Steaua Roşie, august 1967 (Anul 18, nr. 180-204)
1967-08-01 / nr. 180
Aprobare unanimă, adeziune deplină față de politica externă a partidului şi guvernului Mare responsabilitate pentru destinele păcii (Urmare din pag. 1) dintre ţările socialiste, aşa cum se arată de altfel şi în expunere. In cadrul diviziunii internaţionale a muncii, hotărîrea plenarei Comitetului Central din martie a. c., cu privire la dezvoltarea cooperării economico-tehnice, cu alte state, dă posibilitate valorificării mai bune a potenţialului economic al ţărilor socialiste şi dezvoltării relaţiilor frăţeşti. Colaborarea economică, tehnică, ştiinţifică dintre ţările socialiste şi alte ţări duce in esenţă la economia timpului de muncă, (adevărata economie, cum ne învaţă Marx), duce la accelerarea introducerii in producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, înfrăţeşte popoarele prin interes şi stimă reciprocă, aduce cu un ceas mai devreme belşugul general. Colaborarea economică cu ţările socialiste şi cu alte ţări se reflectă pozitiv şi în dezvoltarea producţiei agricole din ţara noastră, atît prin schimbul de maşini, utilaje, produse, cît şi printr-o largă informare tehnică-ştiinţifică deosebit de utilă. Atît tractoarele, maşinile cît şi mărfurile noastre sînt la rîndul lor tot mai larg apreciate, tot mai competitive pe piaţa internaţională. Exprimîndu-mi deplinul meu ataşament faţă de politica partidului şi guvernului nostru sînt hotărît să aduc modesta mea contribuție la munca întregului popor pentru înflorirea patriei. Prestigiu şi stimă (Urmare din pag. 1) greşului, ale poporului român şi ale tuturor naţionalităţilor. In activitatea de politică externă a statului nostru o importanţă deosebită prezintă faptul că se urmăreşte ca, potrivit realităţii obiective, în spiritul coexistenţei paşnice, pe baza avantajelor reciproce, cu recunoaşterea şi respectarea suveranităţii, a independenţei şi egalităţii în drepturi, prin respectarea principiului neamestecului în treburile interne, să se înfăptuiască o colaborare economică, culturală şi ştiinţifică din ce în ce mai mare, nu numai cu ţările socialiste, ci, cu toate statele. Schimbul de valori materiale şi culturale, precum şi colaborarea în rezolvarea problemelor externe, activităţii desfăşurate cu multă răbdare de partidul şi guvernul nostru, sunt contribuţii active la stabilirea încrederii dintre popoare, la crearea unui climat de construcţie paşnică. In acelaşi timp, faţă de orice formă de a se recurge la forţă, in viaţa internaţională, manifestăm o critică intransigentă. Toate acestea constituie o puternică bază morală pentru sprijinirea deplină, materială şi morală, în lupta lor dreaptă pentru independenţă, a statelor împilate de imperialism, pe tărâm economic, politic şi cultural, înalta principialitate marxistă, înţelepciunea, sinceritatea cinstită şi profunzimea ştiinţifică a politicii externe a statului nostru, produc un ecou şi simpatie din ce in ce mai pronunţate pe toate meridianele globului, deoarece ele reflectă cele mai nobile năzuinţe ale omenirii, servind cauzei independenţei naţionale, programului economic şi social, păcii şi colaborării prieteneşti. Ascultînd Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi citind cuvântarea reprezentanţilor poporului nostru, ne-a cuprins o mare bucurie şi mîndrie. Sorbind din ele forţe noi, vom fi pe deplin apţi ca pe tărîmul nostru de activitate, să ne îmbunătăţim munca, să contribuim din plin la înflorirea neîncetată a patriei noastre socialiste. UN MOMENT DE BUCURIE ŞI... Stau la masă cu femeia care cu cîteva zile în urmă a intrat în redacţie plîngînd. Camera e curată, îngrijită. Pe două scaune s-au aşezat cei doi copii ai Rozaliei Lazăr — Lucreţia de 18 ani şi Vasile de 15 ani. E un moment de bucurie, o bucurie care „ţîşneşte" din tinereţea şi entuziasmul celor doi copii, din sentimentul matern al mamei lor, mîndră de izbînzile fiilor. Motivul bucuriei : Vasile reuşise cu cîteva zile în urmă la examenul de admitere în clasa a IX-a. Lucreţia (acum în clasa a XI-a) se întorsese de la finala concursului republican de handbal a şcolilor sportive, organizat la Tg.