Steaua Roşie, iulie 1970 (Anul 21, nr. 152-178)
1970-07-15 / nr. 164
* Anul XXII. Nr. 164 (3.829) MIERCURI, 15 iulie 1970 4 pagini, 30 de bani CHMN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CU TOATE FORŢELE LA ÎNTREŢINEREA In cooperativele agricole de producţie din Zau de Gmpie, Tăureni, Sculfa şi Roşiori lucrările agricole de sezon se desfăşoară în bune condiţiuni, datorită mobilizării din timp a tuturor forţelor existente. Ca atare, în toate cele patru C.A.P. se prevede o recoltă abundentă de sfeclă de zahăr, cartofi şi porumb. Pierderile de timp provocate de intemperii sunt recuperate aici printr-o activitate asiduă, perseverentă, acordîndu-se o grijă deosebită lucrărilor de întreţinere a culturilor. La Tăureni, de pildă, cea de-a treia praşilă a sfeclei de zahăr a fost terminată urmînd ca pînă la pornirea combinelor să se execute şi cea de-a patra. O suprafaţă de 100 de hectare a fost prăşită mecanic şi a treia oară. Cei doi tractorişti realizează zilnic un ritm de 30 de hectare, astfel că în decurs de cîteva zile lucrarea va fi terminată. Situaţia e similară şi la Zau de Cîmpie şi Roşiori. In C.A.P. Zau de Cîmpie, de pildă, este în curs cea de-a patra praşilă a sfeclei de zahăr, prăşitul mecanic al porumbului executîndu-se de-acuma a doua oară. Secerişul n-a început încă în toate C.A.P., însă apropierea lui se resimte peste tot. Or acest lucru presupune accelerarea prăşitului mecanic, cu atît mai mult cu cît pentru lucrările de întreţinere a culturilor sînt necesare cîte 2—3 şi chiar şi 4 tractoare, atît de necesare la recoltarea păioaselor, mai ales a griului, întreţinerea culturilor de cartofi e pe terminate în toate cele patru C.A.P. vizitate. La Roşiori a şi fost valorificată o parte din recoltă, obţinîndu-se 133.200 lei în loc de 80.000 de lei planificaţi pentru cartofii de vară de pe 8 hectare. Terenul respectiv a fost arat şi reînsămînţat cu porumb siloz. La Zau de Cîmpie şi Şăulia, încă la sfîrşitul săptămînii trecute au pornit combinele, pe cînd însă la Tăureni şi Roşiori, secerişul a început numai luni. După cum reiese însă din stadiul pregătirilor, situaţia nu e alarmantă. Prăşitul şi cositul au fost terminate aproape peste tot, şi s-au făcut intense pregătiri şi pentru recoltare. La Zau de Cîmpie lucrează de acuma 10 combine, la Roşiori şi Şăulia cîte 7, iar la Tăureni 6 combine. Astfel, în primele două C.A.P., încă la sfîrşitul săptămînii curente se va termina secerişul orzului. La Tăureni şi Roşiori, de asemenea, se prevede terminarea lucrărilor, cel puţin după cum ne asigură inginerii—şefi ai unităţilor respective. Prevederile privind strîngerea baloturilor de paie sunt de asemenea promiţătoare. Ţăranii cooperatori din Roşiori au decis ca, în fiecare dimineaţă, pînă la pornirea combinelor, toate atelajele să fie dirijate la transportul paielor. Sîntem de părere că această metodă ar putea fi aplicată și la arături, introducîndu-se două schimburi sau schimburi prelungite. Desigur, aceasta cade în sarcina conducerii I.M.A., care ar avea menirea de a asigura specialiştii necesari. In fotografie : — Orzul este copt; combinele pot pomni — constată specialiştii de la C.A.P. Şăulia. CULTURILOR ŞI SECERIŞ! MUNCA SUSŢINUTA PENTRU REFACEREA GRĂDINII DE LEGUME Calamităţile din luna mai au cauzat fermei legumicole din Sînpaul mari daune. Unele culturi au fost compromise, iar la altele, din cauza ploilor şi a timpului nefavorabil vegetaţia a întîrziat. Se părea că producţia din acest sector nu va putea fi realizată la nivelul sumei de 1.500.000 de lei prevăzută in planul de producţie. Stînd de vorbă cu inginerul Ladislau Szăcs, şeful acestei ferme, am aflat lucruri îmbucurătoare. Dacă la cultura mazărei, calamităţile au cauzat o pierdere de 80.000 de lei, s-a însămînţat mai multă fasole, s-au plantat în cîmp mai multe roşii, iar plantele aflate în cultură sunt mai bine îngrijite, asigurîndu-li-se condiţii optime de dezvoltare. In solarii, roşiile au început să se coacă în acest an cu o săptămînă mai de timpuriu decit în anul trecut. Pînă în prezent, de sub folia protectoare de polietilenă au fost recoltate şi livrate peste 1.200 de kg de roşii. Ferma a mai livrat pînă