Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)
1969-11-19 / nr. 274
Anul XXI. Nr. 274 (3.829) Miercuri, 19 noiembrie 1969 4 pagini, 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. In sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu. Trecindu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. Raportul Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvintul deputaţii Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan Benkö, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Mureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvintul deputaţii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Eleonora Nilca, director general al Combinatului textil din Cisnadie, şi Paraschiv Benescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiţiei, Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuţie. In cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvintul deputaţii Emilian Nucescu, preşedintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, şi Gheorghe Pop, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pedepselor. In şedinţa de marţi dimineaţa, deputaţii au adoptat, de asemenea, modificări în componenţa unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale — punct prevăzut in ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., în locul deputatului Florea Dumitrescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al finanţelor, deputatul Virgil Pirvu a fost ales membru al Comisiei economico-financiare. In locul deputatului Angelo Miculescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al agriculturii şi silviculturii, Marea Adunare Naţională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură şi silvicultură. La amiază, şedinţa plenară a luat sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua în comisii permanente care vor examina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor în şedinţe plenare va fi anunţată din timp. * După încheierea şedinţei plenare, comisiile permanente: economico-financiare; pentru agricultură şi silvicultură; pentru învăţâmînt, ştiinţă şi cultură; pentru sănătate, muncă şi prevederi sociale; juridică s-au întrunit în şedinţe de lucru. (Agerpres) CAPITOLUL I Dispoziţii generale ART. 1. — Gestionar, în înţelesul prezentei legi, este acel angajat al unei organizaţii socialiste care are ca atribuţii principale de serviciu primirea, păstrarea şi eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a unei organizaţii socialiste, indiferent de modul de dobîndire şi de locul unde se află bunurile. Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc funcţiile prin a căror ocupare angajatul dobîndeşte, potrivit alineatului 1, calitatea de gestionar. Aceste funcţii sunt denumite, în cuprinsul prezentei legi, funcţii de gestionari. ART. 2. — Sunt considerate bunuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mijloacele băneşti sau orice alte valori. CAPITOLUL II Condiţii privind angajarea gestionarilor ART. 3. — Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit şcoala generală sau o şcoală echivalentă şi are cunoştinţele necesare pentru a îndeplini această funcţie. In funcţie de complexitatea gestiunilor, de natura şi valoarea bunurilor şi de cunoştinţele ce le implică gestionarea lor, ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc: a) categoriile de gestiuni pentru care gestionarul trebuie să fi absolvit liceul ori o şcoală profesională în specialitatea corespunzătoare gestiunii sau o şcoală echivalentă şi să aibă un anumit stagiu în munca de gestionar; b) categoriile de gestiuni pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinită şi de cel care a împlinit vîrsta de 18 ani. ART. 4. — Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvîrşirea vreuneia din infracţiunile prevăzute în lista anexă la prezenta lege, chiar dacă a fost graţiat. Nu poate fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar cel aflat în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă. Dacă în cursul urmăririi penale, al judecăţii sau după condamnare a intervenit amnistia, cel care a săvîrşit vreuna dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă nu poate fi gestionat timp de 2 ani de la data intervenirii amnistiei. Cel căruia i s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei nu poate fi gestionat în cursul termenului de încercare şi 2 ani de la expirarea acestui termen. Prin „săvîrşirea infracţiunii" se înţelege comiterea oricăreia dintre faptele prevăzute în lista