trundă şi să explice ceva din înălţările sau căderile lor dureroase. Prin cele trei scheciuri ce alcătuiesc o com­poziţie unitară ca idee şi expresie artistică, autorii vor să facă „trei paşi pe pămînt", să prezinte în lumina lor reală trei aspecte semnificative, dar cu nimic ieşite din co­mun din viaţa zilnică a cîtorva oameni. Primul scheci, „Di­vorţ polonez", îşi pro­pune să privească în­deaproape şi să caute explicaţia uneia din­tre cele mai acute probleme­ ale tinere­tului de astăzi: des­trămarea unei familii prin divorţ. Interesan­tă ca punct de pleca­re, problema e tratată pe parcurs simplist, exterior, adesea tezist. Scheciul al doilea, „Ziua de naştere", o adevărată bijuterie ci­nematografică, este evident şi cea mai reuşită parte a filmu­­lui. Compoziţia, de o delicată discreţie, de o frumuseţe de ta­blou lucrat în tonuri stinse, surprinde psi­hologia intimă a unui bătrîn pensionar, altă­dată înconjurat de freamătul muncii şi al tinereţii, acum uitat de toţi. Cu toată apa­renta ei atmosferă de tristeţe, această parte generează în final o idee profund optimis­tă şi reconfortantă da­tă de conştiinţa bă­­trînului că acum, la sfîrşit, poate afirma cu sinceritate că nu a trăit degeaba, că exis­tă totuşi un om care nu-l va părăsi nicioda­tă, soţia sa, că poate gusta în linişte senti­mentul echilibrului deplin dat de aceas­tă a doua vîrstă de aur. Cel de-al treilea scheci, „Clipe preţi­oase", redă într-un ton major acea tăcută dar dramatică încleş­tare dintre om şi duş­manul lui cel mai de temut, moartea. Lucrat cu mult nerv, într-un limbaj artistic de ma­re expresivitate, sche­ciul reuşeşte să sur­prindă ceva din fru­museţea şi adîncimea unică a muncii acelor temerari , apărători ai vieţii care sunt medi­cii. Dispuse într-o ordi­ne anume, menită să evidenţieze o anumi­tă gradare a intensită­ţii dramatice, marcînd trei momente esenţia­le şi semnificative totodată din viaţa o­­mului (impasul dure­ros, echilibrul şi bu­curia victoriei), cele trei scheciuri ce alcă­tuiesc acest original film polonez consti­tuie realizări de o in­contestabilă, deși ine­gală, valoare artistică A. VASILESCU Laborator veterinar modern Recent s-a dat în folosinţă la Odorhei un modern labora­tor veterinar interraional, pre­văzut cu săli de bacteriologie, serologie, toxicologie, chimie şi de controlul furajelor. El dis­pune, de asemenea, de un agre­gat mobil pentru executarea dezinfecţiilor şi deratizărilor. Laboratorul, înzestrat cu apara­tură modernă, va deservi raioa­nele Ciuc, Gheorghieni şi Odor­hei. Trotuare de beton la Găneşti In comuna Căneşti, raionul Tîrnăveni, se desfăşoară ample lucrări gospodăreşti prin contri­buţie voluntară şi muncă patrio­tică. Săptămînile trecute a în­ceput aici pavarea trotuarelor. Cele aproape 4.000 bucăţi plăci de beton, confecţionate în lu­nile aprilie-mai, au fost trans­portate spre diferite străzi şi în scurt timp, prin munca harnică a cetăţenilor comunei, ele au dat o nouă înfăţişare trotuare­lor. Pînă în prezent, la Găneşti s-au amenajat trotuarele pe o porţiune de aproape 2 km. VINERI, 1 IULIE Tg.