Steaua Roşie, aprilie 1968 (Anul 19, nr. 78-102)
1968-04-02 / nr. 78
raman SATUL şi CERINŢELE LUI ACTUALE Dezvoltarea continuă a circulaţi mărfurilor la sate, într-un ritmţinut, diversificarea cererii pe fi sortiment de produse din cel ce mai larg, pun în faţa cooperari de consum sarcina de a asimila o reţea comercială corespunjtoare, amplasată cu mai judicios teritoriu. Noua organizare administrativtritorială a ţării a deschis perfective largi pentru o muncă mai rodnică, mai operativă, mai groape de nevoile reale ale ppulaţiei rurale. Nemaiexistînd ferigi intermediare organele jueţene ale cooperaţiei de consum în legături nemijlocită cu unitea de bază — cooperativa — apt ce va determina o cunoaşteţi reală a situaţiei din fiecare rcalitate şi ca atare se vor putea lua măsuri operative, efiiente în interesul populaţiei gipte. Preocupărle noastre , pentru sigurarea unei baze corespuntoare desfăşurării comerţului, afiinţării de noi unităţi, amenaerea şi modernizarea celor existate au vizat atît îmbunătăţirea indiţiilor de deservire a populţiei şi ridicarea acestora la nivelul celor din oraşe, cit şi asiurarea unei eficienţe maxime ptivităţii comerciale. La amplasarea noilor unităţi comerciale a ţinut seama de starea reţelei , magazine, bufete, cofetăriixistenţă, de numărul nonulaţiei scale şi convergente, de posibilităţile creşterii volumului vinurilor şi altele, acordindu-se prioritate localităţilor unde reeaua existentă nu mai putea fee faţă sarcinilor actuale. In cadrul judeţului nostru, ooperaţia dispune in prezent de reţea însemnată de unităţi comerciale şi de alimentaţie public precum şi de o reţea dezvoltă de unităţi prestatoare de ervicii, cuprinzînd secţii de friferie, cizmărie, croitorie, cojocă, tîmplărie, coafură şi altele, numărul unităţilor cu amănunţit existente în cadrul judeţului se ridică azi la 975, avînd o suprafaţă comercială utilă de 42.000 mp din caresuprafaţa falii de vînzare 42.000 mp iar alimentaţia publică dispune de 1.000 de locuri la mese, în timp ce sectorul prestări are 586 de unităţi. Conform planului nostru urmează ca anul acesta suprafaţa pmercială utilă să crească cu FRANCISC SZÜCS vicepreşedinte al U.J.C.C. (Continuare In pag. a 2-a) *s Proletari din toate tarile, uniti-vă! Organ al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Anul XX, Nr. 78 (3.121) Marţi, 2 aprilie 1968 4 pagini 30 bani s„MALADIA“ utilajelor devorează milioane loi Valorificarea rezervelor interne din întreprinderi este condiţionată în primul rînd de organizarea superioară a producţiei şi a muncii, care asigură folosirea completă şi productivă a utilajelor, a forţei de muncă şi a timpului de lucru. Faptul că la întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară din Tg.Mureş aceste elemente au un nivel scăzut de utilizare, indică, printre altele, lacune însemnate în nivelul de organizare a activităţii de producţie. Coeficientul de schimburi, de pildă, are un nivel inferior faţă de cel realizat pe ţară. Mai mult decit atît, in anul 1967 el scade faţă de anul 1966 de la 1,44 la 1,35. Acesta este un rezultat al folosirii necorespunzătoare a utilajelor şi maşinilor din schimburile doi şi trei. Creşterea capacităţii de producţie a întreprinderii a fost urmată de o creştere a folosirii utilajelor numai în schimbul I, pe cînd numărul utilajelor folosite în schimburile II şi HI a scăzut simţitor. Să exemplificăm juaca masa mijloacelor fixe utilizate în schimburile I a crescut în anul trecut crescut în anul trecut o rămînere in urma sim a «sigumia ** de la 12 milioane lei la 15 milioane lei, în schimbul II a scăzut de la 5,5 la 5,2 milioane lei, iar în schimbul III de la 1,3 la 1,1 milioane lei. Doar o treime din utilajele folosite în schimbul I funcţionează şi în schimbul II. O situaţie necorespunzătoare, întreprinderea