-Jiu. Echipa Şcolii sportive din Tîrgu- Mureş, din care face parte a obţinut locul al treilea. Lucreţia s-a întors acasă cu încă o diplomă şi o medalie de bronz. Pentru a ne „demonstra" calităţile ei sportive ne aduce un căţeluş de pluş la gîtul căruia sînt prinse alte insigne şi medalii primite de tînăra sportivă de cînd a îndrăgit şi practică handbalul. Rîdem cu toţii de „partenerul" ei de sport — căţeluşul. O felicităm. Fetiţa e mîndră şi-şi laudă echipa din care face parte. Mamă-sa şi fratele ei sînt tot atît de bucuroşi... ... MULT MAI MULTE SUSPINE — Tatăl tău ştie că te-ai întors cu încă o medalie de la concursul la care ai participat? am întrebat-o pe Lucreţia. La această întrebare, privirea Lucreţiei, a fratelui şi mamei sale s-au „aplecat". Mama şi fata au început să suspine. Locul bucuriei de pînă atunci îl luase parcă, deodată, o tăcere dură, cu amintiri triste. Repet o parte din întrebare. înainte de a-mi răspunde, pe obrazul bronzat al Lucreţiei au început să coboare lin lacrimile. Printre lacrimi şi suspine sună uşor, schimbat şi imperceptibil răspunsul aşteptat : — Tata încă nu ştie. El se bucură şi-l interesează mai puţin, de multe ori de loc, ce fac eu şi Vasile, dacă avem ce ne trebuie. De ani de zile se poartă brutal şi necuviincios cu mama şi cu noi. N-a venit niciodată la şcoală cum obişnuiesc să vină părinţii colegilor mei. Şi mă întreabă colegii de ce tata nu vine pe la şcoală, ci numai mama. Şi mie îmi este ruşine să le spun ce face şi cum trăieşte tata, cum se poartă cu mama şi cu noi. Mama se roagă în fiecare lună să-i dea cele două sute de lei pe care i le-a promis cînd s-a despărţit de noi. Pe mine şi pe Vasile ne controlează cum învăţăm atunci cînd este beat. Şi cînd primim note slabe, ne ameninţă, uneori chiar ne bate. Aceasta este metoda lui părintească. Nu-mi aduc aminte de cîte ori nu ne-am putut pregăti la lecţii din cauza comportării lui nedemne, gălăgioase, faţă de mama. Trăieşte alături de noi, în camera vecină, fără nici o jenă. Ştiţi probabil cum trăieşte ... PĂRERILE VECINILOR ... Ştim cum trăieşte Ioan Pol Lazăr. Am aflat de la soţia şi copiii lui, de la vecinii din clădirea în care locuieşte Pol, omul care şi-a „pierdut" frînele morale, căruia i s-a atrofiat, fără nici un motiv, sentimentul patern, omul care a uitat de înalta îndatorire părintească. Vecinii lui ne-au mărturisit părerile şi indignarea lor faţă de necuviinciosul „vecin", dar ne-au rugat să nu le trecem numele în acest articol. Dăm pe scurt, părerile locatarilor din strada Avram Iancu nr. 2, unde locuieşte Ioan Pol Lazăr, soţia şi copiii lui. „Rozalia e o femeie harnică, o bună gospodină, o adevărată mamă, cei doi copii ai lui Pol au o comportare frumoasă şi corectă datorită şcolii şi mamei lor. De mai mult timp însă Pol se poartă dur şi brutal cu copiii şi nevastă-sa, ne conturbă liniştea împreună cu concubinele pe care le aduce în camera în care stă; în clădirea noastră şi-a făcut loc o „igrasie" morală de care rîd copiii. CAMERA CU „IGRASIE" MORALA Dacă pînă în luna mai a. c., pe Ioan Pol Lazăr