Steaua Roşie, septembrie 1966 (Anul 18, nr. 205-230)

1966-09-16 / nr. 218

CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI DE STAT VIZITEAZĂ REGIUNEA GALAŢI In cea de-a doua zi a vizitei pe care au făcut-o în regiunea Galaţi tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ au fost oaspeţi ai locuitorilor ora­şelor Tecuci şi Focşani, cooperatorilor din Pechea, lucrătorilor de la Gospodăria de stat din Coteşti, au poposit la Mausoleul de la Mărăşeşti şi la Muzeul Unirii din Focşani. In seara zilei de joi a avut loc la Galaţi adunarea activului regional de partid. Nave la un nivel tehnic cu­ mai înalt In drum de la combinatul side­rurgic spre şantierul naval, tovară­şii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu şi Vasile Patilineţ trec prin noile cartiere ale Gala­­ţiului renăscut din cenuşa distru­gerilor războiului. Este o tranziţie semnificativă, căci prima stradă care-şi deschide noile privelişti citadine se numeşte strada Side­­rurgiştilor. Noile cartiere şi ansam­bluri de blocuri conferă oraşului de la Dunăre aspectul arhitectonic şi urbanistic al unei citadele moder­ne. Sînt apreciate realizările obţi­nute de arhitecţii şi constructorii gălăţeni în ce priveşte varietatea şi dinamismul formelor arhitectu­rale, care valorifică din plin pei­sajul natural, ingeniozitatea şi fan­tezia motivelor decorative de pe faţadele blocurilor, a diferitelor îmbinări de materiale de con­strucţie. Şantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchea­ză etapele istoriei acestui harnic colectiv gălăţean, imaginile în mi­niatură ale cargoului „Galaţi", de 4.500 tone, şi mineralierului „Pe­troşani", de 12.500 tone. In în­­tîmpinarea conducătorilor de par­tid şi de stat au venit numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri. Sunt de faţă Mihai Marinescu, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, şi Panait Melisaratos, di­rectorul general al întreprinderii. La cheiul de armare se află a­cum, în stadiul de montare a ma­şinilor şi instalaţiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite tipuri, fău­rite de mîinile harnice şi pricepute ale oamenilor acestui şantier, na­ve care şi-au început de aici, în ultimii şase ani, marile călătorii pe mările şi oceanele lumii. Oas­peţii vizitează mineralierul-proto­­tip „Petroşani". Proporţiile sale im­presionează privirile: corpul masiv de oţel are o greutate de peste patru mii tone, iar lungimea de­păşeşte 150 metri. De la înălţimea punţii de comandă se zăresc contururile metalice, prinse încă în încătuşarea schelelor, ale noului mineralier, frate geamăn cu „Pe­troşani". Discutîndu-se despre perspectivele şantierului în cincinal şi amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii navali gălăţeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducătorii de partid şi de stat au îndemnat pe harnicii făurari de vase să ridice neconte­­nit performanţele­­ calitative­­ ale navelor construite. In cartea de onoare, oaspeţii semnează sub ur­mătorul text: „Felicităm din inimă colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Şantierul naval Galaţi şi-i urăm să obţină noi succese în activitatea sa entuzias­tă, să construiască şi să dea ţării vase moderne, de înalt nivel teh­nic, care să poarte cu cinste pa­vilionul românesc pe mările şi oceanele lumii". Întîlnire cu intelectualitatea Galaţiului Miercuri seara, conducătorii de partid şi de stat au fost oaspeţii cadrelor didactice şi studenţilor de la Institutul politehnic şi Insti­tutul pedagogic din Galaţi. In­­tîmpinaţi cu imnul tinereţii stu­dioase „Gaudeamus Igitur", oas­peţii au fost înconjuraţi cu căldu­ră încă din primele clipe ale sosi­rii lor în cartierul studenţesc, cum numesc cu mîndrie gălăţenii com­plexul de clădiri ale institutelor, căminelor, casei de cultură şi sta­dionul de aici. Profilul