în prezent peste 10.000 de kg de salată, 4.000 de kg de spanac şi 3.000 de kg de ceapă verde. Nu peste mult timp se va trece la recoltarea roşiilor în cîmp şi a celorlalte legume. . .Terenurile cu culturi compromise au fost refăcute — ne-a spus inginerul Ladislau Szöcs. Am plantat răsaduri, am aplicat metoda de insămînţare direct in cîmp. Rezultatele de pînă acum mă îndreptăţesc să afirm că vom putea realiza veniturile prevăzute în acest sector". Ca o mărturie la cele spuse de şeful fermei stă şi faptul că recoltatul mazărei pentru conserve este pe terminate şi că zilnic, peste 200 de ţărani cooperatori participă la întreţinerea culturilor de legume. Producţia se hotărăşte acum prin îngrijirea culturilor. V. OLTEANU Pămîntul are din nou nevoie de apă. In fotografie: Aspect din timpul pregătirilor pentru irigaţii în grădina de legume de la CA.P. Sinpaul. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 26 de grade. TIMPUL PROBABIL : Vreme frumoasă şi călduroasă, cu uşoară instabilitate în cursul dupăamiezii, cînd, cu totul izolat vor cădea averse slabe de ploaie. Vînt slab din sud-vest Dimineaţa ceaţă locală. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10— 17 grade, maximele între 24—28 grade. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! TEMA ROSIE " «»■"■■■■■mm» "I"" ■■ ■ ui««.. . . *■!««»■»■■» ss»««TM»„„ PRILEJ DE DISTRACŢIE PENTRU TINERET Tineretul municipiului nostru va avea ocazia să participe, începînd cu această săptămînă, la serile distractive ce vor fi organizate de Comitetul municipal U.T.C. și Casa de cultură a sindicatelor, în fiecare sîmbătă, la ora 19 în curtea Liceului „Bolyai Farkas". Participanţii la aceste seri, care se anunţă deosebit de antrenante, vor dansa la muzica oferită de formaţiile de amatori tîrgumureşene „Iris“ şi „Denies“. Tot în curtea liceului va funcţiona şi un bufet ocazional. SOLISTUL SERII — AURELIAN ANDREESCU Grupul vocal-instrumental „Meteor" care funcţionează pe lângă Clubul studenţesc din Iaşi, va susţine joi, 16 iulie la orele 17 şi 20, pe scena Palatului culturii, un spectacol muzical intitulat „Cavalcada ritmurilor“, întregit cu momente vesele semnate de Radu Athanasie. Concertul se va bucura de concursul cunoscutului solist de muzică ușoară — Aurelian Andreescu. ÎN SEZONUL TURISTIC — pe traseele turistice Ne găsim în plin sezon al drumeţiilor, al excursiilor. Oameni de toate vîrstele şi de toate profesiile pleacă la drum, în dorinţa de a face cunoştinţă cu frumuseţile şi bogăţiile naturii sau cu cele create de semenii lor. In acest anotimp, pe drumurile de beton sau de asfalt ale judeţului autovehiculele se ţin lanţ. Sezonul turistic e în toi. Zilele trecute am pornit şi noi la drum. Ne însoţeşte tovarăşul Alexandru Pop, şeful serviciului alimentaţiei publice din cadrul întreprinderii economice a U.J.C.C. Şi deşi călătorului îi stă bine cu drumul, ne-am oprit din loc în loc, pentru a vedea cum sunt deserviţi turiştii de unităţile cooperaţiei de consum situate pe traseele turistice. Trebuie să arătăm că, în judeţul nostru, cooperaţia de consum dispune de unităţi moderne, în stare să satisfacă în bune condiţii cerinţele atît în privinţa cazării cît şi a mesei. Unele dintre ele, cum sînt, de pildă, restaurantul de la Bălăuşeri şi unitatea „Vatman" fac parte din unităţile „Camping în România", destinate deservirii turiştilor străini. Şi-au cîştigat un binemeritat renume şi terasa „Salamul" din Luduş, „Stejarul" din Tîrnăveni, Cabana Şoimii" din Lunca Bradului, cabana de la Gălăoaia etc. Dar iată-ne la terasa „Salamul" din Luduş. La locul de parcare, autoturisme multe, purtînd numere de imatriculare cu iniţialele multor judeţe din ţară şi chiar de peste hotare. Grătarul este încins, gata de a potoli pofta drumeţilor cu un pui stropit cu mujdei de usturoi. Bucătăreasa şefă, Viorica Ghirca ne face cunoscut că puiul la grătar cu mujdei de usturoi constituie specialitatea bucătarului. La comandă, clienţii sunt serviţi şi cu alte preparate, pregătite ca la „mama acasă". — Astăzi, de pildă — ne spune bucătăreasa — avem ciorbă de purcel, antricot cu ceapă, friptură de porc, tocană de văcuţă, cîrnaţ de porc, mititei, cotlet de porc la