Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)

1970-01-13 / nr. 8

! Raid-anchetă în cîteva întreprinderi CE DEZVĂLUIE „RADIOGRAFIA" PRIMEI DECADE Constituind o continuare firească a activităţii anului trecut, pri-­­ ma decadă, de fapt prima semidecadă a acestui an, a cunoscut un­­ ritm intens în activitatea productivă. Marea majoritate a întreprinde­rilor industriale din judeţ şi-au îndeplinit sarcinile de plan graţie mai bunei organizări a producţiei şi a muncii, aprovizionării mai opera­tive a locurilor de muncă cu materii prime şi materiale, utilizării cu I indici superiori a zestrei tehnice. Realizările acestei prime decade a I anului 1970 sînt o confirmare a hotârîrii colectivelor de muncă de a transpune in viaţă indicaţiile plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie, in scopul indeplinirii exemplare a prevederilor planului de stat, a ri­dicării pe noi trepte a eficienţei activităţii economice. Cele două fabrici ale Combina­tului industrial de faianţă şi sticlă­­ au realizat în prima decadă 32,6 la sută din sarcinile de plan ce revin colectivului pe luna ia­nuarie a.c. Fabrica de sticlă, unde s-a lucrat fără întrerupere, a pro­dus 35,7 la sută din prevederile de plan lunare. Buna organizare a lucrului şi aprovizionarea ritmi­că cu materii prime şi materiala s-a soldat aici cu producerea pes­te planul decadal a 4.000 bucăţi de butelii din sticlă, întreaga energie a colectivului Fabricii de ţigle şi cărămizi ..Her­cules" din Tirnăveni a fost polari­zată la acest început de an de un singur obiectiv major — îndepli­nirea ritmică a noilor sarcini de plan. Pregătirilor făcute din timp: crearea stocului de materie primă, asigurarea funcţionării cu randa­ment sporit a utilajelor şi instala­ţiilor, folosirea raţională a supra­feţelor de producţie şi a timpului de lucru, s-au adăugat elanul şi hărnicia colectivului. Acestea au făcut posibilă îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan zilnice şi ast­fel la sfîrşitul primei decade s-a putut raporta că planul la produc­ţia globală şi marfă, pe primele zece zile ale acestei luni, au fost îndeplinite şi chiar depăşite, s-au realizat peste prevederi in această perioadă 5.000 de ţigle şi cără­mizi. Atmosfera caracteristică muncii creatoare am intîlnit-o şi la Fabri­ca de confecţii „Mureşul" din Tg.­­Mureş. La capătul benzii, contro­lorii de calitate preluau ultimele loturi de confecţii din producţia zilei de 10 ianuarie, consemnîndu­­se astfel îndeplinirea prevederilor de plan pe prima decadă. Din in­formaţiile primite am dedus că, deşi sarcinile de plan pe acest an sunt mai mari cu 3 la sută faţă de 1969, datorită unei organizări mai eficiente a producţiei, munca s-a desfăşurat ritmic, fără stagnări. Desigur, în acest an şi aprovizio­narea tehnico-materială este mai judicios organizată, ceea ce a fă­cut ca fiecare sortiment să fie lan­sat în producţie un timp util , iar tehnologia să fie bine pregătită. Consemnăm, de asemenea, fap­tul că sunt create toate condiţiile pentru îndeplinirea în continuare a planului lunar şi trimestrial, iar pentru desfacerea producţiei exis­tă contracte ferme. Raidul nostru a evidenţiat insă şi aspecte mai puţin plăcute. In bilanţul primei decade o serie de întreprinderi sunt trecute la capi­tolul „nerealizări". Dintr-un motiv sau altul, acestea au rămîneri în urmă faţă de prevederile de plan, ceea ce trebuie să constituie un serios semnal de alarmă pentru conducerile şi colectivele acestor întreprinderi. Ideea că rămînerile în urmă vor fi recuperate în deca­dele sau lunile următoare este cît se poate de dăunătoare, contrar spiritului economic de exigenţă promovat de partidul nostru, ele duc la perturbări serioase în cir­cuitul normal al bunurilor materia­le. Unităţile aparţinînd Combinatu­lui judeţean al industriei alimen­tare — îndeosebi industria cărnii şi laptelui, fabricile de zahăr — au înregistrat importante nereali­zări faţă de prevederile pe prima decadă. Or, aici se repetă situaţia din anul trecut cînd încă din start