Steaua Roşie, februarie 1970 (Anul 21, nr. 25-48)
1970-02-01 / nr. 25
s Anul XXII. Nr. 25 (3.690) Duminică, 1 februarie 1970 4 pagini 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ADUNĂRI GENERALE ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE Pentru dezvoltarea continuă a cooperativei şi îndeplinirea cu succes a sarcinilor pe acest an După cum s-a mai relatat, de cîteva zile, în cooperativele agricole din judeţ se desfăşoară adunările generale ale cooperatorilor. In cadrul acestor adunări, premergătoare celor pentru dări de seamă şi aprobarea planului de producţie, membrii cooperatori din fiecare unitate, discută şi hotărăsc cum vor aplica în practică măsurile stabilite recent de conducerea partidului şi plenara Consiliului Uniunii Naţionale a C.A.P., privind continua dezvoltare a agriculturii cooperatiste. Cooperatorii din C.A.P. Crăciuneşti s-au adunat joi tocmai pentru a dezbate aceste probleme legate de aplicarea concretă a noului sistem de normare, a formelor de organizare şi de retribuire a muncii. La această adunare generală, a participat tovarăşul Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid, reprezentanţi ai organelor agricole judeţene. De la bun început trebuie să precizăm că această adunare s-a desfăşurat în mod exemplar. Aceasta se datoreşte faptului că ţăranii cooperatori prezenţi la adunare au fost în cunoştinţă de cauză, ei au studiat în prealabil normele de muncă, formele de organizare şi retribuire, primind lămuriri din partea consiliului de conducere şi a colectivului de normare asupra tuturor problemelor ce s-au părut neclare. Astfel, încă de la începutul adunării, lor le-au fost clare majoritatea problemelor, ceea ce a făcut ca să urmărească cu mare interes referatul prezentat de inginerul șef al C.A.P., Illés Tekse cu privire la propunerile concrete de aplicare a normelor și a formelor de organizare şi retribuire a muncii. In cadrul discuţiilor, cooperatorii au făcut propuneri eficiente privind perfecţionarea măsurilor propuse de consiliul de conducere şi comisia de normare. Referindu-se la noile forme de organizare, cooperatorii din Crăciuneşti au hotărît ca începînd din acest an să lucreze organizaţi într-o fermă zootehnică şi una legumicolă, precum şi în 4 brigăzi mixte de cîmp. Conducerea fermelor va fi încredinţată unor specialişti cu studii superioare. Discutînd problemele de retribuire a muncii, adunarea generală a ales şi a hotărît să aplice forma de retribuire în natură şi bani, trasînd totodată sarcină consiliului de conducere să studieze posibilitatea ca în viitor să se aplice la cultura sfeclei de zahăr, în legumicultură şi în funcţie de asigurarea furajelor în zootehnie forma de retribuire în bani pe unitatea de produs. Inginerul şef al cooperativei, lămurind unele probleme legate de normarea muncii, a arătat importanţa respectării întocmai a normelor în vederea întăririi disciplinei muncii şi a rolului normei convenţionale pentru sporirea veniturilor cooperatorilor. Participanţii la adunarea generală au primit cu totală adeziune prevederile hotărîrilor, exprimîndu-şi satisfacţia şi convingerea că ele au drept scop îmbunătăţirea activităţii cooperativelor agricole. — Cu excepţia unor amănunte de formă — a spus Francisc Szilágyi — sînt de acord cu noile norme și forme de organizare. In sfîrșit se va putea pune capăt tîrguielilor privind aplicarea normelor, diminuării valorii acestora. Aceasta înseamnă însă ca fiecare dintre noi să muncească mai bine, cu simț de răspundere, pentru ca prin muncă cinstită să fim retribuiţi mai bine. Iosif Szilágyi a arătat că în cei aproape 20 de ani de existenţă cooperativa din care face parte a avut o dezvoltare lentă, bătînd pasul pe loc în unele perioade. Prin aplicarea noilor hotărîri, a continuat vorbitorul, am