Steaua Roşie, iulie 1970 (Anul 21, nr. 152-178)

1970-07-10 / nr. 160

MU11­a 4 5J'EAUA ROȘIE Actualitatea internaţională Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice Oaspeţii în vizită la Ploieşti (Urmare din pag 1) sunt înscrise urările ,,Bun venit stimaţi oaspeţi!", „Trăiască şi să se întărească prietenia româno­­sovietică!" Ne apropiem de Ploieşti. Rafină­ria şi combinatul petrochimic de la Brazi — primul obiectiv al vizi­tei. La complexul industrial de la Brazi, oaspeţii au fost întîmpinaţi de ministrul industriei chimice, Alexandru Roabă, de ministrul pe­trolului, Nicolae Toader, de con­ducerile rafinăriei şi combinatului. Sute de rafinari şi chimişti întîmpi­­nă cu aplauze pe solii poporului sovietic. O machetă sugestivă , singura modalitate de cuprindere în an­samblu a acestui complex ce se întinde pe aproximativ 400 de hectare, oferă oaspeţilor prilejul de a lua cunoştinţă din primul moment al vizitei, de construcţiile rafinăriei şi combinatului petro­chimic, de perspectivele dezvoltării în continuare a acestor întreprin­deri moderne. Conducătorul dele­gaţiei sovietice şi ceilalţi oaspeţi manifestă un deosebit interes pen­tru conce­­ţia de reînoere continuă a prelucrării şi chimizării petrolu­lui, rod al transpunerii în fapt a Directivelor Congreselor al IX-lea şi al X-lea al P.C.R. Prezentînd capacităţile de pro­ducţie, directorul Bujor Olteanu informează că moderna rafinărie de la Brazi prelucrează anual peste 4 milioane tone ţiţei, realizînd o mare diversitate de produse, marca lor fiind cunoscută în multe ţări, între care şi Uniunea Sovietică. Se vizitează apoi instalaţiile de reformare şi cracare catalitică, unde se produc benzine cu cifră octanică ridicată şi hidrocarburi aromate. Intr-o sală de comandă — creierul Instalaţiilor de cracare catalitică — se face un scurt po­pas. Aici are loc o scurtă discuţie între oaspeţi şi gazde privind ca­racteristicile procesului tehnolo­gic. Subliniind că Uniunea Sovie­tică posedă mari rezerve de ţiţei cu conţinut ridicat de sulf, tovară­şul A. N. Kosîghin se interesează de experienţa ţării noastre în pre­lucrarea petrolului cu aceleaşi caracteristici. Specialiştii rafinăriei dau toate detaliile solicitate de oaspeţi. Luînd cunoştinţă în mod concret, în faţa unui stand de probe, de varietatea şi calitatea produselor obţinute la Brazi, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. ţine să releve că o astfel de valo­rificare a petrolului demonstrează cum trebuie gospodărit şi folosit raţional ţiţeiul, ce înseamnă aceas­tă bogăţie pentru viaţa economică a unei ţări. Urînd noi succese in această direcţie colectivului rafi­năriei, A. N. Kosîghin şi ceilalţi oaspeţi sovietici şi-au continuat vizita la combinatul petrochimic aflat îr­ vecinătate. O mică expo­ziţie prezentată oaspeţilor, la în­cheierea vizitei, ilustrează paleta produselor realizate în combinat, cu o largă utilitate în cele mai diverse domenii. Impresiile culese de oaspeţi îşi găsesc expresia în însemnarea fă­cută de A. N. Kosîghin în cartea de aur a combinatului petrochi­mic: „O uzină de nivel foarte înalt, de vîrf, avansată din punct de vedere tehnic. Urăm succese în continuare colectivului uzinei“. în drum spre uzinele construc­toare de utilaj petrolier „1 Mai", tovarăşii A. N. Kosîghin şi Ion Gheorghe Maurer parcurg străzile oraşului Ploieşti într-o maşină des­chisă, escortată de