l-au interesat în principal şi permanent anturajele cu femei lipsite de sentimentul matern, chefurile şi petrecerile nocturne organizate în camera despărţită de un zid de a copiilor şi a soţiei sale, lăsînd mult, chiar foarte mult pe plan secundar starea în care trăiesc fiii lui, modul cum învaţă aceştia la şcoală, opiniile vecinilor, din luna mai, Ioan Pol a mai făcut un pas imoral. Şi-a adus în camera în care locuieşte o concubină permanentă — pe Viorica Pantea — o femeie de „talia“ lui. Nu le este jenă de nimeni, nici de Lucreţia şi Vasile, de copiii care îşi văd zilnic tatăl şi concubina acestuia intrînd şi ieşind din camera cu „igrasie“ morală, din camera altădată curată şi îngrijită ca un pahar, în care cei doi şcolari îşi pregăteau lecţiile. Toţi locatarii din clădirea sus-amintită şi-au pus şi-şi pun aceleaşi întrebări: cum este în stare o femeie să calce în picioare sentimentele unei mame cinstite, muncitoare cum e Rozalia Lazăr, să nesocotească căldura şi frăgezimea unor copii a căror sentimente pentru părinţi vibrează cu intensitate? Cum poate să trăiască şi să fie „fericită“ lingă o mamă care zi de zi se străduieşte să biruie greutăţile în creşterea, întreţinerea şi educarea cetăţenească a copiilor? Neliniştea Rozaliei Lazăr, privirile dispreţuitoare ale copiilor ei, ale vecinilor n-o mişcă cu nimic pe concubina Viorica Pantea? De luni de zile trăieşte în meschinăria amintită, fără „a observa“ suspinele şi uneori durerea sufletească a unei mame şi a doi copii, care trebuie feriţi oricînd din „faţa“ purtărilor şi moralei decăzute, putrede ale Vioricăi Pantea şi Ioan Pol. Lipsită de omenie, urmărind realizarea intereselor ei egoiste, Viorica Pantea a îndrăznit s-o întrebe pe Rozalia Lazăr, după o lună de concubinaj, dacă aceasta e de acord să trăiască cu soțul ei. Ba mai mult, a „asigurat-o“ că fiind lîngă Ioan Pol îl va determina pe acesta să-i dea lunar Rozaliei cei 200 de lei pentru a-şi întreţine copiii (200 de lei?!). N-a primit nici un răspuns. Era şi firesc. Să faci un asemenea tîrg ar însemna să-ţi încalci datoria sfîntă de mamă, demnitatea de femeie. Răspunsul la întrebarea Vioricăi Pantea poate fi dat de colectivul în care lucrează, adică de muncitorii şi muncitoarele de la Iprofil „23 August“ din Tîrgu-Mureş. Sîntem siguri că-l va primi. Va fi un răspuns drastic, pe măsura faptelor ei. Iar Ioan Pol, la rîndul lui, va fi întrebat despre comportarea lui „părintească“ de către muncitorii de la „Metalotehnica“ în rîndul cărora lucrează de cîţiva ani de zile. C. CROITORU Aspiraţii legitime spre un climat de destindere între popoare (Urmare din pag. 1) Din multitudinea de aspecte ale politicii externe dezbătute în ampla expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu aş vrea să-mi exprim şi eu părerea asupra uneia dintre problemele de mare importanţă ale vieţii internaţionale, anume securitatea europeană. Ţara noastră nu o dată s-a pronunţat pentru stabilirea unui climat de pace şi încredere reciprocă între statele bătrînului continent european încercat de-a lungul istoriei, de atitea oprelişti şi vijelii. Un factor esenţial pentru destindere în Europa îl reprezintă luarea unor măsuri îndreptate spre dezarmare, spre slăbirea cursei înarmărilor. Un efect deosebit de pozitiv ar avea, fără îndoială, plecarea din Europa a trupelor neeuropene, retragerea tuturor trupelor de peteritoriul altor state in graniţele lor naţionale, desfiinţarea bazelor militare străine, lichidarea blocurilor militare. Ţara noastră se pronunţă încă o dată pentru desfiinţarea pactului agresiv N.A.T.O .