convingerea că sînt asigurate toate condiţiile necesare pentru o dezvoltare ritmică an de an, asigurîndu-se în acelaşi timp un nivel de trai din ce în ce mai ridicat tuturor membrilor cooperatori. Aşa cum au relatat antevorbitorii mei — a spus cooperatorul Sárkány M. — se pare că sínt şi unele norme care mai necesită unele modificări pentru a putea fi aplicate în mod corespunzător în condiţiile noastre de lucru, dar în general, majoritatea lor sunt bine gîndite şi se pot realiza pe deplin în 10 ore de muncă. Nu e un lucru greu să realizăm şi să depăşim aceste norme pentru că noi am muncit şi mai mult în unele perioade de vîrf. Desigur că aceste norme nu se pot realiza în cazul cînd vom ieşi pe cîmp la ora 9 şi ne vom întoarce devreme, la ora 4 dupămasa. Sînt convins că prezentele norme stabilite sînt clare tuturor şi muncind conştiincios ne vom putea aduce fiecare un însemnat aport la creşterea producţiei agricole. Pe lîngă o mai bună participare la muncă — a relatat cooperatoarea Irma Csoma — va trebui să ridicăm încontinuu şi potenţialul productiv al pămîntului. Propun ca în acest sens să se facă şi la noi analiza solurilor pentru ca sfecla de zahăr şi alte plante mai pretenţioase să nu fie amplasate în locuri unde nu dau producţii cores T. DUMBRAVEANU (Continuare în pag. a 2-a) I Is Recital din lirica Renaşterii Cu aproape doi ani în urmă, serile literar-artistice organizate de revista tîrgumureşeană „Uj Élet" şi susţinute de un entuziast colectiv de actori ai Teatrului de stat din Tg.Mureş şi-au cucerit o binemeritată popularitate în rîndul publicului, îmbogăţind în acelaşi timp viaţa culturală a judeţului nostru.Reluîndu-se această iniţiativă valoroasă, marţi, 3 februarie, la ora 20, pe scena Palatului culturii, va avea loc , în interpretarea unui grup de tineri actori tîrgumureşeni, un recital din comoara poetică a Renaşterii, iar în execuţia corului de cameră a Ansamblului de stat de cîntece şi jocuri din Tg.Mureş, vor răsuna cîteva din cele mai frumoase madrigale ale epocii. Bar de zi La parterul hotelului Transilvania din Tg.-Mureş, în fostul local de desfacere a produselor de artizanat şi bibelouri, se execută lucrări de amenajare a unui bar de zi. In acest scop se va confecţiona şi monta mobilier nou şi se va face aprovizionarea cu diferite sortimente de mîncăruri şi băuturi. Barul va fi deschis zilnic, începînd de la ora 6 dimineaţa şi pînă la ora 22, seara. Oaspeţii hotelului vor avea posibilitatea să servească la bar, micul dejun. Descărcarea materiei prime in cadrul Fabricii de plăci aglomerate din lemn de la Reghin se efectuează operativ cu ajutorul macaralelor cu braţe, de mare productivitate. Ele au o mare mobilitate în punctele de descărcare, atît la operaţiile principale cit şi la cele de aşezare a labdelor în stive. s s IN Is Is! »s IN I s V Is *s Is Is IN Is $s Is $s I I *s IN IN I Is IN IN ISii * CU PLANUL LUNAR ÎNDEPLINIT ÎNAINTE DE TERMEN Continuînd ritmul susţinut de producţie, superior celui prevăzut pe acest an, chimiştii Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş obţin zi de zi însemnate cantităţi de îngrăşăminte peste prevederile de plan. Până la 30 ianuarie, acest colectiv a realizat o producţie suplimentară de 4.000 tone îngrăşăminte azotoase. Cu cantitatea de îngrăşăminte realizată peste prevederi în cursul acestei luni, s-ar putea fertiliza în condiţii bune peste 35.000 ha teren agricol. IN DOMENIUL TELEFOANELOR De la Direcţia judeţeană a poştelor şi telefoanelor din Tîrgu-Mureş am fost informaţi că în această lună a început în noua clădire a telefoanelor din Tg.