motociclişti. Largile bulevarde sunt animate de mulţimea de ploieşteni care a ţi­nut să-şi exprime sentimentele de prietenie faţă de solii poporului sovietic, însoţiţi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ion A­­vram, de membri ai colectivului de conducere al Centralei industriale de utilaje petroliere şi ai uzinei, oaspeţii vizitează Uzina 1 Mai, principalele hale de producţie, se opresc în repetate rinduri în drep­tul utilajelor, examinează cu aten­ţie produsele realizate, interesîn­­du-se de calităţile lor tehnice. Stînd de vorbă cu numeroşi mun­citori, printre care Ion Pantaze, Ion Dragnea, Vasile Sas, Marin Gheorghe, oaspeţii se interesează de condiţiile lor de muncă şi viaţă, au cuvinte de apreciere pentru hărnicia şi priceperea constructo­rilor de utilaj petrolier. Răspunzînd la întrebările tovarăşului A. N. Kosîghin, muncitorii îl informează despre modul în care întregul co­lectiv al uzinei participă la dezba­terea viitorului plan cincinal, la analizarea şi punerea în valoare a rezervelor interne, la aplicarea ce­lor mai noi metode şi procedee tehnologice — sursă principală a creşterii cu 42 la sută a producti­vităţii muncii în următorii 5 ani. Subliniind această participare plenară a lor la înfăptuirea poli­ticii partidului şi statului nostru, a sarcinilor puse în faţa poporului, în opera de construire a socialis­mului, muncitorii uzinei relevă cu mîndrie rezultatele muncii lor în­truchipate în instalaţii petroliere de mare tehnicitate ce au fost me­daliate la numeroase expoziţii şi tirguri internaţionale. Cel mai nou produs — prevenitorul triplu de erupţie, distins cu medalia de aur la Tîrgul din anul acesta de la Leipzig — constituie de altfel o premieră mondială, România fiind singura ţară care realizează un astfel de agregat perfecţionat. El este prezentat oaspeţilor pe pla­toul general de montaj al între­prinderii. Aţi depăşit cu o clasă, în acest domeniu, principalele indus­trii producătoare din lume — sub­liniază tovarăşul A. Kosîghin, con­ducătorul delegaţiei sovietice. Aici are loc, de asemenea, o demonstraţie de înălţare a unei variante modernizate a binecunos­cutei instalaţii de foraj 3 DH, pen­tru săparea sondelor la adîncimi de peste 5.000 m. Se cronome­trează: au fost necesare mai pu­ţin de 2 minute pentru ridicarea şi punerea în stare de funcţiune a acestui colos de peste 600 tone. Mobilitatea, siguranţa şi rezisten­ţa în exploatare constituie carac­teristici ale tuturor utilajelor de a­­cest fel fabricate aici. Uzina dumneavoastră este foar­te bine cunoscută în Uniunea So­vietică. Producţiei sale i se dă o apreciere foarte bună sublinia la încheierea vizitei, în cartea între­prinderii, tovarăşul A. N. Kosîghin. Vizita la Ploieşti a delegaţiei de partid şi guvernamentale sovietice a prilejuit o grăitoare manifestare a relaţiilor de prietenie şi colabo­rare ce unesc partidele şi popoa­rele noastre, cele două ţări. ADRIAN IONESCU MIRCEA S. IONESCU wm I R. S. CEHOSLOVACĂ. — Vedere din orașul Poprad. Situaţia din Irlanda de nord DUBLIN 7 (Agerpres).