Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)
1970-01-13 / nr. 8
! Raid-anchetă în cîteva întreprinderi CE DEZVĂLUIE „RADIOGRAFIA" PRIMEI DECADE Constituind o continuare firească a activităţii anului trecut, pri- ma decadă, de fapt prima semidecadă a acestui an, a cunoscut un ritm intens în activitatea productivă. Marea majoritate a întreprinderilor industriale din judeţ şi-au îndeplinit sarcinile de plan graţie mai bunei organizări a producţiei şi a muncii, aprovizionării mai operative a locurilor de muncă cu materii prime şi materiale, utilizării cu I indici superiori a zestrei tehnice. Realizările acestei prime decade a I anului 1970 sînt o confirmare a hotârîrii colectivelor de muncă de a transpune in viaţă indicaţiile plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie, in scopul indeplinirii exemplare a prevederilor planului de stat, a ridicării pe noi trepte a eficienţei activităţii economice. Cele două fabrici ale Combinatului industrial de faianţă şi sticlă au realizat în prima decadă 32,6 la sută din sarcinile de plan ce revin colectivului pe luna ianuarie a.c. Fabrica de sticlă, unde s-a lucrat fără întrerupere, a produs 35,7 la sută din prevederile de plan lunare. Buna organizare a lucrului şi aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiala s-a soldat aici cu producerea peste planul decadal a 4.000 bucăţi de butelii din sticlă, întreaga energie a colectivului Fabricii de ţigle şi cărămizi ..Hercules" din Tirnăveni a fost polarizată la acest început de an de un singur obiectiv major — îndeplinirea ritmică a noilor sarcini de plan. Pregătirilor făcute din timp: crearea stocului de materie primă, asigurarea funcţionării cu randament sporit a utilajelor şi instalaţiilor, folosirea raţională a suprafeţelor de producţie şi a timpului de lucru, s-au adăugat elanul şi hărnicia colectivului. Acestea au făcut posibilă îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan zilnice şi astfel la sfîrşitul primei decade s-a putut raporta că planul la producţia globală şi marfă, pe primele zece zile ale acestei luni, au fost îndeplinite şi chiar depăşite, s-au realizat peste prevederi in această perioadă 5.000 de ţigle şi cărămizi. Atmosfera caracteristică muncii creatoare am intîlnit-o şi la Fabrica de confecţii „Mureşul" din Tg.Mureş. La capătul benzii, controlorii de calitate preluau ultimele loturi de confecţii din producţia zilei de 10 ianuarie, consemnînduse astfel îndeplinirea prevederilor de plan pe prima decadă. Din informaţiile primite am dedus că, deşi sarcinile de plan pe acest an sunt mai mari cu 3 la sută faţă de 1969, datorită unei organizări mai eficiente a producţiei, munca s-a desfăşurat ritmic, fără stagnări. Desigur, în acest an şi aprovizionarea tehnico-materială este mai judicios organizată, ceea ce a făcut ca fiecare sortiment să fie lansat în producţie un timp util , iar tehnologia să fie bine pregătită. Consemnăm, de asemenea, faptul că sunt create toate condiţiile pentru îndeplinirea în continuare a planului lunar şi trimestrial, iar pentru desfacerea producţiei există contracte ferme. Raidul nostru a evidenţiat insă şi aspecte mai puţin plăcute. In bilanţul primei decade o serie de întreprinderi sunt trecute la capitolul „nerealizări". Dintr-un motiv sau altul, acestea au rămîneri în urmă faţă de prevederile de plan, ceea ce trebuie să constituie un serios semnal de alarmă pentru conducerile şi colectivele acestor întreprinderi. Ideea că rămînerile în urmă vor fi recuperate în decadele sau lunile următoare este cît se poate de dăunătoare, contrar spiritului economic de exigenţă promovat de partidul nostru, ele duc la perturbări serioase în circuitul normal al bunurilor materiale. Unităţile aparţinînd Combinatului judeţean al industriei alimentare — îndeosebi industria cărnii şi laptelui, fabricile de zahăr — au înregistrat importante nerealizări faţă de prevederile pe prima