-Mureş, instalarea echipamentului centralei telefonice automate de 2.000 linii, care se va da în funcţiune în trimestrul III al anului 1970. Tot aici se fac pregătiri pentru instalarea unei centrale telefonice automate interurbane, precum şi a unei centrale telegrafice automate. TURNEUL TEATRULUI DIN SIBIU Scena din sala mare a Palatului culturii a găzduit aseară colectivul Teatrului de stat din Sibiu. Iubitorii genului uşor au avut prilejul să vizioneze comedia muzicală „Nevasta altuia“ de Eugene Labiche. Spectacolul, din distribuţia căruia au făcut parte actorii Sebastian Papaiani, Puica Sterian, Livia Baba, Nicu Niculescu, Ion Ghișe, a fost primit cu căldură de publicul tîrgumureșean. Piesa a fost pusă în scenă sub conducerea artistică a regizorului Avram Besoiu. IS Is IS Is I\ N Is Is *s *s II \S Is IV I\ Is Is Is \ I\ IN I\ Is Is Is s Is Is Is*s Is I\* De la Cabinetul judeţean de partid Luni, 2 februarie a. c., la ora 18, vor avea loc cursurile Universităţii serale de partid (secţiile de economie, filozofie, istorie, precum şi anul II de la secţia de sociologie), la sediul Cabinetului judeţean de partid, Tg.-Mureş, str. Lungă nr. 93. I II Ii II IIII III II IiII I I I I I i I I I 5 I I I TIMPUL PE LUCRU millon de aur**. CUM ÎL FOLOSIŢI? Pornind de la adevărul potrivit căruia cu cit este mai mare productivitatea muncii, cu cit bogăţiile naţionale sunt valorificate la ,un nivel mai înalt, cu atît se creează posibilităţi mai mari pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii , partidul nostru şi guvernul duc cu consecvenţă o politică îndreptată spre utilizarea cu înalt randament a forţei de muncă, spre creşterea necontenită a productivităţii muncii. Această politică s-a reflectat şi în întreprinderea noastră — Iprofil ,,23 August“ din Tg.Mureş — în perioada 1960—1969 cînd ritmul mediu anual de creştere a productivităţii muncii pe un salariat a fost de peste 9 la sută, în anul trecut acest indicator aproape s-a dublat faţă de 1960. Este o „cadenţă“ superioară mediei obţinute pe total industrie, crescînd substanţial pe această cale producţia globală. Scoţînd în evidenţă aceste realizări, nu pot fi omise însă neajunsurile care au existat şi mai persistă în activitatea întreprinderii. Făcînd o analiză a utilizării timpului de lucru pe anul 1969 reiese că indicele realizat este de 95,65 la sută. Este adevărat că ponderea cea mai mare în pierderile de timp o deţin concediile de boală şi de maternitate, însă mai există irosiri de timp de lucru prin învoiri, absenţe nemotivate etc., care reprezintă circa 3,5 la sută din totalul timpului neutilizat. Acest timp dacă ar fi fost folosit, se putea obţine numai în anul trecut o producţie suplimentară de mobilă de peste 1,5 milioane lei. Dar acestea nu sunt singurele canale de scurgere a resurselor de creştere a productivităţii muncii. Observarea atentă a desfăşurării producţiei arată că în decada a treia a lunii se realizează 50,6 la sută din volumul lunar de producţie. In această situaţie, desigur, nu se mai poate vorbi de folosirea raţională a forţei de muncă, a timpului de lucru. Aceste diferenţe mari în nivelul productivităţii muncii se datoresc în primul rînd unor deficienţe organizatorice. Am putut constata, perioadă de perioadă, că au existat mari carenţe în aprovizionarea locurilor de muncă — în timp ce întreprinderea era bine aprovizionată — şi în organizarea muncii pe secţii, ateliere, sectoare, datorită faptului că cei însărcinaţi să organizeze şi să conducă producţia, mai ales maiştrii, nu s-au achitat în toate cazurile de sarcinile care le-au revenit. Neritmicitatea producţiei a influenţat direct atît livrările în termen cit şi calitatea produselor, întreprinderea primind o serie de sesizări şi chiar reclamaţii. De asemenea din acest motiv s-a efectuat un mare volum de ore suplimentare. In aceste condiţii s-a manifestat o neconcordanţă între nivelul productivităţii muncii atins în anumite perioade şi cîştigul mediu realizat. Făcînd comparaţia intre