Steaua Roşie, august 1967 (Anul 18, nr. 180-204)

1967-08-01 / nr. 180

Aprobare unanimă, adeziune deplină față de politica externă a partidului şi guvernului Mare responsabilitate pentru destinele păcii (Urmare din pag. 1) dintre ţările socialiste, aşa cum se arată de altfel şi în expunere. In cadrul diviziunii internaţionale a muncii, hotărîrea plenarei Co­mitetului Central din martie a. c., cu privire la dezvoltarea cooperă­rii economico-tehnice, cu alte sta­te, dă posibilitate valorificării mai bune a potenţialului economic al ţărilor socialiste şi dezvoltării re­laţiilor frăţeşti. Colaborarea eco­nomică, tehnică, ştiinţifică dintre ţările socialiste şi alte ţări duce in esenţă la economia timpului de muncă, (adevărata economie, cum ne învaţă Marx), duce la accele­rarea introducerii in producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, înfrăţeşte popoarele prin interes şi stimă reciprocă, aduce cu un ceas mai devreme belşugul general. Colaborarea e­­conomică cu ţările socialiste şi cu alte ţări se reflectă pozitiv şi în dezvoltarea producţiei agricole din ţara noastră, atît prin schim­bul de maşini, utilaje, produse, cît şi printr-o largă informare tehni­­că-ştiinţifică deosebit de utilă. A­­tît tractoarele, maşinile cît şi mărfurile noastre sînt la rîndul lor tot mai larg apreciate, tot mai competitive pe piaţa inter­naţională. Exprimîndu-mi deplinul meu a­­taşament faţă de politica partidu­lui şi guvernului nostru sînt ho­­tărît să aduc modesta mea con­tribuție la munca întregului po­por pentru înflorirea patriei. Prestigiu şi stimă (Urmare din pag. 1) greşului, ale poporului român şi ale tuturor naţionalităţilor. In activitatea de politică exter­nă a statului nostru o importan­ţă deosebită prezintă faptul că se urmăreşte ca, potrivit realităţii obiective, în spiritul coexistenţei paşnice, pe baza avantajelor re­ciproce, cu recunoaşterea şi res­pectarea suveranităţii, a indepen­denţei şi egalităţii în drepturi, prin respectarea principiului ne­amestecului în treburile interne, să se înfăptuiască o colaborare e­­conomică, culturală şi ştiinţifică din ce în ce mai mare, nu numai cu ţările socialiste, ci, cu toate statele. Schimbul de valori mate­riale şi culturale, precum şi co­laborarea în rezolvarea probleme­lor externe, activităţii desfăşurate cu multă răbdare de partidul şi guvernul nostru, sunt contribuţii active la stabilirea încrederii din­tre popoare, la crearea unui cli­mat de construcţie paşnică. In a­­celaşi timp, faţă de orice formă de a se recurge la forţă, in viaţa internaţională, manifestăm o cri­tică intransigentă. Toate acestea constituie o puternică bază mo­rală pentru sprijinirea deplină, materială şi morală, în lupta lor dreaptă pentru independenţă, a statelor împilate de imperialism, pe tărâm economic, politic şi cul­tural, înalta principialitate mar­xistă, înţelepciunea, sinceritatea cinstită şi profunzimea ştiinţifică a politicii externe a statului nos­tru, produc un ecou şi simpatie din ce in ce mai pronunţate pe toate meridianele globului, de­oarece ele reflectă cele mai no­bile năzuinţe ale omenirii, ser­vind cauzei independenţei naţio­nale, programului economic şi social, păcii şi colaborării priete­neşti. Ascultînd Expunerea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu şi citind cu­vântarea reprezentanţilor poporu­lui nostru, ne-a cuprins o mare bucurie şi mîndrie. Sorbind din ele forţe noi, vom fi pe deplin apţi ca pe tărîmul nostru de ac­tivitate, să ne îmbunătăţim mun­ca, să contribuim din plin la în­florirea neîncetată a patriei noas­tre socialiste. UN MOMENT DE BUCURIE ŞI... Stau la masă cu fe­meia care cu cîteva zi­le în urmă