anexă, pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativă, precum şi participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice. ART. 5. — Organizaţiile socialiste sunt obligate să ceară organelor miliţiei relaţii cu privire la antecedentele penale ale celor ce urmează să fie angajaţi sau trecuţi în funcţii de gestionari. Organele miliţiei sunt obligate să comunice aceste relaţii în termen de cel mult 30 de zile de la primirea cererii. ART. 6. — Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar va prezenta o dovadă eliberată de organizaţia socialistă în care a fost anterior încadrat, din care să rezulte dacă a produs pagube avutului obştesc, natura acestora şi dacă ele au fost acoperite. Această dovadă poate fi cerută de la ultimul loc de muncă şi de organizaţia socialistă care ar urma să facă angajarea sau trecerea în funcţia de gestionar. Organizaţiile socialiste sunt obligate să elibereze sau, după caz, să comunice dovada prevăzută in alineatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. In raport cu cele arătate în dovadă, conducătorul organizației socialiste va hotărî asupra angajării sau trecerii în funcția de gestionar. ART. 7. — In cazul în care gestiunea este încredințată mai multor persoane, angajarea sau trecerea în funcţia de gestionar se face cu avizul scris al celorlalţi gestionari. Angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcţie din subordinea gestionarului se face cu avizul scris al acestuia. ART. 8. — Angajaţii sezonieri sau temporari pot fi gestionari, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. ART. 9. — Conducătorii organizaţiilor socialiste, angajaţii cu atribuţii de control financiar, precum şi contabilii, cu excepţia acelora care sunt încadraţi în unităţi mici determinate de ministere şi celelalte organe centrale, nu pot face operaţii de primire, păstrare şi eliberare de bunuri. CAPITOLUL III Garanţii ART. 10. — Gestionarul are obligaţia de a constitui o garanţie în numerar. Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor gestionate, plafoanele valorice şi condiţiile în care este obligatorie şi constituirea unor garanţii suplimentare, constînd din: a) afectarea unor bunuri imobile sau bunuri mobile de folosinţă îndelungată, proprietate a gestionarului sau a unor terţi, pentru garantarea faţă de organizaţia socialistă, a acoperirii pagubelor ce s-ar cauza de gestionar; b) obligaţii asumate de terţi faţă de organizaţia socialistă de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o sumă determinată. Garanţia suplimentară prevăzută la alineatul precedent poate fi constituită şi în numerar. Ministerele şi celelalte organe centrale pot extinde, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor, obligaţia de a constitui garanţii în condiţiile prezentului capitol şi asupra altor categorii de angajaţi care mînuiesc bunuri, cu excepţia celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Nu este obligat să constituie garanţie cel care înlocuieşte temporar un gestionar sau cel căruia i se încredinţează o gestiune pe o perioadă de cel mult 60 de zile pînă la numirea unui gestionar. ART. 11. — Constituirea garanţiei se face prin contract încheiat în scris. Garanţiile reciproce între gestionari nu sunt admise. Aceeaşi persoană nu poate constitui garanţii pentru mai mulţi gestionari. Cel care constituie garanţia va declara, în scris, dacă a mai constituit alte garanţii. Garanţiile suplimentare se constituie înainte de încredinţarea gestiunii. ART. 12. —• Garanţia în numerar va fi de minimum un salariu şi de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depăşi valoarea bunurilor încredinţate. Pentru gestionarii retribuiţi pe bază de cotă procentuală, cuantumul minim al garanţiei în numerar va fi echivalent cu cîştigul mediu pe o lună, iar cel maxim cu cîştigul mediu pe trei luni. ART. 13. — Garanţia în numerar se reţine în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din cîştigul mediu pe o lună, după caz. Dacă, din cauza altor reţineri, ratele în contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute, gestionarul este obligat să le depună. Pentru angajaţii temporari, alţii decit cei prevăzuţi la articolul 10 alineatul ultim, precum şi pentru angajaţii sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar obligativitatea depunerii, la încredinţarea gestiunii, a garanţiei integrale în numerar. ART. 14. — Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de complexitatea gestiunilor şi de natura