acestui „orăşel" al tineretului a fost pre­zentat de adjunctul ministrului în­­văţămîntului, Jean Livescu, şi de rectorul Institutului politehnic, ca­re au subliniat, printre altele, dez­voltarea pe care o vor lua în vii­tor unele secţii de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii viitorilor constructori de nave. După vizitarea laboratoarelor in­stitutului, conducătorii de partid şi de stat s-au întîlnit apoi, în­­tr-unul din amfiteatre, cu intelec­tualii din oraşul Galaţi — prilej pentru o caldă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de par­tid a oamenilor de ştiinţă şi cul­tură gălăţeni. Prof. Iosif Negri, rectorul Insti­tutului politehnic, a subliniat că vizita conducătorilor de partid şi de stat este o nouă mărturie vie a atenţiei şi grijii pe care partidul şi guvernul nostru le acordă învă­­ţămîntului superior, promovării ştiinţei şi culturii în patria noas­tră. Arătînd că, datorită acestei atenţii deosebite, oraşul Galaţi a devenit în anii construcţiei socia­lismului un centru universitar în plină dezvoltare, vorbitorul a sub­liniat că profesorii şi studenţii dis­pun de condiţii prielnice pentru desfăşurarea unui învăţămînt de calitate, la nivelul cerinţelor ac­tuale ale ştiinţei şi tehnicii. Men­­ţionînd că pînă acum institutul a dat ţării peste 3.000 de absolvenţi, vorbitorul a asigurat că profesorii şi studenţii vor depune toată stră­duinţa, toată priceperea şi cunoş­tinţele lor, toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerinţe impuse de dez­voltarea rapidă a oraşului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rec­torul Institutului pedagogic, a spus printre altele: Sîntem fericiţi că ni se oferă prilejul să expri­măm, în mod nemijlocit, condu­cerii de partid şi de stat recunoş­tinţa noastră deplină pentru con­diţiile pe care ni le-a creat. Insti­tutul pedagogic dispune de săli spaţioase pentru cursuri şi sem­ina­­rii, de o bună dotare materială. Studenţii noştri au asigurate, de ŞANTIERELE NAVALE GALAŢI, LEAGAN AL CELOR MAI MARI NAVE MARITIME ŞI FLUVIALE FABRICATE IN ROMANIA Proletari din toate ţările, uniţi-va! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 218 (2.643) Vineri, 16 septembrie 1966 4 pagini 25 bani asemenea, bune condiţii de viaţă. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti grija şi dragos­tea părintească a partidului şi sta­tului nostru, muncind în aşa fel încît profesorii pe care îi pregă­tim să fie un exemplu pentru ti­neret, să muncească cu abnegaţie pentru a face din elevii lor cetă­ţeni de nădejde ai României so­cialiste. Noi, studenţii, a spus Elena lea­Primit cu vii şi însufleţite aplau­ze, a luat apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. La începutul cuvîntării sale, secretarul general al C.C. al P.C.R. a relevat importanţa pentru oraşul Galaţi, ca şi pentru economia şi cultura ţării, a creării celor două institute de învăţămînt superior — politehnic şi pedagogic — şi a felicitat corpul didactic şi stu­denţii pentru rezultatele obţinute pînă acum. Ştiinţa, cultura, învăţămîntul — a spus vorbitorul — ocupă un loc de seamă în cadrul programului de dezvoltare a societăţii noastre. Partidul şi guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea ba­zei materiale a învăţămîntului, asi­gurarea condiţiilor necesare ca studenţii şi elevii să-şi poată în­suşi cît mai bine cunoştinţele ne­cesare de cultură generală şi de specialitate, spre a deveni buni constructori ai socialismului, oa­meni cu un înalt nivel de pregă­tire ştiinţifică. Numai în felul acesta inginerii de mîine, profe­sorii de mîine îşi vor putea în­deplini îndatoririle mari care le revin atît în domeniul construc­ţiei economice, cît şi în activita­tea culturală, ştiinţifică şi de în­­văţămînt. Socialismul presupune ştiinţa şi cultura cea mai înaltă. Numai pe această bază