a intrat în redacţie plîngînd. Ca­mera e curată, îngriji­tă. Pe două scaune s-au aşezat cei doi co­pii ai Rozaliei Lazăr — Lucreţia de 18 ani şi Vasile de 15 ani. E un moment de bucu­rie, o bucurie care „ţîşneşte" din tinereţea şi entuziasmul celor doi copii, din senti­mentul matern al ma­mei lor, mîndră de iz­­bînzile fiilor. Motivul bucuriei : Vasile reuşi­se cu cîteva zile în ur­mă la examenul de admitere în clasa a IX-a. Lucreţia (acum în clasa a XI-a) se în­torsese de la finala concursului republican de handbal a şcolilor sportive, organizat la Tg.-Jiu. Echipa Şcolii sportive din Tîrgu- Mureş, din care face parte a obţinut locul al treilea. Lucreţia s-a întors acasă cu încă o diplomă şi o medalie de bronz. Pentru a ne „demonstra" calităţile ei sportive ne aduce un căţeluş de pluş la gîtul căruia sînt prin­se alte insigne şi me­dalii primite de tînăra sportivă de cînd a în­drăgit şi practică handbalul. Rîdem cu toţii de „partenerul" ei de sport — căţelu­şul. O felicităm. Feti­ţa e mîndră şi-şi lau­dă echipa din care face parte. Mamă-sa şi fra­tele ei sînt tot atît de bucuroşi... ... MULT MAI MUL­TE SUSPINE — Tatăl tău ştie că te-ai întors cu încă o medalie de la concur­sul la care ai partici­pat? am întrebat-o pe Lucreţia. La această întrebare, privirea Lucreţiei, a fratelui şi mamei sale s-au „aplecat". Mama şi fata au început să suspine. Locul bucu­riei de pînă atunci îl luase parcă, deodată, o tăcere dură, cu amin­tiri triste. Repet o par­te din întrebare. îna­inte de a-mi răspunde, pe obrazul bronzat al Lucreţiei au început să coboare lin lacrimi­le. Printre lacrimi şi suspine sună uşor, schimbat şi impercep­tibil răspunsul aştep­tat : — Tata încă nu ştie. El se bucură şi-l in­teresează mai puţin, de multe ori de loc, ce fac eu şi Vasile, dacă avem ce ne trebuie. De ani de zile se poar­tă brutal şi necuviin­cios cu mama şi cu noi. N-a venit nicioda­tă la şcoală cum obiş­nuiesc să vină părinţii colegilor mei. Şi mă întreabă colegii de ce tata nu vine pe la şcoală, ci numai ma­ma. Şi mie îmi este ruşine să le spun ce face şi cum trăieşte tata, cum se poartă cu mama şi cu noi. Ma­ma se roagă în fiecare lună să-i dea cele două sute de lei pe care i le-a promis cînd s-a despărţit de noi. Pe mine şi pe Vasile ne controlează cum învă­ţăm atunci cînd este beat. Şi cînd primim note slabe, ne amenin­ţă, uneori chiar ne bate. Aceasta este me­toda lui părintească. Nu-mi aduc aminte de cîte ori nu ne-am putut pregăti la lecţii din cauza comportării lui nedemne, gălăgioa­se, faţă de mama. Tră­ieşte alături de noi, în camera vecină, fără nici o jenă. Ştiţi pro­babil cum trăieşte ... PĂRERILE VECINILOR ... Ştim cum trăieş­te Ioan Pol Lazăr. Am aflat de la soţia şi co­piii lui, de la vecinii din clădirea în care lo­cuieşte Pol, omul care şi-a „pierdut" frînele morale, căruia i s-a a­­trofiat, fără nici un motiv, sentimentul pa­tern, omul care a ui­tat de înalta îndatori­re părintească. Vecinii lui ne-au mărturisit părerile şi indignarea lor faţă de necuviin­ciosul „vecin", dar ne-au rugat să nu le trecem numele în a­­cest articol. Dăm pe scurt, părerile locata­rilor din strada Avram Iancu nr. 2, unde lo­cuieşte Ioan Pol Lazăr, soţia şi copiii lui. „Ro­zalia e o femeie har­nică, o bună gospodi­nă, o adevărată ma­mă, cei doi copii ai lui Pol au o comportare frumoasă şi corectă datorită şcolii şi ma­mei lor. De mai mult timp însă Pol se poar­tă dur şi brutal cu co­piii şi nevastă-sa, ne conturbă liniştea îm­preună cu concubinele pe care le aduce în camera în care stă; în clădirea noastră şi-a făcut loc o „igrasie" morală de care rîd co­piii. CAMERA CU „IGRA­­SIE" MORALA Dacă pînă în luna mai