Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)
1970-08-01 / nr. 179
I 1 Care este misiunea juristului? Căutînd răspuns la această întrebare, am discutat cu procu-I I I rori, cu judecători, cu jurişti din întreprinderi şi instituţii, cu avocaţi. Majoritatea ne-au răspuns că misiunea juristului din între* - prindere sau instituţie este de a preveni procesele, de a veghea la respectarea legalităţii. — Teoretic, rolul oficiilor juri-I dice şi al juriştilor din întreprinderi şi instituţii este clar — ne declară şeful oficiului juridic ] dintr-o mare unitate tirgumure■ şeană. Juristul are sarcina de I slujitor al legii, de apărător al legalităţii socialiste. Practic, vin să, în multe cazuri, vrind, ne-I vrînd el uită de misiunea lui, transformîndu-se într-un susţi-I I nător al cauzelor care ies din cadrul legalităţii. La Judecătoria din Tg.-Mureş am studiat cîteva dosare cuprinzînd procese de litigii de muncă. Unele au fost cîştigate de întreprinderi sau instituţii, altele de angajaţi. Judecarea fiecăruia din ele a solicitat timp îndelungat, timp pierdut, oameni purtaţi pe drumuri şi, bineînţeles, cheltuieli. Pornind de la „actul de naştere" al acestor procese, ne dăm uşor seama că ele puteau fi preîntîmpinate dacă se consultau juriştii din unităţile respective sau dacă aceştia împiedicau pornirea unor acţiuni de partea cărora legea e foarte departe. Dar cum să împiedice juristul cînd el nu a fost consultat? Cel puţin aşa reiese din actele de la dosare, deciziile de desfacere a contractului de muncă, de imputare etc. nepurtînd viza juristului respectiv. — Concursul nostru este cerut numai atunci cînd conducerea întreprinderii se vede pusă în încurcătură — ne declară alt jurist Szabó Ileana, domiciliată în Tîrgu-Mureș, strada Bradului nr. 23, a fost membră a cooperativei „Unitatea", lucrind la secţia de marochinărie. In anul 1969, îmbolnăvindu-se, a solicitat conducerii cooperativei să îu aprobe transferarea la cooperativa „Mureşul”. Neprimind nici un răspuns la cererile ei, femeia a părăsit cooperativa „U,,Încetat activitatea, conform articolului 20, litera e din Codul muncii". Nemulţumită, femeia a contestat Contestaţia a ajuns la comisia de judecată, care, la 18 noiembrie 1969, prin hotărirea nr. 54, îşi declină competenţa în favoarea judecătoriei. Şi astfel a început procesul, care s-a prelungit pînă în luna februarie a acestui an. Au avut loc, în această perioadă, multe schimburi de corespondenţă între juîndeplinind funcţia de tehnician la secţia de semiindustria P. PASCU (Continuare în pag. a 2-a) —miiuimi lin ii ni im iliriITAITA ISIHIE IJOHISTOLII nitatea". Dar, la noul loc de muncă, trebuia să prezinte cartea de muncă. După multe insistenţe i-a fost eliberată. Dar ce să vezi? La rubrica respectivă în cartea de muncă s-a scrisI decătorie şi cooperativă, au aivut loc şedinţe de judecată şi zile pierdute. Soluţionînd cauza, judecătoria a constatat că în mod greşit s-a trecut în cartea de muncă „desfăcut contractul de muncă în baza articolului 20, litera e din Codul muncii". Szanko Ileana nefiind salariată a cooperativei, ci membră, trebuia ■ să i se treacă „retras din co- fi operativă". Așa că, cererea femeii a fost întemeiată. Pe bună dreptate, ne punem fi întrebarea: a fost necesar pen- fi tru acest lucru un proces la jum decătorie? Eroarea respectivă se putea remedia dintr-un con- u dei, în cîteva clipe. De fapt, e- roarea putea fi evitată dacă , înainte de a se comite, era con- m sultat juristul. II ..se înşir stan I HULL - decizie înaintarea mai viguroasă în direcţia modernizării şi sporirii eficienţei activităţii economice reclamă traducerea în fapt, fără alte întîrzieri, a întregului program stabilit de partid pentru perfecţionarea mecanismului economiei noastre naţionale, pentru îmbunătăţirea conducerii activităţii întreprinderilor. Condiţiile în care se desfăşoară producţia modernă, ridică exigenţe sporite în faţa conducătorilor centralelor industriale, a întreprinderilor în direcţia sarcinilor actuale şi de perspectivă. A avea o viziune de ansamblu clară, a putea interveni şi unde operativ, este neapărat nejie de" un sistem informaţional bine pus la punct. El are darul de a furniza, in cazul nostru, conducerii Combinatului pentru exploatarea şi industrializarea lemnului Mureş date şi situaţii, într-un cuvînt informaţii complete şi concrete de la toate locurile de muncă din unităţile ce-i aparţin. Decizia se întemeiază tocmai pe furnizarea unor informaţii precise. In cadrul C.E.I.L. s-a trecut la conceperea