grătar. Şeful unităţii, tovarăşul Chioreanu, ne informează că mîncărurile reprezintă aproape o treime din volumul vînzărilor zilnice. In luna iunie, de pildă, din totalul de 167.441 lei, bucătăria a realizat aproape 50.000 de lei. — Cum reuşiţi acest lucru? — Ne străduim să facem astfel de mîncăruri, care în altă parte să nu se găsească, unitatea noastră să-și aibă personalitatea proprie. La noi, specialitatea casei sau a bucătarului este puiul la grătar cu mujdei de usturoi. Pentru a P. POPSOR (Continuare în pag. a 2-a) INSTALAŢII MODERNE LA FABRICA DE LAPTE PRAF DIN LUDUŞ. (Fotó : C. SZÁSZ) Trimişii Agerpres, Mircea S. Ionescu şi Nicolae Creţu, transmit: In cea de-a patra zi a vizitei în ţara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoţesc, precum şi Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin ţară. Oaspeţii sunt însoţiţi de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al şefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariului — oraşul Piteşti. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum, şi una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeţii din Republica Africa Centrală sunt întîmpinaţi de Gheorghe Năstase, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş, de primarul municipiului Piteşti, Alexandru Popescu, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcţiune la sfîrşitul anului trecut, însoţiţi de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei petrolului, şi de Victor Nica, directorul general al rafinăriei, oaspeţii vizitează principalele instalaţii. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracţie, prefracţionare şi hidrofinare a benzinei, se dau explicaţii în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Străbătînd apoi centrul Piteştiului, oaspeţii ajung în zona industrială din partea de nord a oraşului unde se află numeroase unităţi ale industriei uşoare. Combinatul de exploatare a lemnului, fabrica de bere şi fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, unde oaspeţii iau cunoştinţă de procesele tehnologice în mare parte mecanizate şi automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale judeţului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase şi alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziţiei permanente a combinatului. Are loc aici o discuţie asupra posibilităţilor de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăţie de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Produsele Combinatului piteştean sunt cunoscute în peste 100 de ţări ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteştiului se face un scurt popas la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producţie în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteştene, preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş şi preşedintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, pe multiple planuri, între cele două ţări, pentru pace şi înţelegere între popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca şosea naţională Cîmpulung — Rucăr — Bran, oaspeţii s-au îndreptat spre Braşov. La sosirea în oraşul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutaţi cordial de preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov, Constantin Cîrţînă, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Atît în judeţul Argeş cît şi la Braşov, pretutindeni în localităţile şi unităţile economice vizitate de preşedintele Jean Bedel Bokassa, cetăţenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. in municipiul Tîrgu-Mureş Elanul sporit şi creator al oamenilor muncii din municipiul Tg.Mureş pentru repunerea în funcţiune a obiectivelor economice avariate, abnegaţia cu care s-a muncit şi se munceşte în schimburi normale şi prelungite pentru recuperarea timpului furat de ape, pentru îndeplinirea tuturor indicatorilor planului de stat pe 1970, nu i-a împiedicat pe inovatori şi raţionalizatori să-şi materializeze preţioasele lor idei. „îndrumate de organizaţiile de partid, sindicatele au mobilizat masele de salariaţi din întreprinderi pe făgaşul valorificării iniţiativei creatoare. Biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor din Tg.