a. c., pe Ioan Pol Lazăr l-au interesat în principal şi permanent anturajele cu femei lipsite de sentimentul matern, chefurile şi petrecerile nocturne organizate în camera despărţită de un zid de a copiilor şi a soţiei sale, lăsînd mult, chiar foarte mult pe plan secundar starea în ca­re trăiesc fiii lui, mo­dul cum învaţă aceş­tia la şcoală, opiniile vecinilor, din luna mai, Ioan Pol a mai făcut un pas imoral. Şi-a adus în camera în care locuieşte o concu­bină permanentă — pe Viorica Pantea — o femeie de „talia“ lui. Nu le este jenă de nimeni, nici de Lucre­ţia şi Vasile, de copiii care îşi văd zilnic ta­tăl şi concubina aces­tuia intrînd şi ieşind din camera cu „igra­sie“ morală, din came­ra altădată curată şi îngrijită ca un pahar, în care cei doi şcolari îşi pregăteau lecţiile. Toţi locatarii din clădirea sus-amintită şi-au pus şi-şi pun ace­leaşi întrebări: cum este în stare o femeie să calce în picioare sentimentele unei ma­me cinstite, munci­toare cum e Rozalia Lazăr, să nesocotească căldura şi frăgezimea unor copii a căror sen­timente pentru părinţi vibrează cu intensita­te? Cum poate să tră­iască şi să fie „ferici­tă“ lingă o mamă ca­re zi de zi se strădu­ieşte să biruie greută­ţile în creşterea, în­treţinerea şi educarea cetăţenească a copii­lor? Neliniştea Roza­liei Lazăr, privirile dispreţuitoare ale co­piilor ei, ale vecinilor n-o mişcă cu nimic pe concubina Viorica Pantea? De luni de zile trăieşte în meschi­năria amintită, fără „a observa“ suspinele şi uneori durerea su­fletească a unei mame şi a doi copii, care trebuie feriţi oricînd din „faţa“ purtărilor şi moralei decăzute, putrede ale Vioricăi Pantea şi Ioan Pol. Lipsită de omenie, ur­mărind realizarea in­tereselor ei egoiste, Viorica Pantea a în­drăznit s-o întrebe pe Rozalia Lazăr, după o lună de concubinaj, dacă aceasta e de a­­cord să trăiască cu soțul ei. Ba mai mult, a „asigurat-o“ că fiind lîngă Ioan Pol îl va determina pe acesta să-i dea lunar Roza­liei cei 200 de lei pen­tru a-şi întreţine co­piii (200 de lei?!). N-a primit nici un răs­puns. Era şi firesc. Să faci un asemenea tîrg ar însemna să-ţi în­calci datoria sfîntă de mamă, demnitatea de femeie. Răspunsul la întrebarea Vioricăi Pantea poate fi dat de colectivul în care lucrează, adică de muncitorii şi munci­toarele de la Iprofil „23 August“ din Tîr­­gu-Mureş. Sîntem si­guri că-l va primi. Va fi un răspuns drastic, pe măsura faptelor ei. Iar Ioan Pol, la rîn­dul lui, va fi întrebat despre comportarea lui „părintească“ de către muncitorii de la „Metalotehnica“ în rîndul cărora lucrează de cîţiva ani de zile. C. CROITORU Aspiraţii legitime spre un climat de destindere între popoare (Urmare din pag. 1) Din multitudinea de aspecte ale politicii externe dezbătute în am­pla expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu aş vrea să-mi exprim şi eu părerea asupra uneia dintre problemele de mare importanţă ale vieţii internaţionale, anume se­curitatea europeană. Ţara noastră nu o dată s-a pronunţat pentru stabilirea unui climat de pace şi încredere reciprocă între statele bătrînului continent european în­cercat de-a lungul istoriei, de a­­titea oprelişti şi vijelii. Un factor esenţial pentru destindere în Eu­ropa îl reprezintă luarea unor măsuri îndreptate spre dezarma­re, spre slăbirea cursei înarmări­lor. Un efect deosebit de pozitiv ar avea, fără îndoială, plecarea din Europa a trupelor neeurope­­ne, retragerea tuturor trupelor de pe­­teritoriul altor state in graniţele lor naţionale, desfiinţa­rea bazelor militare străine, li­chidarea blocurilor militare. Ţara noastră se pronunţă încă o dată pentru desfiinţarea pactu­lui agresiv N.A.T.O .