este posi­bilă construcţia socialismului şi comunismului — şi de aceea par­tidul acordă o atît de mare aten­ţie acestor importante domenii ale vieţii noastre sociale. Subliniez acestea — a spus în continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul important pe care îl aveţi dv., cadrele din învăţămînt, pentru instruirea tine­rei generaţii şi, totodată, pentru cler, studentă în anul IV al Facul­tăţii de mecanică, sîntem hotărîţi să nu precupeţim nici un efort pentru a ne însuşi cît mai temei­nic cunoştinţele predaţi, pentru a deveni buni spe­ci­al­işti, astfel încît să răspundem­i oreli­i cinste exigenţe­lor tot mai mari pe care le pune în faţa tuturor cadrelor tehnice programul desăvîrşirii construcţiei socialiste în scumpa noastră pa­trie, educarea ei în spiritul cunoaşterii şi­ preţuirii trecutului de luptă al poporului român — trecut minu­nat, bogat, care merită şi trebuie să fie cunoscut şi preţuit de în­tregul nostru tineret. Numai în acest fel, tineretul va preţui mai profund realităţile de astăzi, va în­ţelege mai bine că realizările în construcţia socialistă sînt rezulta­tul unor lupte grele pentru liber­tate naţională şi socială, sînt re­­­­zultatul muncii încordate a­­între­gului nostru, popor, care, sub con­ducerea partidului, a avut de în­­frînt multe greutăţi, dar a fost ho­­tărît întotdeauna să le învingă şi să meargă mereu înainte pentru a-şi asigura un viitor fericit, a de­veni stăpîn pe soarta sa şi a-şi făuri viaţa, a asigura dezvoltarea naţiunii române aşa cum o doreşte, în continuare, secretarul gene­ral al C.C. al P.C.R. a spus: Poporul nostru are nevoie de ase­menea intelectuali, de asemenea constructori ai socialismului, care să stăpînească cunoştinţele de specialitate ale domeniului lor de activitate şi să dispună de o vastă cultură generală. Cadrele didacti­ce — chemate să asigure preda­rea cît mai temeinică a cunoştin­ţelor —­ şi tineretul dator să-şi însuşească aceste cunoştinţe — să-şi unească eforturile spre a con­tribui la crearea unei intelectuali­tăţi înaintate, la nivelul cerinţelor societăţii socialiste şi comuniste. Cu cît intelectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de cunoş­tinţe, vor stăpîni ceea ce creează ştiinţa în ţara noastră, dar vor cu­noaşte şi tot ce creează mai bun ştiinţa mondială, cu atît va fi asi­gurat progresul continuu al patriei socialiste, realizarea programului de bunăstare şi fericire pentru po­porul nostru. E un program minu­nat şi o perspectivă minunată pentru tineretul nostru — şi tre­buie să spunem că tineretul s-a dovedit şi se dovedeşte la înălţi­mea acestor perspective. Partidul şi guvernul nostru a­­cordă o înaltă apreciere întregii activităţi a tineretului nostru, apre­ciază felul în care tineretul nostru studios învaţă şi se pregăteşte pentru a putea să-şi servească po­porul şi patria. Partidul şi guvernul acordă, de asemenea, o înaltă a­­preciere activităţii corpului didac­tic, intelectualităţii noastre care, împreună cu toţi oamenii muncii, îşi aduce contribuţia la întrea­ga operă de construcţie socialistă, depun eforturi pentru educarea tinerei noastre generaţii. Exprimînd preţuirea eforturilor ce se depun în această direcţie la Galaţi, tovarăşul Ceauşescu a urat tuturor intelectualilor din oraş succese tot mai mari în activita­tea lor. Cadre bine pregătite, cu temeinice cunoştinţe in pagina a 4-a ■ Vizita delegației parla­mentare române în Cehoslovacia ■ VEȘTI DIN ȚĂRILE SOCIALISTE Cu perseverenţă pe drumul sporirii continue a producţiei vegetale şi animale derite din zare în zare. Cele 42 de cooperative agricole ale raio­nului Galaţi au obţinut recolte bogate. In comunele Braniştea, Vasile Alecsandri, Independenţa, ca şi în celelalte aşezări de pe Va­lea Siretului, sutele de case noi, construcţiile gospodăreşti şi social­­culturale sînt o dovadă a