­­ Ministrul afacerilor externe al Republicii Irlanda, Patrick Hillery, a anunţat luni seara la Dublin că în după-amiaza aceleiaşi zile a făcut o vizită secretă in cartierul populaţiei catolice Falls Road din capitala Irlandei de nord, Belfast. Hillery a precizat că această vizi­tă, făcută la cererea primului mi­nistru al Republicii Irlanda, Jack Linch, a avut scopul de a contri­bui la „reducerea încordării" între populaţia catolică nord-irlandeza, protestanţi şi trupele britanice. In acelaşi timp, Ministerul Afa­cerilor Externe al Republicii Irlan­da a informat pe ambasadorii a­creditaţi la Dublin că guvernul ir­landez a hotărît să sesizeze Orga­nizaţia Naţiunilor Unite asupra si­tuaţiei din Ulster. Guvernul de la Dublin, s-a precizat în cercurile o­­ficiale, intenţionează să ceară în­deosebi sprijinul O.N.U. pentru in­terzicerea tuturor demonstraţiilor în Irlanda de nord şi dezarmarea civililor care deţin arme în mod ilegal. După cum se ştie, o măsură si­milară a fost luată şi anul trecut de guvernul Republicii Irlanda ca­re şi-a retras însă sesizarea înain­tată O.N.U. după ce guvernul Ma­rii Britanii a subliniat că situația din Irlanda de nord „este o pro­blemă internă britanică". Demonstrație de protest la Port Moresby r flf m %^’T «» t e * PORT MORESBY 7 (Agerpres) — Premierul australian, John Gor­ton, care întreprinde o vizită de şase zile în Noua Guinee — te­ritoriu O.N.U. sub tutela Austra­liei — a fost întîmpinat la Port Moresby de o puternică demon­strație de protest. Observatorii po­litici atribuie vizitei lui Gorton în Noua Guinee un scop exclusiv electoral — obţinerea voturilor populaţiei locale în alegerile par­lamentare ce se vor desfăşura anul acesta în Australia. Demonstraţia de la Port Moresby exprimă în fapt nemulţumirea populaţiei locale, (formată din tri­buri care se află pe trepte diferite ale dezvoltării societăţii, începînd cu primele faze ale comunei pri­mitive), faţă de politica Australiei în Noua Guinee. Participanţii, in­formează agenţiile de presă, au cerut Australiei să pună capăt discriminării rasiale la care este supusă populaţia locală, înfăptui­rea programului de construcţii de locuinţe, majorarea salariilor şi adoptarea unor măsuri care să permită lichidarea înapoierii eco­nomice şi sociale. In opinia obser­vatorilor în privinţa reglementării unor probleme politice şi econo­mice urgente, premierul John Gor­ton, aşa cum menţionează însăşi presa australiană, nu poate oferi populaţiei locale nimic altceva de­cit chemarea „de a trece cit mai curînd posibil la stadiul de auto­determinare". Prin lansarea acestei idei se urmăreşte pe de o parte — „temperarea" acelora care se pronunţă în prezent în favoarea acordării independenţei teritoriu­lui, iar pe de altă parte, îndeamnă unele cercuri influente din Noua Guinee şi Australia spre acţiuni comune în scopul elaborării unei astfel de forme de conducere care să asigure Australiei dominația economică și financiară asupra acestui teritoriu. . In capitala Turciei au luat sfîrşit lucrările celui de-al 20- lea Congres al Partidului Re­publican al Poporului, principa­la formaţiune de opoziţie. Ismet Inonu a fost reales în funcţia de preşedinte al acestui partid.­­ S-a închis expoziţia co­­mercial-indu­stria­lă a U.R.S.S., organizată în capitala Franţei. In timpul expoziţiei, peste 200 de firme franceze au început tratative pentru dezvoltarea re­laţiilor economice cu diferite întreprinderi sovietice de comerţ exterior, anunţă agenţia TASS. • Submarinul sovietic ,,Ve­ga", destinat cercetărilor ocea­­nografice, şi-a încheiat cursa de 31.000 mile, parcurgînd 8 mări şi oceanele Pacific şi In­dian. întreaga expediţie a du­rat 249 de zile şi s-a încheiat în portul Vladivostok.