-Mureş — remarcatov. Alexandru Brejan, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor — a iniţiat mai multe acţiuni concrete privind îmbunătăţirea activităţii celor 16 cercuri ale inovatorilor din municipiul nostru. Atît membrii biroului cît şi comitetele sindicatelor din întreprinderi au exercitat un control permanent asupra felului cum sunt rezolvate propunerile de inovaţii, realizarea planurilor tematice. Cu scopul de a menţine interesul inovatorilor şi raţionalizatorilor pentru descoperirea celor mai potrivite soluţii în stare să asigure neîncetat îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, reducerea consumurilor specifice, creşterea productivităţii muncii, ridicarea calităţii produselor, reducerea preţului de cost, am organizat recent şi o consfătuire la nivel de municipiu cu inovatorii fruntaşi şi cadrele direct legate de această mişcare“. Şi într-adevăr, rezultatele obţinute pînă acum în domeniul inovaţiilor şi raţionalizărilor sunt bune. In comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timpul care s-a scurs din acest an s-a înregistrat o creştere atît în dinamica numărului de inovaţii aplicate (129), cît şi în eficienţa economiilor realizate, economii care se cifrează la 10.500.000 de lei. Printre invenţiile şi inovaţiile care au soluţionat probleme tehnice şi economice reţin atenţia: „Metodă şi aparat pentru analiza magnetică a vibraţiilor structurale în oţeluri". Această invenţie, realizată de fizicianul Emőd Fülöp de la I.I.S. Metalotehnica, poate fi aplicată în analiza cantitativă a unor compuşi structurali, în special în oţelurile de scule şi la stabilirea anumitor parametri de tratament termic. Pe lîngă faptul că inovaţia aduce economii de cca. 150.000 de lei, mai are şi avantajul că s-a renunţat la importarea unui „Dilatometru universal" care se plătea în valută iar costul unui astfel de aparat inventat la Tg.-Mureş nu depăşeşte 9.000 de lei. Inginerii Fodor Petru şi Gherghel Ioan de la Fabrica de conductoare prin inovaţia: „îmbunătăţirea cu GH. TOCAGIU (Continuare în pag. a 2-a) Lucrările consfătuirii privind prevenirea fasciolozei După cum s-a anunţat în numărul de ieri al ziarului, la Casa agronomului din lerut s-au deschis lucrările consfătuirii republicane privind prevenirea fasciolozei. Lucrările consfătuirii au fost deschise de ing. Marcel Mogoşiu, directorul Direcţiei agricole a judeţului Mureş. Importanţa consfătuirii a fost subliniată de reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi ai Institutului „Pasteur". Referatul principal privind metodele folosite în prevenirea fasciolozei în judeţul Mureş, cît şi primele rezultate obţinute pe baza muncii unui colectiv format din reprezentanţi ai I.C.V.R. „Pasteur", ai Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, Direcţiei agricole judeţene Mureş şi Laboratorului veterinar judeţean, a fost prezentat de dr. Alexandru Ronea, şeful serviciului sanitar-veterinar judeţean. Referatul a scos în evidenţă faptul că după 2 ani de aplicare a unor măsuri susţinute, cu concursul consiliilor populare comunale, al specialiştilor din agricultura judeţului, s-au obţinut rezultate remarcabile în prevenirea fasciolozei, împărtăşind consfătuirii metodele care au concurat la obţinerea acestor rezultate, medicii veterinari de la circumscripţiile Brîncoveneşti, Iernut, Găneşti şi Cucerdea au prezentat date ilustrative asupra eficienţei economice a măsurilor întreprinse. Un viu interes a stîrnit referatul prezentat de ing. Ioan Cătană, directorul O.F.G.A.I.F. Mureş, care a relevat importanţa lucrărilor actuale şi a celor de perspectivă, soluţiile adoptate, cît şi aportul acestora în complexul de măsuri privind prevenirea biotopilor favorabili dezvoltării fasciolozei. In cuvîntul său, tov. Leon Truţa, primarul comunei Gurghiu, a expus felul în care consiliul popular comunal a sprijinit acţiunea de prevenire a fasciolozei, colaborarea cu organele tehnice-veterinare. In încheierea lucrărilor din prima zi, au fost prezentate referate din partea mai multor judeţe din ţară, în aceeaşi problemă. Lucrările consfătuirii continuă. dr. ŞTEFAN OLTEANU director adjunct al Direcţiei agricole a judeţului Mureş