decadă. Or, aici se repetă situaţia din anul trecut cînd încă din start s-a pornit cu nerealizări care n-au mai putut fi recuperate. Nici întreprinderea de produse şi materiale sportive din Reghin nu şi-a realizat în prima decadă a lunii sarcinile la principalul sortiment: încălţăminte sportivă. In loc de 9.400 de perechi de bocanci şi ghete s-a realizat doar 7.800 de perechi. Principala cauză a constituit-o slaba aprovizionare a întreprinderii cu materii prime şi materiale şi nepregătirea temeinică a producţiei pentru acest an. S-a făcut simţită lipsa tălpii sintetice de 2—3 mm, pentru care forul tutelar nu a emis nici măcar repartiţii, a tălpii „Duroflex" de 10 mm pentru tocuri la două sortimente de ghete pentru ciclism, talpă contractată cu întreprinderea „Prodcomplex" din Tg.-Mureş şi care, cu toate că avea la 20 decembrie 1969 şi 10 ianuarie 1970 termen de livrare a 4 tone şi respectiv 3 tone de astfel de talpă nu a furnizat pină acum I.P.M.S. nici o cantitate. A înregistrat o restanţă de 450 mp de placă bombeu şi I.I.S. „Banatul" din Timişoara. Lista unor astfel de materiale ar putea fi încă continuată. Slaba aprovizionare a întreprinderii a influenţat întreaga activitate economică desfăşurată, s-au înregistrat mai multe goluri în producţie, nu s-au putut folosi la întreaga capacitate potenţialul tehnic şi forţa de muncă, înregistrîndu-se o productivitate a muncii scăzută etc. Rezultatele obţinute au fost influenţate negativ şi de defecţiunile accidentale înregistrate la unele utilaje, mai ales a benzii nr. 1 de tras, tălpuit şi terminat încălţăminte, care la 9 ianuarie 1970, datorită unui reductor defect nu a mai funcţionat aproape 8 ore, astfel s-a „scăpat" posibilitatea de a se realiza circa 500 de perechi de încălţăminte, care, fireşte, trăgeau greu în bilanţul decadei. M. BARDAŞANU V. MEGHE.Ş TEMPI M PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIW-VÄ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Bulevardul „1 Mai“ din Tg.Mureş este recunoscut de toată lumea ca unul din cele mai îndrăgite puncte de recreare al municipiului, unde îşi fac joaca zilnic sute de copii. In ultimul timp aici şi-au dat intîlnire cei mai mulţi elevi şi copii de grădiniţă care s-au zbenguit, au alergat sau au stat cuminţi în faţa cadranului pe care se proiectau filme cu poveşti. Aici a fost amenajat un orăşel cu tot dichisul pe care l-a asigurat municipalitatea. Acum, privit doar pentru o clipă, orăşelul copiilor iţi stîrneşte o mare nostalgie. Elemente răuvoitoare au aruncat brăduţii în toate părţile, au sfîrtecat cu cuţitele pînza de pe „uriaşii zăpezilor“, au rupt cartoanele care înfăţişau scene din basmele populare. Cine au fost, de unde au venit, cei care au comis aceste fapte? Iată o întrebare pe care o adresăm oamenilor investiţi cu paza şi ordinea pe acest bulevard. Opinia publică aşteaptă un răspuns prompt, cu atît mai mult cu cît elementele necinstite trebuie demascate pentru faptele lor. Aici s-a investit multă muncă şi tocmai de aceea este absolut firesc ca cei care au provocat distrugeri să fie puşi să plătească. Tot in acest joc au început să pătrundă şi autoturisme. Cu ce drept, nu se ştie, întrucît lanţurile de metal care închideau intrările au fost rupte. O investigaţie operativă se cere la faţa locului şi tot atît de repede o intervenţie trebuie să pună capăt abuzurilor. GH. BARBULESCU Din nou la şcoală După o vacanţă de iarnă binemeritată — prilej de recreare şi refacere a forţelor fizice şi intelectuale — şcolarii de toate virstele şi-au dat din nou întîlnire cu şcoala, cu învăţătura. încă de la primul clinchet al clopoţelului, trimestrul II a debutat cu toată seriozitatea atît pentru profesori cît şi pentru elevi. Au fost totuşi şi . .. privilegiaţi. Cei dintr-a întîia. Pentru ei prima zi de şcoală din noul trimestru a însemnat rememorarea, cît se poate de exactă, a zilelor de vacanţă, despre întilnirea cu Moş Cerilă din „Oraşul copiilor“, despre săniuţe şi patinaj, despre excursiile făcute la bunici, cititul poveştilor şi atîtea altele. Fotoreporterul nostru Szász Carol a surprins un asemenea instantaneu rememorativ la Şcoala generală nr. 4 din Tg.