­­ Cursul lirei sterline a în­registrat luni pe piaţa de devi­ze cel mai scăzut nivel în raport cu dolarul, de la reevaluarea mărcii vest-germane. Faţă de 2,3928 dolari, cu cît a fost vîn­­dută la sfîrşitul săptămînii tre­cute, luni seara cursul unei li­re sterline a scăzut la 2,3914 dolari.­ ­ La centrul experimental de la Salto di Quirra (Sardinia), a- parţinînd Organizaţiei europe­ne pentru cercetări spaţiale (E.S.R.O.) a fost lansată prima rachetă-sondă pentru cerceta­rea ionosferei, câmpului magne­tic terestru şi razelor X. Urmă­toarea lansare va avea loc la 12 iulie.­­ Datoria publică a Statelor Unite s-a ridicat la încheierea anului financiar 1969—1970 (30 iunie) — la suma de 373 mi­liarde de dolari, se arată în­­tr-un raport publicat de Minis­terul de Finanţe al S.U.A. Po­trivit datelor prezentate, dato­ria publică a S.U.A. a crescut în ultimele 12 luni cu 16 mi­liarde de dolari, ceea ce repre­zintă cea mai mare creştere a­­nuală înregistrată pînă în pre­zent. © Un vas care naviga în a­­pele fluviului Khrishna, din sta­tul indian Andhra Pradesh, s-a răsturnat în apropierea Insulei Pirat, anunţă agenţia Press Trust of India. Se apreciază că majoritatea celor 150 de per­soane aflate la bordul ambar­caţiunii s-au înecat.­­ O nouă scădere a cursului acţiunilor s-a produs luni la bursa din New York. Agenţia U.P.I. apreciază această scăde­re drept cea mai severă din ul­timele două săptămîni. Indice­le industrial „Dow Jones" a marcat un regres de 13,48 puncte, stabilizîndu-se, la în­chidere, la 675,66 puncte.­­ Cercetările pentru desco­perirea marinarilor dispăruţi în urma ciocnirii de sîmbătâ noap­tea a cargoului grec „Bouga­­ria" cu nava vest-germană „Ha­gen“ au fost abandonate luni după-amiaza. Specialiştii care au condus operaţiunile de sal­vare din apropierea portului Cherbourg sunt de părere că marinarii n-au reuşit să sară în mare pentru a se salva, întru­­cît cargoul lovit s-a scufundat în mai puţin de un minut. In a­­cest fel, bilanţul tragicului acci­dent înregistrează 3 morţi şi 14 dispăruţi, doar 12 marinari fiind salvaţi din cei 29 care se gă­seau la bordul navei.­­ Ploile torenţiale care s-au abătut în ultimele două zile a­­supra unor regiuni din Coreea de sud au provocat însemnate pierderi. După cum anunţă a­­genţiile de presă, 30 de per­soane şi-au pierdut viaţa în ur­ma alunecărilor de teren cau­zate de inundaţii. © Ambarcaţiunea de papirus „Ra II“ se află la o distanţă de 300 de mile de insulele Barba­dos şi, dacă totul va decurge ca şi pînă acum, există toate şansele ca simbăta sau dumini­că cei opt temerari care au pornit în cursul lunii mai din portul marocan Safi să atingă ţărmurile insulelor din Marea Caraibilor.­­ O „vînătoare” neobişnuită s-a desfăşurat luni timp de opt ore pe aeroportul parizian Orly. Un ghepard, adus la bordul u­­nui avion din Dakar, a reuşit să iasă din cuşcă şi să părăseas­că aparatul, stîrnind panică în rîndurile pasagerilor şi perso­nalului aeroportului. Peste 50 de poliţişti de pe aeroport au încercat să prindă animalul, care timp de cîteva ore reuşise să se facă nevăzut. Pînă la sfîrşit, ghepardul şi-a făcut re­apariţia într-un lan cultivat cu grîu din apropierea pistelor de aterizare, unde s-a lăsat captu­rat fără să opună nici o rezis­tenţă.