s-a pornit cu nerealizări care n-au mai putut fi recuperate. Nici întreprinderea de produse şi materiale sportive din Reghin nu şi-a realizat în prima decadă a lunii sarcinile la principalul sor­timent: încălţăminte sportivă. In loc de 9.400 de perechi de bo­canci şi ghete s-a realizat doar 7.800 de perechi. Principala cauză a constituit-o slaba aprovizionare a întreprinde­rii cu materii prime şi materiale şi nepregătirea temeinică a produc­ţiei pentru acest an. S-a făcut simţită lipsa tălpii sintetice de 2—3 mm, pentru care forul tutelar nu a emis nici măcar repartiţii, a tălpii „Duroflex" de 10 mm pen­tru tocuri la două sortimente de ghete pentru ciclism, talpă con­tractată cu întreprinderea „Prod­­complex" din Tg.-Mureş şi care, cu toate că avea la 20 decembrie 1969 şi 10 ianuarie 1970 termen de livrare a 4 tone şi respectiv 3 tone de astfel de talpă nu a fur­nizat pină acum I.P.M.S. nici o cantitate. A înregistrat o restanţă de 450 m­p de placă bombeu şi I.I.S. „Banatul" din Timişoara. Lis­ta unor astfel de materiale ar pu­tea fi încă continuată. Slaba aprovizionare a între­prinderii a influenţat întreaga ac­tivitate economică desfăşurată, s-au înregistrat mai multe goluri în producţie, nu s-au putut folosi la întreaga capacitate potenţialul tehnic şi forţa de muncă, înregis­­trîndu-se o productivitate a mun­cii scăzută etc. Rezultatele obţinute au fost in­fluenţate negativ şi de defecţiuni­le accidentale înregistrate la une­le utilaje, mai ales a benzii nr. 1 de tras, tălpuit şi terminat încăl­ţăminte, care la 9 ianuarie 1970, datorită unui reductor defect nu a mai funcţionat aproape 8 ore, astfel s-a „scăpat" posibilitatea de a se realiza circa 500 de perechi de încălţăminte, care, fireşte, tră­geau greu în bilanţul decadei. M. BARDAŞANU V. MEGHE.Ş TEMPI M PROLETARI DIN TO­ATE TA­RILE, UNIW-VÄ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Bulevardul „1 Mai“ din Tg.­­Mureş este recunoscut de toată lumea ca unul din cele mai în­drăgite puncte de recreare al municipiului, unde îşi fac joa­ca zilnic sute de copii. In ulti­mul timp aici şi-au dat intîl­­nire cei mai mulţi elevi şi co­pii de grădiniţă care s-au zbenguit, au alergat sau au stat cuminţi în faţa cadranu­lui pe care se proiectau filme cu poveşti. Aici a fost amena­jat un orăşel cu tot dichisul pe care l-a asigurat municipa­litatea. Acum, privit doar pentru o clipă, orăşelul copiilor iţi stîr­­neşte o mare nostalgie. Ele­mente răuvoitoare au aruncat brăduţii în toate părţile, au sfîrtecat cu cuţitele pînza de pe „uriaşii zăpezilor“, au rupt cartoanele care înfăţişau sce­ne din basmele populare. Cine au fost, de unde au venit, cei care au comis aceste fapte? Iată o întrebare pe care o a­­dresăm oamenilor investiţi cu paza şi ordinea pe acest bule­vard. Opinia publică aşteaptă un răspuns prompt, cu atît mai mult cu cît elementele ne­cinstite trebuie demascate pentru faptele lor. Aici s-a in­vestit multă muncă şi tocmai de aceea este absolut firesc ca cei care au provocat distru­geri să fie puşi să plătească. Tot in acest joc au început să pătrundă şi autoturisme. Cu ce drept, nu se ştie, întrucît lanţurile de metal care închi­deau intrările au fost rupte. O investigaţie operativă se cere la faţa locului şi tot atît de repede o intervenţie tre­buie să pună capăt abuzurilor. GH. BARBULESCU Din nou la şcoală După o vacanţă de iarnă binemeritată — prilej de recreare şi refacere a forţelor fizice şi intelectuale — şcolarii de toate vir­­stele şi-au dat din nou întîlnire cu şcoala, cu învăţătura. încă de la primul clinchet al clopoţelului, trimestrul II a de­butat cu toată seriozitatea atît pentru profesori cît şi pentru elevi. Au fost totuşi şi . .. privilegiaţi. Cei dintr-a întîia. Pentru ei prima zi de şcoală din noul trimestru a însemnat rememorarea, cît se poate de exactă, a zilelor de vacanţă, despre întilnirea cu Moş Cerilă din „Oraşul copiilor“, despre săniuţe şi patinaj, despre excursiile făcute la bunici, cititul poveştilor şi atîtea altele. Fotoreporterul nostru Szász Carol a surprins un asemenea in­stantaneu rememorativ la Şcoala generală nr. 4 din Tg.