şi în acelaşi timp a Tratatului de la Varşovia în cadrul înfăptuirii securităţii europene. Dar, atîta timp cît există blocul agresiv occidental, este necesară menţinerea Tratatului de la Varşovia şi România, ca membră a acestui Tratat dezvoltă şi va dezvolta colaborarea cu armatele frăţeşti pornind de la principiile pe care se întemeiază relaţiile dintre ţările socialiste, de la faptul că fiecare ţară trebuie să aibă o armată puternică din toate punctele de vedere, în stare să răspundă oricărei chemări. Cu cît fiecare ţară socialistă se va îngriji mai bine de întărirea capacităţii de apărare a forţelor sale armate, cu cît ea va apăra mai bine munca paşnică şi cuceririle poporului său, cu atît mai mare va fi aportul ei la îndeplinirea obligaţiilor internaţionaliste ce-i revin, contribuţia sa la creşterea potenţialului militar al sistemului mondial socialist. Trebuie să fim însă mereu cu vigilenţa trează. Evoluţia situaţiei internaţionale actuale scoate cu putere în evidenţă necesitatea de a întări necontenit capacitatea de apărare a ţării, de a milita pentru întărirea forţei întregului front antiimperialist, a unităţii ţărilor socialiste. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la sesiunea Marii Adunări Naţionale cu privire la politica externă a partidului şi guvernului ......fie că va exista sau nu Pactul de la Varşovia, dacă imperialismul va dezlănţui un război, România ţară socialistă, va lupta alături de celelalte ţări socialiste pentru înfringerea agresorilor imperialişti". Pentru a îndeplini sarcinile demare răspundere încredinţate de partid şi guvern armatei noastre, militarii de toate gradele îşi perfecţionează permanent pregătirea, muncesc cu hotărîre pentru sporirea forţei combative a unităţilor şi marilor unităţi. Apreciind eforturile depuse şi rezultatele obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta la adunarea activului de bază al Forţelor Armate. „Putem spune că nivelul de pregătire al trupelor este bun din toate punctele de vedere, că armata patriei noastre este pregătită pentru a-şi putea îndeplini în orice moment îndatorirea faţă de popor, faţă de patrie". Dînd glas adeziunii depline la politica externă a partidului, pentru a îndeplini sarcinile de mare răspundere încredinţate de partid şi guvern armatei noastre, ne vom strădui să ne perfecţionăm permanent măiestria militară, să fim gata oricînd să îndeplinim înalta misiune — apărarea independenţei şi suveranităţii patriei, securităţii sale şi păcii. Sortarea gălbioarelor destinate exportului la centrul de sortare a fructelor de pădure de la Topliţa. Pînă în prezent 2.000 de kg din cele 8.500 kg planificate, au fost expediate pe pieţele externe. Araturile de vara (Urmare din pag. 1) plantele ce urmează a se cultiva. Pentru cultura griului de toamnă, în majoritatea tipurilor de sol din zona noastră nu este necesar să facem arături mai adînci de 20—22 de cm. ^ Experiențele și practica au arătat că arăturile prea adinei de 25—30 cm nu se justifică nici pentru culturile de toamnă, nici pentru cele de primăvară, deoarece în condiţiile noastre nu aduc sporuri de producţie, necesitînd doar un consum mărit de carburanţi şi o uzură nejustificată a tractoarelor şi plugurilor. Esenţial este să se găsească, în funcţie de specificul fiecărei unităţi şi condiţiile de umiditate ale solului, cele mai potrivite adîncimi care să asigure pregătirea unui bun pat germinativ, bine nivelat şi mărunţit pe adîncimea de 10— 12 cm. Pînă la semănat terenul arat se va menţine curat de buruieni, prin lucrări cu polidiscul în agregat cu grapa, sau prin grăpări simple pentru distrugerea crustei. Deosebită