-Mureş — Arta: filmul Fiii „Marii Ursoaice". Progresul: fil­mul Soţie fidelă. Steagul roşu: filmul Trei paşi pe pămînt. Ti­neretului: filmul Fifi înaripatul. Muncitoresc: filmul Bătrîna pia­nină. Flacăra: filmul Săritură în întuneric. Gheorghieni — Mio­riţa: filmul Răscoala. Luduş — Flacăra: filmul Procesul alb. Miercurea Ciuc — Harghita: fil­mul Răscoala. Odorhei — Muncitoresc: filmul Expresul Paris—München. Reghin — Pa­tria: filmul Adevărata faţă a fas­cismului. Victoria: filmul Balada epocii de piatră. Tîrnăveni — Melodia: filmul Catifeaua nea­gră. Toplița — Muncitoresc: filmul Șah la rege. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 20, comedia „Sfîntul Mitică Blajina" de A. Baranga. •­ Teatrul satiric muzical „C. Tănase" prezintă pe stadionul „23 August", la ora 20, un spectacol intitulat „Omul ză­pezilor". ★ Studioul Teatrului de păpuşi din Cluj prezintă în sala Studio, azi, la orele 17 și 20, un specta­col de pantomimă. VINERI, 1 IULIE 18,00 — Pentru copii şi ti­neretul şcolar; 19,00 — Tele­jurnalul de seară; 19,15 — Ga­leria instrumentelor — vioara; 19,30 — Dicţionar de persona­je; 20,00 — Săptămîna; 21,00 — Avanpremieră; 21,15 — Tele­­glob; 21,45 — Parada vedete­lor; 22,00 — Emisiune muzical­­coregrafică; 22,30 — Telejurna­lul de noapte. SÎMBĂTĂ, 2 IULIE BUCUREȘTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 5,30 — Actualitatea agrară; 8,08 — Muzică popu­lară din Muntenia; 8,30 — La microfon melodia preferată; 10,30 — Roza vînturilor; 13,30 — Muzică populară cerută de ascultători; 14,08 — Voci, or­chestre, melodii; 15,15 — Mu­zică populară; 15,30 — Calei­doscop muzical; 16,30 — Emi­siune muzicală de la Moscova; 18,15 — Muzică uşoară; 18,40 — Ştiinţă, tehnică, fantezie; 19,00 — Muzică populară; 19,30 — O melodie pe adresa dum­neavoastră; 20,00 — Radiogaze­­ta de seară; 20,30 — Varietăţi folclorice; 21,00 — Seară de bal. Programul II: 8,30 — Solişti şi formaţii artistice de amatori; 11,07 — „Pe plajă", muzică u­­şoară; 13,30 — Muzică uşoară; 14,00 — Din tezaurul nostru folcloric; 14,30 — Concert de prînz; 16,30 — Solişti de mu­zică uşoară; 18,30 — Cîntec, joc şi voie bună; 19,03 — Or­chestra de estradă a Radiotele­­viziunii. Solişti: Digi Marga şi Gică Petrescu; 20,00 — Suita „Privelişti moldoveneşti" de Mi­hail Jora; 21,35 — Romanţe; 21,55 — Vă invităm la dans. ★ TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în lim­ba română. Cîntece şi jocuri populare din regiune — Spe­cialiştii au cuvîntul: Mecaniza­rea, irigarea şi chimizarea — cerinţe ale agriculturii moderne. 5,30—6,00 în limba maghiară: Muzică — Răspundem ascultă­torilor. 14,30—15,00 în limba maghiară: Unde să ne distrăm la sfîrşitul săptămînii? — Uver­turi de estradă. 17,00—17,30 în limba română: Prelucrări de fol­clor — Apa minerală, bogăţie a regiunii noastre. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Olah Tiberiu: Patru madrigale pe tex­te populare d­ângăieşti — Pe meleagurile patriei: De la Pălti­niş la Suceava. Timpul probabil. Vremea ră­­mîne instabilă, cu cerul mai mult noros; vor cădea ploi tem­porare și averse de ploaie. Tem­peraturile minime vor fi cuprin­se între 8—12 grade, iar maxi­mele între 14—20 grade. Vînt potrivit cu intensificări din vest și nord-vest. Vaccinări antitetanice Circumscripţia sanitară nr. 2 din Tîrgu-Mureş (Piaţa Mărăşeşti nr. 18) aduce la cunoştinţa lo­cuitorilor de pe raza circum­scripţiei, că vaccinările anti­­tetanice se efectuează în fie­care zi de luni, miercuri şi vi­neri după-amiază între orele 16—19, iar marţi, joi şi sîm­bătă înainte de amiază între orele 8—11. Vaccinarea este obligatorie pentru toţi locuitorii, începînd cu vîrsta de 16 ani. Produsele FABRICII DE CONFECŢII „MUREŞUL" Tîrgu-Mureş Canadiene, bluze pentru bărbaţi şi femei, lenjerie pentru bărbaţi şi copii. Sînt ieftine, de calitate bună şi satisfac exigenţele dv. Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tg.-Mureş Str. GHEORGHE DOJA nr. 300 telefon 41-41, 41-42 Livrează in­guielii Oxigen Mic întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară DIN TÎRGU-MUREŞ PRODUCE TRUSE DE MANICHIU­RĂ CIT Şl DIFERITE ARTICOLE DE LARG CONSUM, IN SORTIMENTE VARIATE Şl DE BUNĂ CALITATE. ACESTE PRODUSE SE GĂSESC IN .^MAGAZINELE, Q£„ SPECIALITATE. Grupul de şantiere construcţii nr. 4 din Sf. Gheorghe , str. Ciucului nr. 55 VINDE DIN STOC SUPRANORMATIV, fără repartiţie, pe bază de comandă. Materiale de instalaţii sani­tare şi electrice (ţevi de instalaţii şi de construcţii, piese de îmbinare, conductori electrici, cle­me etc.) Lista completă de materiale se poate consulta la sediul între­prinderii, la serviciul aprovizionării: SF. GHEORGHE, str. Ciucului nr. 55, telefon 347 ­Minutul cailor valea Jiului retraseni, REGIUNEA HUNEDOARA, TELEFON 393, SERVICIUL PERSONAL, ANGAJEAZĂ URGENT URMĂTOARELE CATEGORII DE MUNCITORI : — Muncitori necalificaţi subteran, primul salar de 40 lei pe 8 ore — pe lună 1.020 lei; salar ulterior 45 lei pe 8 ore — 1.147 lei pe lună; — Muncitori necalificaţi întreţinere în subteran, 40 lei pe 8 ore, primul salar — 1.020 lei pe lună; salar ulterior 51 lei pe 3 ore — 1.300 lei pe lună. — Muncitori necalificaţi suprafaţă, primul salar 26,40 lei pe 8 ore — 675 lei pe lună; salar ulterior 32 lei pe 8 ore — 816 lei pe lună. Muncitorii nefamilişti vor fi cazaţi în cămine cu 60—70 lei chirie lunară pentru cei care nu au domiciliul stabil în Valea Jiu­lui. Pentru familişti, ulterior, ţinînd cont de vechime, de activita­tea în muncă, se vor repartiza apartamente şi vor beneficia de reducerile H.C.M. 1.683/1957 adică locuinţă gratuită şi reducere de preţ la consumul energiei electrice de 11,50 lei, inclusiv pîinea la cantinele organizate prin T.A.P.L. Se asigură echipament de protecţie cu 50 la sută reducere din preţul oficial care se reţine în două-trei rate lunare. După un an vechime în muncă se beneficiază de PRIMA DE VECHIME ce se achită în fiecare an muncitorilor subteran. Angajările se fac direct la exploatările din localităţile Lupeni, Vulcan, Uricani, Aninoasa, Petrila, Dîlja, Lonea şi restul unităţilor, preparaţiile de cărbune Lupeni, Coroiești și Petrila.

Next