realizările obţinute pe primele 7 luni ale anului 1969 şi ultimele 5 luni — de cînd se aplică noul sistem de salarizare — se constată o menţinere la acelaşi nivel a productivităţii muncii, cu toate că la cîştigul mediu se prezintă o creştere de circa 15 la sută. Aceasta înseamnă, evident, că nu s-au folosit toate pîrghiile puse la dispoziţie de noul sistem de salarizare pentru folosirea judicioasă a forţei de muncă, în vederea atingerii unui nivel mai ridicat al productivităţii muncii. Legile noi apărute privind îmbunătăţirea activităţii de comerţ exterior cât şi a contractelor economice sunt menite să influenţeze metodele de organizare, conducere şi planificare în concordanţă cu nivelul atins de dezvoltarea economiei noastre socialiste, cu cerinţele ridicării eficienţei întregii activităţi economice. Răspunderea materială a părţilor care semnează contractul va impune o disciplină mai severă în procesul de producţie, disciplină care va atrage după sine îmbunătăţirea activităţii economice şi implicit creşterea productivităţii muncii. In vederea înlăturării deficienţelor constatate la Iprofil „23 August“ Tg.-Mureş, s-au stabilit o serie de acţiuni şi măsuri menite să pună în valoare rezervele interne. Astfel, între măsurile preconizate a se lua în acest an se pot aminti organizarea transportului intern, reorganizarea sectorului de croit cherestea şi a sectorului de ambalaje, amplasarea unor utilaje, pe bază de studii, în vederea asigurării unui proces tehnologic corespunzător, extinderea dispozitivelor cu aer comprimat la executarea operaţiilor de strîngere, dotarea atelierelor cu S.D.V.-uri, introducerea unor sisteme de ambalaj şi ambalaje noi, care să asigure utilizarea cu maximă eficienţă a timpului de lucru, o productivitate sporită. S-au întreprins:acţiuni de utilizare mai bună a maşinilor şi utilajelor, întărirea disciplinei, calificarea şi specializarea unor muncitori în anumite meserii (strungari, sculptori, tîmplari mecanici) precum şi reducerea personalului în regie şi altele. ing GHEORGHE GAVRILA I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I HOTĂRÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI privind experimentarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor personalului din unităţile de cultură, justiţie, procuratură şi arbitraj Consiliul de Miniştri a aprobat printr-o hotărîre experimentarea, cu începere de la 1 februarie 1970, a noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor lucrătorilor din unităţile de cultură. Potrivit prevederilor hotărîrii, salariile lucrătorilor din muzee, biblioteci, case şi palate de cultură, de creaţie populară, universităţi populare şi cămine culturale se majorează în medie cu 11,9 la sută; împreună cu creşterea salariilor mici acordată anterior se asigură pe ansamblu o creştere medie de 13,1 la sută. De această majorare a salariilor beneficiază un număr de circa 15.000 salariaţi ale căror venituri anuale vor fi mai mari cu aproximativ 29 milioane lei faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noua salarizare aprobată pentru personalul din unităţile de cultură are la bază principii similare de remunerare cu ale celorlalte ramuri ale economiei — încadrarea salariaţilor pe funcţii, salarii tarifare cu gradaţii, spor de vechime, gratificaţii anuale etc. Totodată, ea prevede unele elemente corespunzătoare specificului acestei activităţi. Astfel, salariile cadrelor de conducere ale unităţilor de cultură sunt diferenţiate pe cinci categorii, ţinînd seama de volumul, importanţa şi complexitatea activităţii ce o desfăşoară. O dată cu aplicarea noului sistem de salarizare se asigură şi corelarea mai bună a salariilor lucrătorilor din sectorul culturii cu cele ale salariaţilor cu funcţii comparabile din alte ramuri. Astfel, salariile