şi în acelaşi timp a Tratatului de la Varşovia în cadrul înfăptuirii securităţii eu­ropene. Dar, atîta timp cît există blo­cul agresiv occidental, este nece­sară menţinerea Tratatului de la Varşovia şi România, ca membră a acestui Tratat dezvoltă şi va dez­volta colaborarea cu armatele fră­ţeşti pornind de la principiile pe care se întemeiază relaţiile dintre ţările socialiste, de la faptul că fiecare ţară trebuie să aibă o ar­mată puternică din toate punctele de vedere, în stare să răspundă oricărei chemări. Cu cît fiecare ţa­ră socialistă se va îngriji mai bine de întărirea capacităţii de apărare a forţelor sale armate, cu cît ea va apăra mai bine munca paşnică şi cuceririle poporului său, cu atît mai mare va fi aportul ei la în­deplinirea obligaţiilor internaţio­naliste ce-i revin, contribuţia sa la creşterea potenţialului militar al sistemului mondial socialist. Trebuie să fim însă mereu cu vigilenţa trează. Evoluţia situaţiei internaţionale actuale scoate cu putere în evidenţă necesitatea de a întări necontenit capacitatea de apărare a ţării, de a milita pentru întărirea forţei întregului front antiimperialist, a unităţii ţărilor socialiste. După cum sublinia to­varăşul Nicolae Ceauşescu la se­siunea Marii Adunări Naţionale cu privire la politica externă a partidului şi guvernului ......fie că va exista sau nu Pactul de la Varşovia, dacă imperialismul va dezlănţui un război, România ţară socialistă, va lupta alături de ce­lelalte ţări socialiste pentru înfrin­­gerea agresorilor imperialişti". Pentru a îndeplini sarcinile de­­mare răspundere încredinţate de partid şi guvern armatei noastre, militarii de toate gradele îşi per­fecţionează permanent pregătirea, muncesc cu hotărîre pentru spo­rirea forţei combative a unităţi­lor şi marilor unităţi. Apreciind eforturile depuse şi rezultatele ob­ţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta la adunarea activului de ba­ză al Forţelor Armate. „Putem spune că nivelul de pregătire al trupelor este bun din toate punc­tele de vedere, că armata patriei noastre este pregătită pentru a-şi putea îndeplini în orice moment îndatorirea faţă de popor, faţă de patrie". Dînd glas adeziunii depline la politica externă a partidului, pen­tru a îndeplini sarcinile de mare răspundere încredinţate de partid şi guvern armatei noastre, ne vom strădui să ne perfecţionăm perma­nent măiestria militară, să fim ga­ta oricînd să îndeplinim înalta mi­siune — apărarea independenţei şi suveranităţii patriei, securităţii sale şi păcii. Sortarea gălbioarelor destinate exportului la centrul de sortare a fructelor de pădure de la To­­pliţa. Pînă în prezent 2.000 de kg din cele 8.500 kg planificate, au fost expediate pe pieţele externe. Araturile de vara (Urmare din pag. 1) plantele ce urmează a se cultiva. Pentru cultura griului de toam­nă, în majoritatea tipurilor de sol din zona noastră nu este ne­cesar să facem arături mai a­­dînci de 20—22 de cm. ^ Expe­riențele și practica au arătat că arăturile prea adinei de 25—30 cm nu se justifică nici pentru culturile de toamnă, nici pentru cele de primăvară, deoarece în condiţiile noastre nu aduc spo­ruri de producţie, necesitînd doar un consum mărit de carbu­ranţi şi o uzură nejustificată a tractoarelor şi plugurilor. Esen­ţial este să se găsească, în func­ţie de specificul fiecărei unităţi şi condiţiile de umiditate ale solu­lui, cele mai potrivite adîncimi care să asigure pregătirea unui bun pat germinativ, bine nivelat şi mărunţit pe adîncimea de 10— 12 cm. Pînă la semănat terenul arat se va menţine curat de bu­ruieni, prin lucrări cu polidiscul în agregat cu grapa, sau prin grăpări simple pentru distruge­rea crustei. Deosebită