-Mureş, unde cei mai mici elevi ai şcolii sunt încă sub impulsul vacanţei. De astăzi însă şi ei vor intra „cu toate pînzele sus“ pe întinsul nu întotdeauna neted al învăţăturii. MODUL DE DESFĂŞURARE A EXAMENELOR STUDENŢEŞTI Ministerul Invăţămîntului a a­­dus noi reglementări în modul de desfăşurare a examenelor stu­denţeşti. Conform regulamentului de activitate profesională studen­ţii v­or putea susţine — între 1 şi 24 februarie — probele parţiale care nu se vor mai cere la exa­menul final. Notele de promovare acordate la aceste probe vor fi trecute în carnetul de student cu menţiune „parţial“ şi din catalo­gul provizoriu. Acei care vor dori să-şi îmbunătăţească notele obţinute la susţinerea probelor parţiale, se vor putea prezenta şi în vară — numai cu aprobarea decanului — pentru verificare la întreaga materie. Opţiunile pentru probele par­ţiale se vor depune pînă la 15 ia­nuarie 1970. Conform aceloraşi reglementări, examenele prevăzute pentru se­siunea de iarnă la cursurile de zi şi serale, cu excepţia ultimului an de studiu, vor fi programate numai între 1 şi 17 februarie. (Agerpres) umilele minmrii imnului din Tircumureş semne încă pe alocuri La rubrica „Văzute şi auzite", apărută în numărul de Anul nou al ziarului nostru, arătam, în le­gătură cu transportul în comun, că, după cum ştim toţi încă nu s-a pus pe roţi. Şi uram ca în a­­cest an, autobuzele toate să fie puse pe roate. După cum se vede, însă, noi am rămas cu urarea iar călătorii cu aşteptarea. La redacţie primim zilnic scrisori şi telefoane în legă­tură cu circulaţia defectuoasă a autobuzelor pe majoritatea linii­lor, din care cauză zeci şi sute de salariaţi nu pot ajunge la timp la locurile de muncă. Dar iată-ne, în dimineața zilei de 9 ianuarie, la ora 4 și 30 de minute, la garajul întreprinderii comunale. Aflăm că trebuie să ia­să pe poarta întreprinderii circa 90 de autobuze, majoritatea, con­form programului, la ora 5 să fie toi cap de linii. Se pornesc motoa­rele, autobuzele îndreptîndu-se spre poartă. Aici, un om în salo­petă, semnează foile de parcurs, confirmînd că autobuzele sînt în perfectă stare de funcţionare. In termeni tehnici, această ope­raţiune se cheamă revizie teh­nică. Dar cum să facă un sin­gur om revizia tehnică la 90 de autobuze în 40 de minute? Nor­mal ar fi ca revizorul tehnic să ve­rifice sistemele de frînare, de sem­nalizare, direcţia etc. şi numai cînd se convinge că toate funcţio­nează normal să permită ieşirea autobuzului în cursă. Ne dăm în­să seama că este imposibil. De altfel, revizorul tehnic Hirsch Zol­tán ne lămureşte că revizia s-a fă­cut în timpul nopţii, ceea ce face dînsul dimineaţa este mai mult o formalitate. Să urmărim, deci, ieşirea auto­buzelor în curse, aşteptate la a­­ceastă oră în numeroase staţii de sute de muncitori, nerăbdători să ajungă la serviciu. Dar iată că unele autobuze abia au ieşit pe poartă şi s-au oprit. Nu le func­ţionează sistemul de semnalizare. Şi unii şoferi renunţă să plece în cursă. Fac acest lucru nu numai de teama că vor fi opriţi şi sanc­ţionaţi de organele de miliţie, ci şi­ pe motiv că neavînd semnaliza­toare, ar putea deveni autori ai unor accidente. Aşa că autobuze­le cu numerele de inventar 34, 24, 53 şi multe altele staţionează, şo­ferii umblînd în căutarea de becuri. S-au ars oare becurile în timpul nopţii sau revizia făcută n-a ţinut cont că sistemul de sem­nalizare nu funcţionează? Discutăm cu mai mulţi şoferi. Fiecare se plînge că problema be­curilor este o problemă încă nere­zolvată. Unii afirmă că la maga­zia întreprinderii de un an de zi­le nu se găsesc becuri de poziţie. E ora 5. Telefonul 37.02 de la dispeceratul secţiei de transport in comun a început să sune. De la diferite puncte din oraş se re­clamă că nu a sosit nici un auto­buz şi că zecile de călători aflaţi în staţii, tremurînd de frig îşi mu­tă răbdarea de pe un picior pe altul. Minutele trec ca minute de vînt. Se face ora 5 şi 15 minute, apoi 5 şi­ 30 de minute. Multe au­tobuze trebuiau să facă deja o tură. Ele se află însă la garaj, oprite pentru remedierea unor defecţiuni tehnice sau din alte motive. La 5 şi 30 de minute, dispece­ratul ne pune la dispoziţie o si­tuaţie. Pînă în aces-t­ moment au ieşit în cursă 65 de autobuze din 84 cîte erau programate. Pe linia 1, de pildă, au ieşit numai 4 din 8, pe linia doi 14 din 20, pe linia 3 unul din două etc. Nici pe una din linii pînă la ora 5 şi 30 de mi­nute nu ieşise încă toate autobu­ P. POPSOR CONTROL $1... AUTOCONTROL! 