-Mureş, unde cei mai mici elevi ai şcolii sunt încă sub impulsul vacanţei. De astăzi însă şi ei vor intra „cu toate pînzele sus“ pe întinsul nu întotdeauna neted al învăţăturii. MODUL DE DESFĂŞURARE A EXAMENELOR STUDENŢEŞTI Ministerul Invăţămîntului a adus noi reglementări în modul de desfăşurare a examenelor studenţeşti. Conform regulamentului de activitate profesională studenţii vor putea susţine — între 1 şi 24 februarie — probele parţiale care nu se vor mai cere la examenul final. Notele de promovare acordate la aceste probe vor fi trecute în carnetul de student cu menţiune „parţial“ şi din catalogul provizoriu. Acei care vor dori să-şi îmbunătăţească notele obţinute la susţinerea probelor parţiale, se vor putea prezenta şi în vară — numai cu aprobarea decanului — pentru verificare la întreaga materie. Opţiunile pentru probele parţiale se vor depune pînă la 15 ianuarie 1970. Conform aceloraşi reglementări, examenele prevăzute pentru sesiunea de iarnă la cursurile de zi şi serale, cu excepţia ultimului an de studiu, vor fi programate numai între 1 şi 17 februarie. (Agerpres) umilele minmrii imnului din Tircumureş semne încă pe alocuri La rubrica „Văzute şi auzite", apărută în numărul de Anul nou al ziarului nostru, arătam, în legătură cu transportul în comun, că, după cum ştim toţi încă nu s-a pus pe roţi. Şi uram ca în acest an, autobuzele toate să fie puse pe roate. După cum se vede, însă, noi am rămas cu urarea iar călătorii cu aşteptarea. La redacţie primim zilnic scrisori şi telefoane în legătură cu circulaţia defectuoasă a autobuzelor pe majoritatea liniilor, din care cauză zeci şi sute de salariaţi nu pot ajunge la timp la locurile de muncă. Dar iată-ne, în dimineața zilei de 9 ianuarie, la ora 4 și 30 de minute, la garajul întreprinderii comunale. Aflăm că trebuie să iasă pe poarta întreprinderii circa 90 de autobuze, majoritatea, conform programului, la ora 5 să fie toi cap de linii. Se pornesc motoarele, autobuzele îndreptîndu-se spre poartă. Aici, un om în salopetă, semnează foile de parcurs, confirmînd că autobuzele sînt în perfectă stare de funcţionare. In termeni tehnici, această operaţiune se cheamă revizie tehnică. Dar cum să facă un singur om revizia tehnică la 90 de autobuze în 40 de minute? Normal ar fi ca revizorul tehnic să verifice sistemele de frînare, de semnalizare, direcţia etc. şi numai cînd se convinge că toate funcţionează normal să permită ieşirea autobuzului în cursă. Ne dăm însă seama că este imposibil. De altfel, revizorul tehnic Hirsch Zoltán ne lămureşte că revizia s-a făcut în timpul nopţii, ceea ce face dînsul dimineaţa este mai mult o formalitate. Să urmărim, deci, ieşirea autobuzelor în curse, aşteptate la această oră în numeroase staţii de sute de muncitori, nerăbdători să ajungă la serviciu. Dar iată că unele autobuze abia au ieşit pe poartă şi s-au oprit. Nu le funcţionează sistemul de semnalizare. Şi unii şoferi renunţă să plece în cursă. Fac acest lucru nu numai de teama că vor fi opriţi şi sancţionaţi de organele de miliţie, ci şi pe motiv că neavînd semnalizatoare, ar putea deveni autori ai unor accidente. Aşa că autobuzele cu numerele de inventar 34, 24, 53 şi multe altele staţionează, şoferii umblînd în căutarea de becuri. S-au ars oare becurile în timpul nopţii sau revizia făcută n-a ţinut cont că sistemul de semnalizare nu funcţionează? Discutăm cu mai mulţi şoferi. Fiecare se plînge că problema becurilor este o problemă încă nerezolvată. Unii afirmă că la magazia întreprinderii de un an de zile nu se găsesc becuri de poziţie. E ora 5. Telefonul 37.02 de la dispeceratul secţiei de transport in comun a început să sune. De la diferite puncte din oraş se