vieţii şi bunăstării la care se ridică necon­tenit ţăranii cooperatori. ... In 1949, după rezoluţia din 3—5 martie a partidului, ţăranii din Pechea au păşit primii din re­giunea Galaţi pe calea cooperati­vizării socialiste. Puţini îşi mai pot imagina înfăţişarea satului de pe atunci. Numai în ultimii doi ani, aici s-au construit peste 300 case noi, funcţionează în prezent 5 şcoli generale, un spital, un liceu, un complex comercial. Sute de cooperatori şi-au cumpărat tele­vizoare şi aparate de radio — toa­te acestea avîndu-şi izvorul în dezvoltarea economică a coopera­tivei agricole, cu cele 1.500 de familii şi 5.000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăptuiri au venit în întîmpinarea oaspeţilor miile de cooperatori din Pechea. Sînt de faţă tovarăşii Mavrodin Gîdiuţă, prim-secretar al Comite­tului raional P.C.R.-Galaţi, şi Ion Irimia, preşedintele sfatului popu­lar raional. Preşedintele cooperativei agrico­le de producţie „11 Iunie" din Pechea, Ion Negoiţă, Erou al Mun­cii Socialiste, arată că astăzi ave­rea obştească a cooperativei se ri­dică la 16.500.000 lei, ceea ce a făcut ca valoarea zilei muncă să se ridice în 1966 la peste 40 lei. „Dar despre fapte vorbesc faptele, a spus el. Poftiţi dragi oaspeţi să le apreciaţi". După scurta consfătuire în biroul preşedintelui, urmează vizitarea sectorului zootehnic, şi anume la (Continuare în pag. a 3-a) In cea de-a doua zi a vizitei pe care o fac în regiunea Galaţi, conducătorii de partid s-au îndrep­tat spre Tecuci. La Şendreni, o expoziţie cu produse agricole oferă sintetic roa­dele pe care oaspeţii le vor apre­cia desfășurate vast pe tarlalele de mii de hectare care ocupă întin­ Cum aţi pregătit deschiderea noului an de învăţămînt de partid Ţinînd cont de faptul că în aceste zile majoritatea organiza­ţiilor de partid din oraşele re­giunii fac ultimile pregătiri pen­tru deschiderea noului an de în­văţămînt de partid am conside­rat util să solicităm pe tovară­şul FRANCISC VASS, locţiitorul secretarului comitetului de par­tid de la Iprofil „23 August“ din Tîrgu-Mureş, să răspundă la cî­­teva întrebări privind felul cum a organizat comitetul din care face parte noul an de învăţă­mînt de partid . Care sînt criteriile după ca­re s-a orientat comitetul de par­tid în organizarea anului de în­văţămînt? — In anul de învăţămînt pe care curînd îl vom începe şi pe care l-am pregătit cu minuţiozi-’ tate, urmărim, ca printr-o creş­tere simţitoare a calităţii expu­nerilor, a discuţiilor şi a între­gului sistem de organizare, sa contribuim pe mai departe la întărirea organizaţiei noastre de partid. Pe această linie, reco­mandările conducerii partidului privind organizarea şi desfăşura­rea învăţămîntului de partid în anul şcolar 1966—1967 ne-au fost de mare folos: înţelegerea şi apli­carea lor la condiţiile concrete ale întreprinderii va crea condi­ţii ca membrii organizaţiei noas­tre de partid să aprofundeze şi mai temeinic Documentele Con­gresului al IX-lea al P.C.R., cît şi cele elaborate de partid după Congres, să facă o legătură mai strînsă între studierea proble­melor fundamentale ale teoriei marxi­st-leniniste şi preocupările actuale ale partidului nostru ; să se lărgească şi adîncească cunoştinţe­le economice ale membrilor de par­tid în problemele privind condu­cerea economiei naţionale şi­­ a întreprinderilor industriale, de planificare etc. Pe scurt, în tot ceea ce am fă­cut pînă acum şi ceea ce vom face în cursul anului, urmărim ca învăţămîntul de partid să aibă o eficienţă sporită, ca el să con­tribuie mai mult la cunoaşterea de către membrii organizaţiei noastre a ideilor fundamentale Interviu realizat de: C. GEORGESCU (Continuare In pag a 2-a) Sesiune ştiinţifică consacrată plinirii­­­1­a a 100 de ani de la naşterea lui Beorpoosk La Academia Republicii Socia­liste România a avut loc joi di­mineaţa o sesiune de comunicări ştiinţifice consacrată împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui George Coşbuc. La sesiune erau prezenţi Pom­­piliu Macovei, preşedintele Comi­tetului de Stat pentru Cultură, şi Artă, acad. Zaharia Stancu, pre­şedintele Uniunii Scriitorilor, acad. Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, acade­micieni, membri corespondenţi ai Academiei, scriitori, profesori, cercetători din domeniul literatu­rii, precum şi peste 30 de scrii­tori de peste hotare, sosiţi în ţa­ra noastră pentru a participa la manifestările centenar­ului Coş­buc. Sesiunea a fost prezidată de acad. Miron Nicolescu, preşedin­tele Academiei, care a rostit şi cuvîntul de deschidere. Au prezentat comunicări: acad. Mihai Beniuc despre „George Coşbuc — poet al poporului“. (Continuare în pag. a 2-a) lă septembrie - ora II dimineaţa Dimineaţă de septembrie. Dimi­neaţă de toamnă. Bogată diminea­ţă de toamnă. Se aud emoţionan­tele clinchete ale clopoţeilor, ale miilor de clopoţei de pe tot cu­prinsul ţării care cheamă, o dată cu urările : „Bine aţi venit", „Spor la muncă în noul an şcolar", „Mulţu­mim partidului pentru viitorul nos­tru fericit" pe toţi tinerii să se aşeze în băncile pregătite doldora cu manualele şcolare gratuite, de pe care nu s-a şters încă mirosul proaspăt al cernelurilor, pentru a începe un nou an şcolar. 15 septembrie — ora 8 diminea­ţa. Anul şcolar pe care l-am inau­gurat în şcoala de 8 ani, în şcoala generală, obligatorie pentru toţi cetăţenii ţării, în învăţămîntul me­diu, în liceele de specialitate: eco­nomice, tehnice, agricole, pedago­gice — formă nouă de studiu pre­conizată de Congresul al IX-lea al partidului — s-a deschis sub sem­nul luptei avîntate a întregului nostru popor în vederea realizării obiectivelor planului cincinal. Ra­portat la dimensiunile ţării, acest eveniment, poartă amprenta unei adevărate sărbători a tinereţii che­mate să-şi însuşească încă din primele zile de şcoală cele mai temeinice cunoştinţe din dome­niul ştiinţei, artei şi literaturii. Prezenţa la festivităţi a membri­lor Comitetului regional de par­tid, ai comitetelor raionale, ai organelor U.T.C. şi de pionieri, a cadrelor didactice, a părinţilor şi numeroşilor invităţi, demonstrează marea grijă a partidului şi statu­lui nostru socialist faţă de dez­voltarea şi perfecţionarea continua a învăţămîntului. 15 septembrie — ora 8 diminea­ţa. S-au deschis şcolile şi în toate cătunele, satele, comunele şi ora­şele regiunii noastre. Sute de elevi şi-au început cursurile în clase şi şcoli noi. Adăugind celelalte clase, şcoli noi şi licee construite în ulti­mii ani, miile de pachete cu ma­nuale, repartizate gratuit elevilor din şcolile generale şi licee, înzes­trarea acestor şcoli cu aparatură şi material didactic, cu mobilier nou etc. avem imaginea vie a întregului sprijin pe care partidul şi statul nostru îl acordă şi şcolii din re­giunea noastră pentru moderniza­rea procesului de învăţămînt. Explicînd conţinutul profund, plin de sensuri înălţătoare al şcolii, ca principal izvor de cul­tură şi civilizaţie, avînd menirea să formeze multilateral pe cei 550.000 absolvenţi ai cincinalului, viitorii constructori de mîine ai ţării, cadrele de partid şi de stat, profesorii şi învăţătorii prezenţi la festivitatea de deschidere a anu­lui şcolar 1966—67 au subliniat înaltele îndatoriri ale învăţămîntu­lui în formarea tinerilor generaţii şi educarea omului nou în spiri­tul ideilor umanismului socialist. (Continuare în pag. a 2-a) La festivitatea deschiderii noului an şcolar de la Liceul economic din Tîrgu-Mureş au participat reprezentanţi ai organelor regionale de partid şi U.T.C., ai Ministerului Învăţămîntului. Tovarăşul Alexandru Szekeres, secretar al Comitetului regional de partid le-a vorbit elevilor despre înalta misiune a școlii.

Next