­­ La Varşovia s-au încheiat lucrările celui de-al XIX-lea Congres internaţional de chi­rurgie cardio-vasculară, la care au participat specialişti din 25 de state. Din România a parti­cipat prof. dr. docent Florian Mandache, directorul clinicii chirurgicale a spitalului „Brân­­covenesc" din Bucureşti, care a prezentat un referat privind me­toda tratamentelor în cazul ar­teritelor la bolnavii tineri. Ex­punerea profesorului român a fost primită cu un deosebit in­teres şi apreciată de către spe­cialişti cu renume mondial, pre­zenţi la congres, ca o contri­buţie originală a şcolii medica­le româneşti.­­ Aproximativ 500.000 de sa­lariaţi reprezentînd personalul de serviciu de la 2.500 de imo­bile de locuit din New York au declarat luni o grevă pe ter­men nelimitat. Administratori, liftieri, comi­sionari şi portari au încetat lu­crul ca urmare a refuzului pro­prietarilor de a încheia noi contracte colective de muncă cu sindicatul acestor lucrători.­­ Medalia „Karl Friedrich Gaub", una dintre cele mai înalte distincţii ştiinţifice ce se acordă în R. F. a Germaniei, a fost conferită pentru anul 1970 savantului român prof. dr. Elie Carafoli, director al Institutului de mecanică aplicată din Bu­curești. TELEGRAME » TELEGRAME și TELEGRAME Rezultatele alegerilor din Cipru NICOSIA 7 (Agerpres).­­ Luni seara au fost anunţate la Nicosia rezultatele definitive ale alegerilor generale din Cipru, des­făşurate în ziua de 5 iulie, pentru prima dată de la proclamarea in­dependenţei ţării. Cele 35 de locuri ale Camerei Reprezentanţilor, care revin comunităţii cipriote greceşti, au fost cîştigate de partidele po­litice membre ale Frontului Patrio­tic, o coaliţie care sprijină politica de independenţă a arhiepiscopu­lui Makarios, precum şi de Partidul Progresist al Oamenilor Muncii din Cipru (A.K.E.L.). Recentele alegeri s-au soldat însă cu o nouă repar­tizare a locurilor în Parlament, fiind înregistrate importante victorii de către principalele trei partide politice ale comunităţii greceşti din insulă. Partidul Unificat, condus de pre­şedintele fostei Camere a Repre­zentanţilor şi lider al ciprioţilor greci, Glafkos Clerides, a obţinut 15 locuri în noul Parlament, iar Partidul Progresist al Oamenilor Muncii din Cipru — 9 locuri. Cel de-al doilea principal partid mem­bru al Frontului Patriotic, Frontul Progresist, a cîştigat 7 locuri, iar Uniunea Democratică de Centru 2 locuri. Ultimele două mandate în Camera Reprezentanţilor au re­venit unor candidaţi independenţi, în timp ce al patrulea partid din Frontul Patriotic, Partidul Naţional- Democrat, nu a obţinut nici un loc. Pentru restul de 15 locuri în Parlament, care revin comunităţii cipriote turceşti, s-au prezentat candidaţi independenţi, militanţi ai „Programului de solidaritate na­ţională". In ciuda unui procent ridicat de abţineri de la vot (aproximativ 30 la sută din alegătorii înscrişi), rezultatele alegerilor de la 5 iulie au conturat totuşi o tendinţă care, de altfel, devenise evidentă încă dinainte de începerea campaniei electorale. Este vorba de creşterea sprijinului acordat de locuitorii insulei preşedintelui ţării, arhiepis­copul Makarios, graţie politicii sale de independenţă şi soluţiilor sale pentru rezolvarea problemei cipriote. Sporirea popularităţii pre­şedintelui este oglindită de voturile acordate Partidului Unificat al lui Glafkos Clerides şi Partidului Pro­gresist al Oamenilor Muncii din Cipru (A.K.E.L.), acesta din urmă obţinînd un spor de 4 locuri faţă de cele 5 cîte avea în fosta Cameră a Reprezentanţilor. In tim­pul campaniei electorale, princi­palele partide politice din insulă, inclusiv A.K.E.L., s-au pronunţat pentru acordarea unui „sprijin ferm şi deplin" politicii interne şi externe a preşedintelui Makarios. ^4ar/argi»' * * jmr * r Mm? * * *mr s Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş. Piaţa Eroilor Sovietici nr.3. Telefoane: 26-88; 26-89. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari de întreprinderi şi instituţii. Tiparul: întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureș. Comanda nr. 636. 40.372 NOTE Cartea Alba canadiană Recent, la Ottawa a fost pu­blicată Cartea Albă a guvernu­lui canadian care trasează li­niile politicii interne şi externe a Canadei în viitorii zece ani. Aşteptată cu viu interes în lu­mina cunoscutelor decizii ale guvernului de a detaşa Cana­da de unele obligaţii din N.A.T.O. şi de a întări suvera­nitatea şi independenţa ţării, Cartea Albă este rezultatul u­­nui studiu întreprins timp de doi ani de specialiştii guvernu­lui în colaborare cu numeroşi experţi în problemele ştiinţelor politice. Prevederile sale principale confirmă aprecierile că guver­nul canadian nu se va rezuma în viitor la cele cîteva decizii a­­mintite, ci va căuta să adîn­­cească şi să diversifice pe dife­rite planuri afirmarea interese­lor naţionale, a suveranităţii şi independenţei ţării. în domeniul politicii interne Cartea Albă acordă prioritate dezvoltării economice şi îmbu­nătăţirii nivelului de viaţă al populaţiei. Dezvoltarea econo­mică, declară documentul, va fi promovată prin eforturi vigu­roase vizînd extinderea relaţii­lor comerciale internaţionale şi prin încheierea de acorduri reci­proc avantajoase cu alte ţări. Potrivit observatorilor, guvernul canadian reafirmă astfel o do­leanţă mai veche de a diversi­fica legăturile ţării pentru a scăpa economia de sub domi­naţia monopolurilor nord-ame­­ricane care, după ultimele sta­tistici, controlează 60 pînă la 80 la sută o serie de ramuri im­portante industriale. Totodată, guvernul îşi reafirmă hotărîrea de a conserva resursele de e­­nergie ale ţării, inclusiv cele de uraniu, şi de a le folosi în inte­resul naţional. Referindu-se la politica ex­ternă, documentul subliniază că ea trebuie să fie „produsul ho­­tărîrii guvernului de a promova o activitate conformă cu ţe­lurile şi interesele naţionale". Un capitol important al do­cumentului este consacrat rela­ţiilor Canadei cu S.U.A. Se re­levă, astfel, că pentru Canada anul 1970 va continua să fie a­­nul eforturilor menite a-i con­serva independenţa faţă de controlul american. „Intr-o eră în care există o puternică ce­rere de energie şi resurse, a­­tuu­rile nu se află în nici un caz într-o singură mină", afir­mă Cartea Albă, cu vădită refe­rire la hotărîrea Canadei de a dispune singură de resursele sale de energie, exploatate în prezent de monopolurile ame­ricane. Observatorii politici aprecia­ză că noua Carte Albă a gu­vernului canadian marchează o importantă opţiune pentru pro­movarea unei politici indepen­dente în cadrul căreia nu sunt excluse anumite acţiuni „sur­priză" pentru vecinul nord-ame­­rican. In acelaşi timp, însă, ei reamintesc faptul că acţiunile viitoare ale guvernului cana­dian ar putea fi „încorsetate" de apartenenţa sa la N.A.T.O. şi de relaţiile „speciale" pe ca­re le are cu S.U.A. I. SOCACIU R. P. UNGARĂ. — Vedere din Budapesta.

Next