grijă se va acorda încorporării îngrăşămintelor or­ganice şi minerale odată cu ară­tura, fiind cunoscut faptul că pă­­ioasele de toamnă valorifică cel mai bine îngrășămintele. Pe so­lurile podzolice, slab fertile, doza optimă de îngrășăminte naturale poate fi cuprinsă între 25—30 to­­ne/ha, iar pe restul solurilor se vor administra 15—20 tone/ha. Se va avea grijă ca întreg stocul de îngrășăminte fosfatice să fie încorporat, pe toate tipurile de sol, sub arătura de vară. Pentru solurile podzolice, dozele optime de superfosfat sunt cuprinse între 200—300 kg la ha, iar pe cele cer­­noziomice între 300—400 kg/ha. Experienţele întreprinse de sta­ţiunea noastră pe soluri podzoli­ce au arătat că îngrăşămintele fosfatice în prezenţa a 150—200 kg azotat de amoniu au asigurat sporuri cuprinse între 800—1.400 kg/ha, faţă de variantele îngrăşa­­te unilateral cu fosfor. Cele mai mari producţii pe aceste tipuri de soluri s-au obţinut atunci cînd jumătate din azotatul de a­­moniu s-a administrat odată cu arătura de bază și jumătate la desprimăvărare. Pe aceste soiuri amendamentele asigură o bună valorificare a îngrășămintelor. Cînd griul urmează după legumi­noase, cantitatea de azot se poate reduce la 100—150 kg la ha. Baza recoltei viitoare depinde de efectuarea la timp și la un înalt nivel agrotehnic a arăturilor de vară și a celorlalte lucrări de pregătire a solului. De aceea este necesar să fie folosită integral 'capacitatea de lucru a tractoare. 'Cor.** * * * * * * Mari rezerve de timp productiv în cooperaţia meşteşugăreasca (Urmare din pag. 1) servă. Numai pe luna iunie în principalele secţii s-au înregistrat 33 cm-zile absenţe nemotivate. O situaţie cu totul nejusificată în folosirea timpului de lucru există şi la­­cooperativa Meta­lul“. Numărul de absenţe­ demoti­vate şi învoiri însumează în pri­mul semestru 403 om-zile. Super­ficialitatea cu care sunt acordate uneori învoirile şi mai ales felul cum sunt tratate abaterile de la disciplină­­ şi lipsurile nemotivate ar putea să conducă la creşterea numărului lor şi în trimestrul III. Dacă s-ar fi apelat mai mult la opinia colectivului şi s-ar fi luat unele măsuri organizatorice, nu­mai pe cele şase luni, s-ar fi obţi­nut o producţie suplimentară de peste 58.000 de lei. Lipsuri serioase pot fi întîlnite şi la cooperativa „Textila Mureş“. Cele peste 3.000 am­ore care s-au pierdut cu învoiri, absenţe nemo­tivate, obligaţii cetăţeneşti etc. reprezintă un fond foarte valoros de timp. Datorită unor simplificări de evidenţe, la Uniunea regională a cooperaţiei meşteşugăreşti nu se mai întocmesc statistici cu numă­rul învoirilor şi ai absenţelor* ne­­motivate.«Cred că ar f ifi de un ceai folos «THumi cît şi consiliilepr de conducere ale cooperativelor dacă cel puţin pe o perioadă de un tri­mestru s-ar cunoaşte situaţia în­voirilor şi absenţelor nemotivate. In acest sesns, se poate milita pen­tru luarea unor măsuri organiza­torice la nivel regional. Cu ocazia prelucrării hotărîrii C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri referitoare la folosirea mai eficientă a fondului de timp destinat producţiei, în fiecare cooperativă meşteşugărească s-au scos în evidenţă mari rezerve in­terne. Prin iniţierea unor măsuri eficiente, aceste rezerve vor pu­tea fi fructificate, contribuind la realizarea unui volum mai mare de produse şi la o mai bună de­servire a populaţiei. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Combină pentru toate furajele CONSTANŢA. La întreprin­derea metalurgică „Energia" din Constanţa a intrat în producţie de serie un nou tip de maşină agri­colă: combina pentru tocat fura­je. Proiectată şi realizată în ca­drul întreprinderii, combina poate pregăti pentru hrana animalelor cîte 1.500 kg furaje pe oră. Cali­tăţile constructive ale utilajului permit tocarea de paie, lucernă, ştiuleţi şi coceni de porumb şi a altor furaje grosiere. Primele combine de acest fel sunt folosite cu rezultate bune de către unită­ţile agricole din Dobrogea, între­prinderea constănţeană va produ­ce anual peste 1.500 de maşini a­­gricole de acest tip. (Agerpres) O minunată Zi de odihnă După o săptămînă de muncă, duminica a sosit odihnitoare, reconfortantă, însoţită de un bogat corte­giu de posibilităţi de destin­dere, de distracţie, pentru oamenii muncii din oraşul Tg.-Mureş. O parte din ei, dornici să petreacă ziua de odihnă în minunate locuri pitoreşti ale patriei, au ple­cat în excursiile organizate la sfirşit de săptămînă de Agenţia O.N.T. pe diferite trasee: Sovata — Lacul Ro­şu — Bicaz — Borsec — Tg.-Mureş, Fîntînele — La­cul Roşu — Tuşnad, Sova­ta — Tg.-Mureş. Cum au petrecut duminica oamenii muncii care au rămas în o­­raş? Încă din orele dimine­ţii, care vesteau o zi fru­moasă de vară, am întîlnit foarte mulţi aşteptînd în staţiile de autobuze. Am ur­mărit încotro se îndreptau. Mulţi dintre ei spre Platoul Corneşti, unde pe scena Tea­trului de vară a avut loc trecerea în revistă a forma­ţiilor cîntecului, dansului şi a portului popular din re­giunea noastră. Pe alţii i-am văzut mer­­gînd împreună cu familiile lor la ştrand, la Week-end sau pe malul Mureşului. E­­rau amatorii de iarbă verde, de plajă, de înot. La ştran­dul „1 Mai“ s-au adunat duminică cîteva sute de ce­tăţeni. Veniseră să se des­tindă, să facă plajă. Păcat că paturile pentru plajă sunt prea puţine şi deteriorate. N-ar putea să fie mai mul­te? Mai ales că şi în cele­lalte zile ale săptămînii ştrandul este vizitat de foar­te multă lume. Bufetul în general este bine aprovizio­nat, numai că berea nu este suficientă. La Week-end au petrecut ziua de duminică mulţi oameni ai muncii de la Metalotehnica“, „Elec­­tro-Mureş“ şi alte întreprin­deri din oraşul nostru. Băr­cile pentru canotaj, vapora­şul „Pescăruş“ cu restau­rantul de curînd dat în fo­losinţă le stăteau la dispo­ziţie. Unii jucau tenis de masă, alţii şah, table sau rummy în cabane. Se face şi baie la Week-end, dar mai rar, pentru că apa nu este întotdeauna curată; ar fi bine, dacă e posibil, să se instaleze cîteva duşuri (este părerea unora din oamenii muncii care frecventează Week-endul). Locurile de care am vor­bit mai sus sunt numai cîte­va dintre acelea unde oa­menii muncii îşi pot petre­ce timpul liber. Duminică mulţi dintre iubitorii de ar­tă au vizitat Expoziţia de artă populară, sala de o­­glinzi şi Muzeul de la Pala­tul culturii, mai ales în ore­le după-amiezii. Şi astfel, a­­proape pe nesimţite, ziua de duminică se apropia de sfîr­­şit şi peste oraş începea să se lase răcoarea serii. Oa­menii muncii se îndreptau acum spre sălile de cinema­tograf sau spre grădinile de R. BACIULESCU is Noul cartier Aleea Carpaţi din Tg.-Mureş nu mai are nevoie de prezentare. Pentru a-l face şi mai atrăgător, în jurul blocurilor şi pe peluze locatarii au făcut adevărate grădini de flori. Sunt însă unii cetăţeni care vin şi strică ceea ce alţii au făcut cu multă trudă în timpul lor liber. Dumitru Mailat, director ad­junct la I.P.J. Tg.-Mureş, fără nici o aprobare scrisă şi-a instalat un garaj pentru autoturismul personal în dreptul blocului nr. 13. Construcţia aşa după cum se vede în fotografie strică aspectul în­­tregului cartier ceea ce a provocat nemulţumiri în rîndul locata­rilor. Asemenea chichinețe nu-și au locul într-un cartier modern. mnEnj Hn: JftTx If ap­--S. : • | UfH«a ij ||| 'At,'»:!*'

Next