9 Tîrgu-Mureş, 9 ianuarie 1970, ora 6,30. Pe autobuzul de pe linia 5, în care lucra casieriţa cu numărul de ştampilă 122, urcă doi controlori. Imediat trec la treabă, cerînd biletele şi abonamen­tele celor din autovehicul. Se opresc, în mînă cu un abonament. O discuţie în controversă cu posesorul, care se încheie cu anu­larea, pentru contravenţie, a tuturor pătrăţelelor rămase libere. Motivul sancţionării: controlorii pretindeau că posesorul n-a pre­zentat casierei după urcare abonamentul, prin urmare ar fi vrut să călătorească clandestin. Cetăţeanul în cauză s-a prezentat la redacţie cu abonamen­tul, pe care, cercetîndu-l, ne-am dat seama că fusese amendat fără motiv şi, totodată, prin acuza ce i s-a adus, jignit de cei doi controlori. Abonamentul fusese ştampilat, numărul — nu din vina posesorului — se distingea slab, dar se distingea totuşi. Abona­mentul în cauză se găseşte la redacţie şi noi îl păstrăm spre a-l pune pentru examinare la dispoziţia conducerii întreprinderii co­munale, de la care aşteptăm să ia măsuri împotriva celor care, investiţi cu drept de control, abuzează. Morala: Corectitudinea este o cerinţă elementară a oricărui control. Un controlor trebuie să posede şi un puternic simţ de ... autocontrol. ERNEST LOB Anul XXII. pagini, 30 de bani Nr. 8 (3.673) Marţi, 13 ianuarie 1970 PARTICIPAREA LA MUNCĂ Forţa de muncă este factorul de producţie cel mai dinamic, cu influenţă hotărîtoare, defini­torie asupra rezultatelor ce se obţin în dezvoltarea economică a cooperativelor agricole. Felul cum este ea folosită îşi pune amprenta — pozitiv sau negativ — asupra nivelului producţiei şi a veniturilor cooperativelor a­­gricole, asupra productivităţii muncii, asupra cîştigurilor ce le realizează membrii cooperatori. Este îndeobşte dovedit că parti­ciparea redusă la muncă a membrilor cooperatori determină dereglări în desfăşurarea nor­mală a proceselor de producţie, face ca diferite lucrări agricole să nu se execute în întregime, la timpul optim şi de calitate, ceea ce influenţează asupra ni­velului rezultatelor ce se obţin. De aici, concluzia că între par­ticiparea la muncă a membrilor cooperatori şi producţia vegeta­lă sau animală obţinută este o strinsa legătură, o dependenţă directă, nemijlocită, participarea constituind factorul principal şi condiţia hotărîtoare a produc­ţiei. Anul care a trecut a fost ca­racterizat, datorită condiţiilor climatice, ca fiind un an greu pentru agricultură. Există chiar unele tendinţe de a se explica rezultatele mai slabe numai prin prisma condiţiilor climatice ne­favorabile. Dacă vom analiza însă mai atent felul cum s-a muncit şi rezultatele obţinute în­­tr-o cooperativă agricolă sau al­ta, în aceleaşi condiţii, vom ve­dea că şi alţi factori — care puteau fi influenţaţi — şi-au lă­sat amprenta asupra rezultate­lor. Unul dintre aceştia este fă­ră îndoială participarea la mun­că a membrilor cooperatori, ca­re a lăsat mult de dorit şi dato­rită căruia lucrări importante au rămas neexecutate, sau au fost executate cu întîrziere şi de sla­bă calitate. Să ne amintim ca unele cooperative agricole au obţinut peste 2.000 kg de grîu la hectar, iar altele sub 1.000 de kg, că la sfecla de zahăr, porumb, legume şi altele — chiar în condiţii de fertilizare asemănătoare — diferenţele de producţie merg pînă la dublu şi chiar mai mult. In cazul unităţi­lor cu producţii mici întîlnim de regulă mari suprafeţe compro­mise datorită neexecutării la timp a lucrărilor de evacuare