şi valoarea bunurilor, cuantumul garanţiilor în numerar între limitele prevăzute în articolul 12, precum şi ratele la care se referă articolul 13 alineatul 2. Ministerele şi celelalte organe centrale pot stabili, în cazuri justificate, garanţii în numerar sub minimul prevăzut în articolul 12 sau scutirea de garanţie. ART. 15. — Garanţia în numerar va fi depusă de către organizaţia socialistă la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, înscriindu-se într-un carnet de consemnare pe numele gestionarului. Carnetul de consemnare va fi păstrat de orga (Continuare în pag. a 2-a) C I L I privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste DE CE A FOST AMINAT PENTRU CEASUL AL DOISPREZECELEA EFORTUL DE A REALIZA EFECTIVELE DE ANIMALE? Creşterea animalelor ocupă aproape fără excepţie, un loc tot mai bine definit în activitatea tuturor cooperativelor agricole din judeţul nostru. Orientarea de a păstra un ritm susţinut de creştere a efectivelor de animale şi de a consolida organizatoric şi economic acest important sector de activitate, se înscrie printre necesităţile cele mai stringente. Acest lucru este cerut de economia naţională pentru acoperirea nevoilor mereu crescînde de consum, industrializare şi export, de nevoia fiecărei unităţi de a-şi valorifica superior resursele şi de a-şi spori continuu veniturile băneşti. Planurile de producţie întocmite de fiecare cooperativă agricolă au avut fără excepţie această orientare sănătoasă. Nu intenţionăm să intrăm acum în toate detaliile activităţii din acest sector. In rîndurile de faţă ne-am propus să abordăm seriozitatea şi responsabilitatea cu care a fost privită sarcina realizării efectivelor de animale prevăzută pentru sfirşitul acestui an. Simpla lectură a situaţiei centralizate la nivelul judeţului, ne-a determinat să tragem concluzia că cifrele înscrise în planurile de producţie au fost multă vreme uitate, că numărul unităţilor in care consiliile de conducere, organizaţiile de partid, specialiştii şi lucrătorii din acest sector şi-au înscris această preocupare în agenda grijilor majore zilnice, este destul de scăzut. Este singura explicaţie plauzibilă a situaţiei actuale, a faptului că la numai o lună şi jumătate cit a rămas pînă la sfîrşitul anului se întrevăd mari nerealizări la efectivele totale de bovine, porcine, ovine şi păsări. Nerealizările sunt şi mai supărătoare la efectivele matcă care constituie baza producţiei anului viitor. Ancheta întreprinsă în mai multe cooperative agricole ne-a pus în faţă tot felul de probleme şi mai cu seamă nesfîrşite explicaţii. Din toate însă se desprinde izul unei crase indiferente, a înmormîntării planurilor de producţie îndată după discutarea şi aprobarea lor, amînarea efortului de a realiza ceea ce s-a planificat abia pentru ceasul al doisprezecelea. Lucrurile se prezintă aidoma şi la cooperativa agricolă din Ideciu. Aici conform planului, trebuia să se ajungă la sfîrşitul anului la 450 de bovine din care 240 să fie vaci şi juninci. Acum cînd zilele sînt numărate, se fac tot felul de pronosticuri dar nici unul nu indică vreo posibilitate de realizare a planului. La total bovine există o nerealizare de 30 de animale, iar la vaci şi juninci de 48. Preşedintele cooperativei agricole, Gavril Gliga, nu poate explica în nici un fel această situaţie, evită adevăratele cauze pentru că ele nu pot decît să-i pună într-o lumină nefavorabilă preocupările în această direcţie. Dacă s-ar realiza numărul de viţei şi dacă ar fi cumpărate toate cele 30 de vaci prevăzute în plan, sarcinile ar putea fi nu numai îndeplinite dar şi depăşite. Situaţia este la fel de proastă şi în sectorul porcin. Pe baza efectivului de scroafe existent, s-a planificat să se obţină 329 de purcei, dar s-au înregistrat abia 127, adică în medie doar 5 purcei de la o scroafă. De ce aşa de puţini? Pentru că n-a fost asigurată o îngrijire şi furajare corespunzătoare, pentru că montele şi fătările au fost prost organizate. Lipsa de preocupare şi responsabilitate a conducerii este ilustrată şi de faptul că de la un efectiv de 22 de scroafe nu s-au putut asigura cei 30 de porci graşi contractaţi pentru livrare (!) Chiar şi în această situaţie ieşită din comun se putea face ceva, dar o parte din purcei au fost vânduţi. Tot timpul anului nimeni nu s-a gindit că există un plan şi un contract pentru îngrăşarea şi livrarea porcilor care trebuie respectat întocmai. In luna august, atunci cînd mai era suficient timp pentru îndreptarea lucrurilor, a