reclamă că nu a sosit nici un autobuz şi că zecile de călători aflaţi în staţii, tremurînd de frig îşi mută răbdarea de pe un picior pe altul. Minutele trec ca minute de vînt. Se face ora 5 şi 15 minute, apoi 5 şi 30 de minute. Multe autobuze trebuiau să facă deja o tură. Ele se află însă la garaj, oprite pentru remedierea unor defecţiuni tehnice sau din alte motive. La 5 şi 30 de minute, dispeceratul ne pune la dispoziţie o situaţie. Pînă în aces-t moment au ieşit în cursă 65 de autobuze din 84 cîte erau programate. Pe linia 1, de pildă, au ieşit numai 4 din 8, pe linia doi 14 din 20, pe linia 3 unul din două etc. Nici pe una din linii pînă la ora 5 şi 30 de minute nu ieşise încă toate autobu P. POPSOR CONTROL $1... AUTOCONTROL! 9 Tîrgu-Mureş, 9 ianuarie 1970, ora 6,30. Pe autobuzul de pe linia 5, în care lucra casieriţa cu numărul de ştampilă 122, urcă doi controlori. Imediat trec la treabă, cerînd biletele şi abonamentele celor din autovehicul. Se opresc, în mînă cu un abonament. O discuţie în controversă cu posesorul, care se încheie cu anularea, pentru contravenţie, a tuturor pătrăţelelor rămase libere. Motivul sancţionării: controlorii pretindeau că posesorul n-a prezentat casierei după urcare abonamentul, prin urmare ar fi vrut să călătorească clandestin. Cetăţeanul în cauză s-a prezentat la redacţie cu abonamentul, pe care, cercetîndu-l, ne-am dat seama că fusese amendat fără motiv şi, totodată, prin acuza ce i s-a adus, jignit de cei doi controlori. Abonamentul fusese ştampilat, numărul — nu din vina posesorului — se distingea slab, dar se distingea totuşi. Abonamentul în cauză se găseşte la redacţie şi noi îl păstrăm spre a-l pune pentru examinare la dispoziţia conducerii întreprinderii comunale, de la care aşteptăm să ia măsuri împotriva celor care, investiţi cu drept de control, abuzează. Morala: Corectitudinea este o cerinţă elementară a oricărui control. Un controlor trebuie să posede şi un puternic simţ de ... autocontrol. ERNEST LOB Anul XXII. pagini, 30 de bani Nr. 8 (3.673) Marţi, 13 ianuarie 1970 PARTICIPAREA LA MUNCĂ Forţa de muncă este factorul de producţie cel mai dinamic, cu influenţă hotărîtoare, definitorie asupra rezultatelor ce se obţin în dezvoltarea economică a cooperativelor agricole. Felul cum este ea folosită îşi pune amprenta — pozitiv sau negativ — asupra nivelului producţiei şi a veniturilor cooperativelor agricole, asupra productivităţii muncii, asupra cîştigurilor ce le realizează membrii cooperatori. Este îndeobşte dovedit că participarea redusă la muncă a membrilor cooperatori determină dereglări în desfăşurarea normală a proceselor de producţie, face ca diferite lucrări agricole să nu se execute în întregime, la timpul optim şi de calitate, ceea ce influenţează asupra nivelului rezultatelor ce se obţin. De aici, concluzia că între participarea la muncă a membrilor cooperatori şi producţia vegetală sau animală obţinută este o strinsa legătură, o dependenţă directă, nemijlocită, participarea constituind factorul principal şi condiţia hotărîtoare a producţiei. Anul care a trecut a fost caracterizat, datorită condiţiilor climatice, ca fiind un an greu pentru agricultură. Există chiar unele tendinţe de a se explica rezultatele mai slabe numai prin prisma condiţiilor climatice nefavorabile. Dacă vom analiza însă mai atent felul cum s-a muncit şi rezultatele obţinute într-o cooperativă agricolă sau alta, în aceleaşi condiţii, vom vedea că şi alţi factori — care puteau fi influenţaţi — şi-au lăsat amprenta asupra rezultatelor. Unul dintre aceştia este fără îndoială participarea la muncă a membrilor cooperatori, care a lăsat mult de dorit şi datorită căruia lucrări importante au rămas neexecutate, sau au fost executate cu întîrziere şi de slabă calitate. Să ne amintim ca unele cooperative agricole au obţinut peste 2.000 kg de grîu la hectar, iar altele sub 1.000 de kg, că la sfecla de zahăr, porumb, legume