a surplusului de apă, a lucrărilor de întreţinere, de combatere a bolilor şi dăunătorilor etc. In raidurile noastre am întîlnit în foarte multe unităţi aceste situ­aţii. Atunci, întîrzierea lucrări­lor, ori neexecutarea lor, erau puse pe seama lipsei forţei de muncă, un fel de scuză pentru a se ascunde deficienţe grave în organizarea muncii, în pro­movarea noului, in utilizarea cit mai completă şi cu maximă efi­cienţă a forţei de muncă. Se poate oare vorbi, în condi­ţiile unităţilor cooperatiste din ju­deţul nostru, de un deficit de forţă de muncă? Fără îndoială că nu. Resursele de forţă de mun­că existente în mediul rural sunt mai mult decit suficiente pentru a se valorifica cu maximă efi­cienţă condiţiile materiale şi mijloacele financiare de care dispun unităţile, pentru a se a­­sigura desfăşurarea în bune condiţii a proceselor tehnologice din sectorul vegetal şi animal. Problema care se pune însă cu multă stringenţă este de a se asigura utilizarea forţei de mun­că cît mai complet, de a valori­fica superior rezervele reale de care dispune la acest capitol sectorul vegetal. Cooperativa agricolă din Re­ghin, oraş cu o mare dezvoltare industrială, deci şi cu o puter­nică absorbţie de forţă de mun­că din rîndurile membrilor co­operatori, se dezvoltă fără opre­lişti, obţine an de an producţii şi venituri tot mai mari, infir­­mînd din capul locului mult trîm­­biţata secătuire a forţei de mun­că din agricultură. Am discutat acest aspect cu ing. Dumitru Gliga şi cu preşedintele Ioan ing. M. BĂLDEANU (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 3-a) Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul e­­conomiei şi finanţelor al Franţei, Valery Giscard d’Estaing, preşedin­tele delegaţiei franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-fran­­ceze de cooperare economică, şti­inţifică şi tehnică. Oaspetele a fost însoţit de Pier­re Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, preşedintele delegaţiei române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Gis­­card d Estaing a transmis preşedin­telui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mesajul de salut cor­dial al preşedintelui Franţei, Geor­ges Pompidou, precum şi urările de prosperitate ale acestuia la a­­dresa poporului român şi dorinţa ca relaţiile dintre România şi Fran­ţa să se dezvolte şi în viitor în spi­ritul bunelor legături ce există in­tre cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mulţumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa preşedintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de pros­peritate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărîrea Româ­niei de a dezvolta relaţiile multila­terale cu Franţa în interesul celor două popoare, al înţelegerii inter­naţionale, al păcii şi securităţii în Europa şi în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subli­niat satisfacţia comună că relaţiile de colaborare, cooperare economi­că, ştiinţifică şi tehnică, schimbu­rile comerciale dintre România şi Franţa înregistrează o evoluţie as­cendentă în interesul colaborării şi avantajului reciproc, al cooperării internaţionale şi păcii între po­poare. întrevederea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială. A In pagina a 4-a: Vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer in R.S.F. Iugoslavia Un nou locaş de cultură Primele zile ale acestui an au însemnat şi prima mare bucurie a sătenilor din satul Poarta, co­muna Fărăgău. Aici, în prezenţa mai multor sute de săteni, a fost inaugurat un nou lăcaş de cul­tură — căminul cultural. Noul obiectiv dispune de o sală de spectacole şi activităţi culturale cu 400 de locuri, bibliotecă şi sală pentru club. Contribuţia cetăţenilor pentru ridicarea a­­cestui edificiu însumează peste 170.000 lei precum şi aportul fie­căruia la prestaţii în muncă. Prezenţa unui mare auditoriu a fost răsplătită încă de la inau­gurare prin prezentarea unor frumoase dansuri specific locale și a unor melodii de muzică populară îndrăgite de public

Next