şi-a ales o soluţie comodă, dar neeficientă de rezolvare a creşterii capacităţii prin reducerea folosirii utilajelor în schimburile II şi III. Dintr-un calcul sumar reiese că, dacă întreprinderea lucra şi în schimbul II cu capacitatea la nivelul schimbului I, se putea obţine o producţie globală suplimentară de peste 20 milioane lei. De aceea, considerăm că la formularea propunerilor de creştere a capacităţii întreprinderii nu s-a faţă de creşterea gradului de înzestrare a întreprinderii cu maşini şi utilaje. Producţia globală pe un leu fond fix productiv înregistrează o tendinţă de scădere iar rentabilitatea fondurilor fixe a scăzut la fel. Intr-adevăr, întreprinderea este în continuă dezvoltare, dar acest proces are loc de cîţiva ani. Apoi, s-a văzut că ea are rezerve suficiente pe care le-ar putea valorifica. Am cerut explicaţii privind slaba utilizare a capacităţilor. Cauza principală — ni se spune — este lipsa de cadre. întreprinderea şi-a mărit capacitatea. Greşeala constă, în primul rînd, în lipsa de corelare a creşterii capacităţii cu necesarul de cadre, pentru că nu s-a afăcut o analiză destul asigurat sincronizarea de fundamentată din pregătirii cadrelor cu punct de vedere ştiinţific pentru utilizarea la maximum a capacităţilor existente. Carenţele în folosirea cit mai completă a utilajelor au influenţat eficienţa economică a întreprinderii, voitîmdi producţiei şi masa beneficiului înregistrează o rămînere în urmă punerea in funcţiune a utilajelor. Dezvoltarea capacităţilor întreprinderii a început în anul 1966 iar cursurile de calificare abia în luna mai 1967. Utilajele au intrat în funcţiune în tot cursul anului trecut, pe cînd .AP şi prima promoţie de cadre pentru noile maşini a fost asigurată la jumătatea lunii ianuarie a acestui an. Timpul de funcţionare a maşinilor nu este utilizat la nivelul planificat. Fondul de timp planificat nu a fost atins de majoritatea utilajelor de bază. De pildă, la strunguri paralele a fost utilizat doar in proporţie de 95,2 la sută, la freze 96,7 la sută. Numărul orelor de întreruperi din cauza lipsei de comenzi sau a defecţiunilor accidentale a crescut la maşinile de frezat de cca. 4,5 ori, la strunguri de 3,5 ori. Aceasta înseamnă că asistenţa tehnică şi de întreţinere nu este la nivelul cerut. Secţia de întreţinere care asigură funcţionarea normală a utilajelor şi trebuie să intervină prompt pentru readucerea lor în stare de funcţionare, lucrează numai într-un schimb. Pentru a asigura o utilizare mai bună a utilajelor, întreprinderea are încă multe probleme de rezolvat în privința disciplinei în muncă și a folosirii cît mai productive a celor 8 ore de lucru din cadru nr.3 ■LitshiÂţy (Continuare în pag. a 2-a) In pag. a 2-a : SIHZUNA $1 PEPELEA“ Pe scena Teatrului de stat din Tîrgu-Mures - CRONICA DRAMATICA - In „grădinile”* cartierelor Duminică a fost o zi cu mult soare. Parcurile şi bulevardele, locurile de agrement ale municipiului Tg.-Mureş au fost mai animate. Preocupările tîrgumureşenilor au fost diferite, înainte de amiază, foarte mulţi locuitori şi-au înfrumuseţat străzile şi cartierele. Au plantat pomi şi arbuşti ornamentali. In cartierul 7 Noiembrie şi pe Aleea Carpaţi, de pildă, s-au plantat circa 500 de arbori şi arbuşti. In alte două cartiere noi ale oraşului — Libertăţii şi Tudor Vladimirescu — locatarii au săpat aproape 900 de gropi, în care săptămîna aceasta se vor sădi pomi şi arbuşti. Muncă patriotică pentru înfrumuseţarea oraşului s-a efectuat şi în alte cartiere ale municipiului. Totul ce s-a plantat şi se va planta în această primăvară trebuie îngrijit cu multă atenţie, findcă numai astfel zonele verzi ale oraşului vor fi cu adevărat frumoase. IIIZIÎI PftESEOilfELI BE HISÎRI, IQII GHEORGHE IRRER Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitaţia guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Drăghici, János Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la Bucureşti. (Agerpres) HELSINKI 31. Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Iones► cu şi Mircea S. Tonescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special la bordul căruia se aflau preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Seutula. Dominat de maiestuoase păduri prin care şi-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze şi-a primit oaspeţii într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relaţiilor de stimă şi prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România şi Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic, drapelele de stat ale României şi Finlandei. La coborârea din avion, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauio Koivisto, şi de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeţilor celelalte persoane oficiale venite in întîmpinare. Au fost de faţă Niculai loan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei şi ai agenţiei economice ai ţării noastre în Finlanda, precum şi Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. Erau, de asemenea, prezenţi numeroşi ziarişti finlandezi şi corespondenţi ai presei străine. O companie de elită a forţelor armate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, premierii României şi Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniştri ai celor două state, precum şi celelalte personalităţi au luat apoi loc în maşinile oficiale, îndreptîndu-se spre reşedinţa rezervată oaspeţilor români, în marele Hotel Marski. La reşedinţă, premierul Mauio Koivisto şi ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen, s-au întreţinut cordial, la o cupă de şampanie, cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. HELSINKI 1. Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit: Cu prilejul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Finlanda, preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a depus luni dimineaţă coroane de flori la monumentul soldatului necunoscut şi la monumentul fostului preşedinte al Finlandei, Mannerheim, situat în cimitirul Hietaniemi, pe ţărmul Mării Baltice. In sunetele unui marş funebru, intonat de fanfara militară, coroanele sunt purtate de-a lungul aleii străjuite de mesteceni albi la capătul căreia se înalţă — dominând orizontule o imensă cruce de marmură neagră. Alături se află monumentul din granit roşu înălţat în memoria lui Mannerheim. Garda militară prezintă onorul. Premierul român, ministrul afacerilor externe şi celelalte personalităţi păstrează un moment de reculegere. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a făcut luni dimineaţa o vizită de curtoazie preşedintelui Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauio Koivisto. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, de înţelegere reciprocă, au fost de faţă ministrul afacerilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen, ambasadorul României la Helsinki, Nicolai Ioan Vancea, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Kaarlo Makela, şi alte persoane oficiale. In aceeaşi dimineaţă, ministrul afacerilor externe al României, Corneliu Mănescu, a făcut o vizită de curtoazie ministrului afacerilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost de faţă ambasadorul României la Helsinki, N. I. Vancea, şi ambasadorul Finlandei la Bucureşti, K. Makela. (Continuare in pag. a 4-a) împlinind virsta de 20 de ani, ţara i-a chemat la datorie. Din fabrici, uzine, de pe marile şantiere sau de pe ogoare, mii şi mii de tineri au pornit în luna februarie a acestui an spre unităţile militare, însufleţiţi de simţământul datoriei sfinte de a sluji patria şi poporul. Au păşit cu frunţile