directorilor din cămine culturale, proveniţi din rîndul cadrelor didactice transferate din învăţămînt, sunt majorate în medie cu 17,8 la sută, asigurîndu-li-se astfel un salariu corelat cu cel al cadrelor didactice care îşi desfăşoară activitatea în învăţămînt. La unităţile de cultură cu activitate complexă, unde se desfăşoară şi o muncă de cercetare ştiinţifică se permite utilizarea, în cazuri justificate, a funcţiilor şi salariilor tarifare aprobate pentru personalul de cercetare ştiinţifică. Potrivit prevederilor hotărîrii, se menţin indemnizaţii şi tarife pentru oamenii de ştiinţă, artă, cultură şi cadre didactice care, pe lîngă funcţia lor de bază, îndeplinesc munci de conducere în universităţi populare şi cămine culturale. In scopul stimulării lucrătorilor din unităţile de cultură pentru obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea lor, li se acordă gratificaţii anuale. De acest avantaj poate beneficia şi activul obştesc care contribuie la realizarea de către instituţiile respective de venituri peste cele planificate din manifestări cultural-artistice. De asemenea, directorii de cămine culturale care au un aport important în difuzarea filmului în mediul rural pot beneficia în continuare şi de premii din încasările peste plan. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din unităţile de cultură reprezintă un puternic factor mobilizator în perfecţionarea şi creşterea eficienţei activităţilor culturalartistice, în valorificarea multiplelor posibilităţi pe care le au diversele instituţii în vederea ridicării gradului de conştiinţă şi a nivelului de cultură a tuturor cetăţenilor ţării noastre. ★ Printr-o altă hotărîre a Consiliului de Miniştri, s-a aprobat experimentarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor, tot cu începere de la 1 februarie 1970, în unităţile de justiţie, procuratură şi arbitraj. Hotărîrea prevede majorarea în medie cu 15 la sută a salariilor lucrătorilor din instanţele judecătoreşti, unităţile judeţene şi locale de procuratură, notariatele de stat şi din unităţile interjudeţene de arbitraj. De această creştere a salariilor beneficiază aproape 7.400 de salariaţi, ale căror venituri anuale sporesc cu aproximativ 20 milioane lei. Salarizarea lucrătorilor din justiţie, procuratură şi arbitraj se face pe baza principiilor aplicate şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale, adaptate la particularităţile acestui sector. O dată cu aplicarea noii salarizări se I I I I I I I I înlocuieşte remunerarea pe grupe de vechime a judecătorilor, procurorilor şi notarilor cu încadrarea pe funcţii cu gradaţii. Spre deosebire de vechiul sistem, în care trecerea la un salariu tarifar superior în cadrul aceleiaşi funcţii se făcea din cinci în cinci ani, prin noul sistem acordarea gradaţiilor se face din trei în trei ani, fiind condiţionată şi de aptitudinile personale, precum şi de calităţile profesionale dovedite în muncă. Astfel, cîştigurile celor care activează în aceste domenii sunt nemijlocit legate de modul în care fiecare salariat îşi îndeplineşte atribuţiile stabilite. Totodată, salariile tarifare ale personalului de specialitate au fost mai bine corelate cu cele ale unor funcţii similare din alte ramuri de activitate. Ca şi în celelalte sectoare de activitate, şi personalul din aceste unităţi beneficiază de sporul pentru vechime neîntreruptă şi de gratificaţii anuale. Aplicarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor va constitui pentru personalul din justiţie, procuratură, notariate şi arbitrajul de stat un nou imbold pentru întărirea conştiinciozităţii în muncă şi simţului de răspundere în îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, pentru sporirea contribuţiei sale la apărarea consecventă a legalităţii socialiste. (Agerpres).