fost aici un grup de medici veterinari şi economişti. Prezenţa lor insă n-a lăsat nici o urmă. După ce s-au informat, după ce au „analizat“, au plecat şi lucrurile au rămas ca mai înainte. Cooperativa agricolă din Luieriu se prezintă cu o situaţie ceva mai bună. La vaci, planul anual de 250 de capete a fost depăşit, iar la juninci există perspectiva de a fi realizat. Sunt însă incertitudini în ce priveşte realizarea efectivului total de bovine, unde faţă de 625 s-au realizat doar 592. Dacă ar fi existat în timpul anului mai multă grijă pentru prevenirea sacrificărilor şi mortalităţilor, pentru realizarea fătărilor şi cumpărărilor prevăzute, planul ar fi de pe acum realizat. In această direcţie însă, preocuparea a fost slabă. Numai aşa se explică pierderea celor 45 de viţei prin sacrificări, mortalităţi şi avorturi. Cooperatorii din Petelea au la această dată 555 de bovine faţă de 523 cite se prevăd pentru sfîrşitul anului, iar la vaci planul este în totalitate realizat. O nerealizare, deloc neglijabilă, există şi aici la categoria juninci. Tovarăşa ingineră Emilia Mateescu ne-a înfăţişat unele măsuri hotărîte de consiliul de conducere pentru realizarea integrală a efectivelor la toate categoriile. Aceste măsuri, în special cele de schimb şi cumpărare, trebuie neîntirziat puse în practică. In unele cooperative, datorită dezinteresului faţă de realizarea intrărilor planificate, a reformării şi scoaterii fără discernămînt a unui mare număr de animale, efectivul total este la această oră mai mic chiar decit la începutul anului. Aşa se prezintă situaţia şi la C.A.P. Petrilaca de Mureş (preşedinte Toader Făgărăşan, inginer Varga Attila). Aici efectivul de bovine se ridică la numai 308 faţă de 360 cit trebuie să ajungă la sfîrşitul anului. Numărul de vaci şi juninci este cu 4 mai mic decît cel existent la începutul anului şi cu 42 faţă de cel prevăzut pentru sfîrşitul anului. Cum s-a ajuns în această situaţie? S-a prevăzut cumpărarea unui număr de 28 de vaci, dar nu s-au cumpărat decît 8, astfel că împrumutul acordat de stat (80.000 lei) stă şi acum nefolosit. La aceasta se adaugă şi lipsa de preocupare faţă de realizarea montelor şi fătărilor care va face să se obţină cu 32 de viţei mai puţin faţă de plan. Cumpărarea animalelor prevăzute in planul de producţie nu a ■fost privită cu răspunderea necesară în multe cooperative agricole astfel că o mare parte din credite nu sunt încă folosite. Cooperatorii din Iara de Mureş au prevăzut în plan să cumpere 12 vaci, dar creditul de 40.000 de lei este şi acum neatins. Dacă adăugăm mortalităţile ridicate (17 animale adulte), lipsa de preocupare faţă de trecerea la categorii superioare, avem în bună parte explicaţia faptului că numărul vacilor şi junincilor este nerealizat şi chiar mai mic decît la începutul anului. Un lucru trebuie să fie clar pentru toate consiliile de conducere şi anume că planul la efective trebuie îndeplinit necondiţionat. Aceasta se impune cu stringenţă şi pentru că condiţionează în mare măsură realizarea producţiilor şi veniturilor planificate pentru anul viitor. Ing. M. BÂLDEANU Loturi mari de articole pentru sporturile de iarnă Livrarea în ultimul timp a unor loturi mari de articole sportive necesare sporturilor de iarnă de către Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Tg.-Mureş — unitatea Reghin — anticipează sezonul sporturilor de iarnă. Pentru numeroşii amatori de discipline sportive caracteristice sezonului de iarnă, această unitate a introdus în fabricaţie noi produse a căror faimă a trecut graniţele ţării. Intre acestea se numără schiurile purtînd mărcile „Săgeata zăpezii“, „Albstart“, „Campion“, „Combi“, „Razant“, care au trecut, cu bine examenul unor prestigioase pîrtii internaţionale. Colectivul acestei unităţi a acceptat executarea lotului de crose cu fibre din sticlă, necesare campionatului mondial de hochei din anul viitor, manifestare sportivă de amploare care va fi găzduită de ţara noastră. Paralel, fabrica execută un alt bogat material sportiv necesar sporturilor sezonului rece. Producţia de materiale sportive destinate exportului realizată la această unitate se ridică în acest an la 8 milioane lei. In depozitul final al Unităţii de exploatare a lemnului din Reghin sunt manipulaţi zilnic sute de mi de buşteni. O mare parte dintre operaţiile de incărcare-descarcare este rezolvată cu ajutorul încărcătorului frontal „Ifron". Cu ajutorul lui se încarcă zilnic 300 me buşteni de diferite lungimi și diametre.