sus, cu cîntec şi voie bună pe poarta cazărmii şi au îmbrăcat mindra haină ostăşească. Sunt cu toţii oameni de nădejde, sănătoşi, voinici, plini de voioşie, cuun nivel de pregătire profesională şi culturală ridicat, cu o bună educaţie, ne spune maiorul Moga, secretar al comitetului de partid dintr-o unitate militară. „Bobocii” au primit automatele din mîinile comandanţilor de subunităţi. Primul i-a fost inmînat soldatului Aurel Buţurca. L-a strîns la piept ca pe o fiinţă dragă. Cu el va trage la fel de bine ca şi înaintaşul său care l-a purtat, caporalul I. V., lăsat la vatră. Rind pe rînd au trecut apoi şi ceilalţi militari să primească automatele. Ochii soldatului loan Gherman străluceau de bucurie. Cu arma in mină, privea departe către meleagurile bihorene, către satul Ţinea, unde şi-a lăsat tractorul, după ce brăzdase cu el sute de hectare. După el a urmat soldatul Ioan Pîrvu, de meserie forjor, un fecior vînjos, cu braţe tari. Am aflat că pină la venirea în armată şi-a îndeplinit cu cinste sarcinile de producţie la întreprinderea „Independenţa” din Sibiu. Şi aici, în armată, suntem convinşi că va munci cu aceeaşi sîrguinţă, dragoste şi pasiune. Apoi, rînd pe rînd, soldaţii Simon Bărbat, şofer din Sibiu, Ioan Luca, mecanic auto la Autobaza din Piatra Neamţ, Dumitru Chiţimuş, profesor din Tămăşeni — Roman, Iosif Dee, şofer din Sighişoara, Constantin Virlan, filator la Fabrica de postav din Buhuşi au trecut prin faţa comandanţilor, pentru a primi arme. După cîteva zile, pe cimpul de instrucţie au luat primul contact cu genistica. Au urmat apoi orele de instrucţia focului. Primele rezultate au fost obţinute pe ţinta cu triunghiul greşelilor. Primele rezultate au adus şi primele satisfacţii. Familia lor este acum subunitatea in care vor munci pentru a deveni fruntaşi in pregătirea militară şi politică. Şi zilele s-au scurs. Acum a venit clipa depunerii jurămintului militar, clipă aşteptată cu bucurie şi in acelaşi timp cu multă emoţie. In ziua de 31 martie, în faţa drapelului desfăşurat al unităţii, cu mîinile strinse pe automate, au rostit cu bărbăţie şi gravitate: .. . Jur să fiu gata oricînd, să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Socialistă România... — rostesc ei din toată inima. Prin acest legămint, tinerii militari, conştienţi de menirea lor, se angajează să-şi consacre toate forţele pregătirii lor militare, să-şi îndeplinească cu cinste, curaj şi hotărire, misiunile încredinţate, şi de va fi nevoie să lupte cu toată dîrzenia şi priceperea, neprecupeţind sîngele şi viaţa... pentru apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului român. T. TANASESCU „Intrind pe rîndurile Forjelor vii Şedinţă lârgită a Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice Duminică a avut loc în sala Consiliului popular municipal Tg.Mureş şedinţa lărgită a Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, la care, pe lingă cadrele de conducere şi membrii acestei comisii, au participat numeroşi intelectuali : scriitori, profesori, medici, jurişti, economişti etc. La primul punct al ordinei de zi tovarăşul Ioan Kapus, secretarul Comisiei a prezentat informarea privind rolul intelectualilor în răspîndirea ştiinţei şi a culturii în rîndurile oamenilor muncii, după care a fost prezentat planul de muncă al comisiei judeţene pe anul 1968. In urma discuţiilor care au urmat apoi, a luat cuvîntul tovarăşul Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid, care, relevînd numeroasele aspecte ale muncii de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, complexitatea lor, impuse de actuala etapă de dezvoltare a ştiinţei şi culturii româneşti, a arătat rolul deosebit de important ce revine intelectualilor şi a indicat căile cele mai utile pentru propagarea cunoștințelor în rîndurile maselor.