şi altele — chiar în condiţii de fertilizare asemănătoare — diferenţele de producţie merg pînă la dublu şi chiar mai mult. In cazul unităţilor cu producţii mici întîlnim de regulă mari suprafeţe compromise datorită neexecutării la timp a lucrărilor de evacuare a surplusului de apă, a lucrărilor de întreţinere, de combatere a bolilor şi dăunătorilor etc. In raidurile noastre am întîlnit în foarte multe unităţi aceste situaţii. Atunci, întîrzierea lucrărilor, ori neexecutarea lor, erau puse pe seama lipsei forţei de muncă, un fel de scuză pentru a se ascunde deficienţe grave în organizarea muncii, în promovarea noului, in utilizarea cit mai completă şi cu maximă eficienţă a forţei de muncă. Se poate oare vorbi, în condiţiile unităţilor cooperatiste din judeţul nostru, de un deficit de forţă de muncă? Fără îndoială că nu. Resursele de forţă de muncă existente în mediul rural sunt mai mult decit suficiente pentru a se valorifica cu maximă eficienţă condiţiile materiale şi mijloacele financiare de care dispun unităţile, pentru a se asigura desfăşurarea în bune condiţii a proceselor tehnologice din sectorul vegetal şi animal. Problema care se pune însă cu multă stringenţă este de a se asigura utilizarea forţei de muncă cît mai complet, de a valorifica superior rezervele reale de care dispune la acest capitol sectorul vegetal. Cooperativa agricolă din Reghin, oraş cu o mare dezvoltare industrială, deci şi cu o puternică absorbţie de forţă de muncă din rîndurile membrilor cooperatori, se dezvoltă fără oprelişti, obţine an de an producţii şi venituri tot mai mari, infirmînd din capul locului mult trîmbiţata secătuire a forţei de muncă din agricultură. Am discutat acest aspect cu ing. Dumitru Gliga şi cu preşedintele Ioan ing. M. BĂLDEANU (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 3-a) Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei, Valery Giscard d’Estaing, preşedintele delegaţiei franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, preşedintele delegaţiei române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d Estaing a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mesajul de salut cordial al preşedintelui Franţei, Georges Pompidou, precum şi urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român şi dorinţa ca relaţiile dintre România şi Franţa să se dezvolte şi în viitor în spiritul bunelor legături ce există intre cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mulţumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa preşedintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărîrea României de a dezvolta relaţiile multilaterale cu Franţa în interesul celor două popoare, al înţelegerii internaţionale, al păcii şi securităţii în Europa şi în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacţia comună că relaţiile de colaborare, cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, schimburile comerciale dintre România şi Franţa înregistrează o evoluţie ascendentă în interesul colaborării şi avantajului reciproc, al cooperării internaţionale şi păcii între popoare. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. A In pagina a 4-a: Vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer in R.S.F. Iugoslavia Un nou locaş de cultură Primele zile ale acestui an au însemnat şi prima mare bucurie a sătenilor din satul Poarta, comuna Fărăgău. Aici, în prezenţa mai multor sute de săteni, a fost inaugurat un nou lăcaş de cultură — căminul cultural. Noul obiectiv dispune de o sală de spectacole şi activităţi culturale cu 400 de locuri, bibliotecă şi sală pentru club. Contribuţia cetăţenilor pentru ridicarea acestui edificiu însumează peste 170.000 lei precum şi aportul fiecăruia la prestaţii în muncă. Prezenţa unui mare auditoriu a fost răsplătită încă de la inaugurare prin prezentarea unor frumoase dansuri specific locale și a unor melodii de muzică populară îndrăgite de public