grijă se va acorda încorporării îngrăşămintelor organice şi minerale odată cu arătura, fiind cunoscut faptul că păioasele de toamnă valorifică cel mai bine îngrășămintele. Pe solurile podzolice, slab fertile, doza optimă de îngrășăminte naturale poate fi cuprinsă între 25—30 tone/ha, iar pe restul solurilor se vor administra 15—20 tone/ha. Se va avea grijă ca întreg stocul de îngrășăminte fosfatice să fie încorporat, pe toate tipurile de sol, sub arătura de vară. Pentru solurile podzolice, dozele optime de superfosfat sunt cuprinse între 200—300 kg la ha, iar pe cele cernoziomice între 300—400 kg/ha. Experienţele întreprinse de staţiunea noastră pe soluri podzolice au arătat că îngrăşămintele fosfatice în prezenţa a 150—200 kg azotat de amoniu au asigurat sporuri cuprinse între 800—1.400 kg/ha, faţă de variantele îngrăşate unilateral cu fosfor. Cele mai mari producţii pe aceste tipuri de soluri s-au obţinut atunci cînd jumătate din azotatul de amoniu s-a administrat odată cu arătura de bază și jumătate la desprimăvărare. Pe aceste soiuri amendamentele asigură o bună valorificare a îngrășămintelor. Cînd griul urmează după leguminoase, cantitatea de azot se poate reduce la 100—150 kg la ha. Baza recoltei viitoare depinde de efectuarea la timp și la un înalt nivel agrotehnic a arăturilor de vară și a celorlalte lucrări de pregătire a solului. De aceea este necesar să fie folosită integral 'capacitatea de lucru a tractoare. 'Cor.** * * * * * * Mari rezerve de timp productiv în cooperaţia meşteşugăreasca (Urmare din pag. 1) servă. Numai pe luna iunie în principalele secţii s-au înregistrat 33 cm-zile absenţe nemotivate. O situaţie cu totul nejusificată în folosirea timpului de lucru există şi lacooperativa Metalul“. Numărul de absenţe demotivate şi învoiri însumează în primul semestru 403 om-zile. Superficialitatea cu care sunt acordate uneori învoirile şi mai ales felul cum sunt tratate abaterile de la disciplină şi lipsurile nemotivate ar putea să conducă la creşterea numărului lor şi în trimestrul III. Dacă s-ar fi apelat mai mult la opinia colectivului şi s-ar fi luat unele măsuri organizatorice, numai pe cele şase luni, s-ar fi obţinut o producţie suplimentară de peste 58.000 de lei. Lipsuri serioase pot fi întîlnite şi la cooperativa „Textila Mureş“. Cele peste 3.000 amore care s-au pierdut cu învoiri, absenţe nemotivate, obligaţii cetăţeneşti etc. reprezintă un fond foarte valoros de timp. Datorită unor simplificări de evidenţe, la Uniunea regională a cooperaţiei meşteşugăreşti nu se mai întocmesc statistici cu numărul învoirilor şi ai absenţelor* nemotivate.«Cred că ar f ifi de un ceai folos «THumi cît şi consiliilepr de conducere ale cooperativelor dacă cel puţin pe o perioadă de un trimestru s-ar cunoaşte situaţia învoirilor şi absenţelor nemotivate. In acest sesns, se poate milita pentru luarea unor măsuri organizatorice la nivel regional. Cu ocazia prelucrării hotărîrii C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri referitoare la folosirea mai eficientă a fondului de timp destinat producţiei, în fiecare cooperativă meşteşugărească s-au scos în evidenţă mari rezerve interne. Prin iniţierea unor măsuri eficiente, aceste rezerve vor putea fi fructificate, contribuind la realizarea unui volum mai mare de produse şi la o mai bună deservire a populaţiei. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Combină pentru toate furajele CONSTANŢA. La întreprinderea metalurgică „Energia" din Constanţa a intrat în producţie de serie un nou tip de maşină agricolă: combina pentru tocat furaje. Proiectată şi realizată în cadrul întreprinderii, combina poate pregăti pentru hrana animalelor cîte 1.500 kg furaje pe oră. Calităţile constructive ale utilajului permit tocarea de paie, lucernă, ştiuleţi şi coceni de porumb şi a altor furaje grosiere. Primele combine de acest fel sunt folosite cu rezultate bune de către unităţile agricole din Dobrogea, întreprinderea constănţeană va produce anual peste 1.500 de maşini agricole de acest tip. (Agerpres) O minunată Zi de odihnă După o săptămînă de muncă, duminica a sosit odihnitoare, reconfortantă, însoţită de un bogat cortegiu de posibilităţi de destindere, de distracţie, pentru oamenii muncii din oraşul Tg.-Mureş. O parte din ei, dornici să petreacă ziua de odihnă în minunate locuri pitoreşti ale patriei, au plecat în excursiile organizate la sfirşit de săptămînă de Agenţia O.N.T. pe diferite trasee: Sovata — Lacul Roşu — Bicaz — Borsec — Tg.-Mureş, Fîntînele — Lacul Roşu — Tuşnad, Sovata — Tg.-Mureş. Cum au petrecut duminica oamenii muncii care au rămas în oraş? Încă din orele dimineţii, care vesteau o zi frumoasă de vară, am întîlnit foarte mulţi aşteptînd în staţiile de autobuze. Am urmărit încotro se îndreptau. Mulţi dintre ei spre Platoul Corneşti, unde pe scena Teatrului de vară a avut loc trecerea în revistă a formaţiilor cîntecului, dansului şi a portului popular din regiunea noastră. Pe alţii i-am văzut mergînd împreună cu familiile lor la ştrand, la Week-end sau pe malul Mureşului. Erau amatorii de iarbă verde, de plajă, de înot. La ştrandul „1 Mai“ s-au adunat duminică cîteva sute de cetăţeni. Veniseră să se destindă, să facă plajă. Păcat că paturile pentru plajă sunt prea puţine şi deteriorate. N-ar putea să fie mai multe? Mai ales că şi în celelalte zile ale săptămînii ştrandul este vizitat de foarte multă lume. Bufetul în general este bine aprovizionat, numai că berea nu este suficientă. La Week-end au petrecut ziua de duminică mulţi oameni ai muncii de la Metalotehnica“, „Electro-Mureş“ şi alte întreprinderi din oraşul nostru. Bărcile pentru canotaj, vaporaşul „Pescăruş“ cu restaurantul de curînd dat în folosinţă le stăteau la dispoziţie. Unii jucau tenis de masă, alţii şah, table sau rummy în cabane. Se face şi baie la Week-end, dar mai rar, pentru că apa nu este întotdeauna curată; ar fi bine, dacă e posibil, să se instaleze cîteva duşuri (este părerea unora din oamenii muncii care frecventează Week-endul). Locurile de care am vorbit mai sus sunt numai cîteva dintre acelea unde oamenii muncii îşi pot petrece timpul liber. Duminică mulţi dintre iubitorii de artă au vizitat Expoziţia de artă populară, sala de oglinzi şi Muzeul de la Palatul culturii, mai ales în orele după-amiezii. Şi astfel, aproape pe nesimţite, ziua de duminică se apropia de sfîrşit şi peste oraş începea să se lase răcoarea serii. Oamenii muncii se îndreptau acum spre sălile de cinematograf sau spre grădinile de R. BACIULESCU is Noul cartier Aleea Carpaţi din Tg.-Mureş nu mai are nevoie de prezentare. Pentru a-l face şi mai atrăgător, în jurul blocurilor şi pe peluze locatarii au făcut adevărate grădini de flori. Sunt însă unii cetăţeni care vin şi strică ceea ce alţii au făcut cu multă trudă în timpul lor liber. Dumitru Mailat, director adjunct la I.P.J. Tg.-Mureş, fără nici o aprobare scrisă şi-a instalat un garaj pentru autoturismul personal în dreptul blocului nr. 13. Construcţia aşa după cum se vede în fotografie strică aspectul întregului cartier ceea ce a provocat nemulţumiri în rîndul locatarilor. Asemenea chichinețe nu-și au locul într-un cartier modern. mnEnj Hn: JftTx If ap--S. : • | UfH«a ij ||| 'At,'»:!*'