şi realizarea unui sistem informaţional perfecţionat, care este aşteptat de toate unităţile şi subunităţile. Spre a cunoaşte în ce stadiu de lucru se află, care este structura şi cînd se va aplica, am solicitat răspuns la cîteva întrebări tovarăşului inginer Boris Blaşcu, şeful serviciului organizării conducerii producţiei in C.E.I.L. — In cadrul combinatului s-a iniţiat elaborarea unui nou sistem informaţional care presupune de la început studierea pe multiple planuri a activităţii tuturor unităţilor, subunităţilor, serviciilor, locurilor de muncă. Ce zone au fost explorate pînă în prezent şi in ce stadiu de lucru se află noul sistem? — Colectivul nostru a cules la nivelul fiecărei unităţi, subunităţi şi compartimente de lucru, toate datele care fac obiectul informaţiilor de orice gen ce se furnizează şi circulă în cadrul C.E.I.L. De notat că s-a ţinut seama atît de circulaţia internă cit şi de relaţiile cu exteriorul (organe centrale, bancă, statistică etc.). De asemenea, s-au format mapele pe unităţi şi subunităţi şi s-au elaborat sinogramele care prezintă înmagazinarea şi circulaţia tuturor informaţiilor. In cadrul aceleiaşi unităţi s-au efectuat şi analizele comparative între verigile care o compun, spre a nu se omite anumite informaţii care circulă în prezent Menţionez că fiecare situaţie în parte şi modul ei de circulaţie este supusă analizei critice comparative. Acum sîntem la o săptămînă de stabilirea primei forme a sistemului informaţional — stadiul fotografierii definitive. — După cine se cunoaşte, în cadrul Institutului de cercetări de la Pipera Bucureşti se efectuează studiul sistemului informaţional pentru întreaga economie forestieră. Dacă dumneavoastră aţi ţinut seama şi de metodologia aplicată acolo? —* Vom definitiva lucrarea după ce ne vom documenta şi vom urmări cercetările efectuate la Pipera, în cazul în care vom desprinde şi elemente noi pe care nu le-am surprins sau metode mai eficace de investigaţie şi sinteză se vor aplica la condiţiile particulare ale combinatului. — Desigur, actul deciziei solicită informaţie exhaustivă asupra întregii activităţi a C.E.I.L. Va fi capabil sistemul preconizat să asigure furnizarea celor mai operative şi precise informaţii? Va fi el mai simplu şi mai economic decit actualul? — Răspunsul la problemă îi dau înseşi scopurile urmărite prin lucrare. In primul rînd, conducerea, programarea producţiei, urmărirea evoluţiei ei are nevoie de date, de sinteze certe şi la timp. Ţinem ca serviciile şi conducerea combinatului să dispună de informaţiile care să stea la baza deciziilor, a acţiunilor şi programelor ce se concep şi se materializează. In al doilea rînd, se urmăreşte renunţarea la informaţii care din practică s-au dovedit că nu sunt necesare. Unele dintre ele vor fi oprite pe circuit la nivelul la care este neapărată nevoie de ele. In al treilea rînd, se studiază problema realizării celor mai economicoase formulare care să corespundă conducerii ştiinţifice a activităţii economice. La aceasta adaug faptul că pe circuitul telex şi telefonic vor fi solicitate numai informaţiile strict necesare unităţilor sau C.E.I.L., de mare amănunt şi cu termene foarte scurte între realizare şi comunicare. Prin perfecţionările ce se vor aduce se urmăreşte şi simplificarea muncii administrative de jos pînă sus. — Prima formă, bănui că va fi perfecţionată. Am dori să aflăm dacă se tinde spre trecerea spre codificare şi introducerea datelor pe maşini de calcul? — în mod hotărît urmărim sistematizarea emiterii şi prelucrării datelor corespunzător principiului necesar şi suficient. Desigur, sistemul va cunoaşte o evoluţie ulterioară, pe de o parte, pentru că vor mai apare impreciziuni, iar pe de altă parte, pentru că sîntem convinşi că în sistemele informaţionale universale vor avea loc, în ritm rapid, îmbunătăţiri. Ele sunt legate de metodele de informare şi de conducere aplicate şi mai ales de lărgirea sferei activităţii economice şi tehnico-organizatorice. O mare contribuţie va juca prelucrarea în viitor a datelor pe maşini de calcul. Ele vor spori nemăsurat eficacitatea şi operativitatea deciziilor. GH. BARBULESCU ! V. I ini jf 'iri-ri l ii . ' 1 JU! f! I Un nou centru al industriei chimice : Râmnicu-Vilcea. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII, Nr. 179 (3.844) Sîmbătă, 1 august 1970 6 pagini, 30 de bani ÎN NOUL BAZIN AL PORTULUI CONSTANTA In noul bazin al portului Constanţa a fost dat în exploatare cel de-al doilea pod descărcător pentru minereuri. Gigantica instalaţie, a cărei osatură metalică de sute de tone a fost realizată la Uzinele „Unic“ din Satu Mare, poate descărca într-o oră — 1000 tone de minereuri direct în vagoane, în magazie, sau pe platformă, printr-un sistem propriu de benzi trans- portoare. In comparaţie cu macaraua obişnuită, capacitatea orară a podului descărcător este de circa opt ori mai mare. Instalaţiile sale de comandă automatizată elimină munca unui mare număr de docheri. In prima etapă de dezvoltare, la danele noului bazin al portului sunt prevăzute patru astfel de utilaje de mare randament. (Agerpres) SECŢIA DE FAIANŢA ŞI GRESIE A FOST REPUSA IN FUNCŢIUNE — Pînă la sfîrşitul anului să diminuăm pagubele cu încă 50 de milioane de lei... Cu acest angajament au păşit în semestrul doi al anului chimiştii marelui combinat din Tîrnăveni — unitate greu afectată de inundaţiile din luna mai. Un prim succes în acest efort general: repunerea în funcţiune, cu aproape 40 de zile mai devreme, a ultimului obiectiv industrial avariat — secţia de faianţă şi gresie. In prezent toate instalaţiile şi liniile tehnologice lucrează cu mult peste capacitatea proiectată. Ca urmare,lunar se obţin în plus 230 de tone de sulfat de aluminiu, importante cantităţi de carbid şi policlorură de vinil, iar producţia de bicromat de sodiu, destinat exportului, a fost dublată. PE PLATFORMA INDUSTRIALA A ORAŞULUI REGHIN Pe platforma industrială a oraşului Reghin a început să producă, cu întreaga capacitate, ultimul obiectiv economic din cele afectate de revărsarea apelor Mureşului şi Gurghiului : Fabrica de plăci aglomerate din lemn. Această unitate — una dintre cele mai noi şi moderne de acest fel din ţară — dispune de o capacitate anuală de producţie de 35.000 tone. In prezent, instalaţiile tehnologice pentru industrializarea lemnului din acest perimetru funcţionează din plin, producîndu-se însemnate cantităţi de cherestea, instrumente muzicale, articole sportive. Celei de-a 16-a conferinţe internaţionale împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Gensuikyo In numele poporului român şi al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un cald salut participanţilor la cea de-a 16-a conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen. Activităţile desfăşurate de „Consiliul japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen" — Gensuikyo — constituie un însemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialismului şi a politicii sale de dominaţie, pentru înfăptuirea dezarmării şi în primul rînd a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare şi securitate internaţională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acţioneze în modul cel mai hotărît pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se întreprindă măsuri practice în domeniul dezarmării generale şi în primul rînd pentru distrugerea armelor de nimicire în masă, astfel incit fiecare popor să aibă certitudinea securităţii sale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, România, alături de forţele progresiste şi democratice de pretutindeni, îşi va aduce şi în viitor contribuţia la această cauză nobilă. Ea va milita în continuare pentru zădărnicirea politicii de război promovată de cercurile imperialiste, pentru încetarea agresiunii imperialismului american împotriva popoarelor din Indochina, pentru stingerea focarelor de tensiune şi conflict existente în diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forţelor antiimperialiste. Urez succes deplin lucrărilor Conferinţei dumneavoastră şi folosesc acest prilej pentru a reafirma ataşamentul poporului român faţă de idealurile progresului social, democraţiei, independenţei naţionale, păcii şi înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA TIMPUL NU AŞTEAPTĂ! SĂ GRĂBIM $I MAI HUIT LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON • Buna organizare îşi spune cuvintul • Decalaj mare între seceriş, arături şi predarea cerealelor la bazele de recepţie • Unde nu-i cap, vai de... combine • Risipa de spice şi boabe să fie înlăturată De la o zi la alta, pe măsură ce combinele, coasele şi secerile sînt utilizate cu hărnicie şi pricepere, lanurile scad în suprafaţă, in această săptămînă „virf" de campanie lom putea spune, acolo unde munca a fost bine organizată s-a recoltat mult, ajungîndu-se în multe locuri să se secere 50—80 la sută din suprafaţă, în general combinele au fost folosite mai bine, iar presele de balotat paie lucrează aproape în ritmul combinelor fără prea mare decalaj. In afară de asemenea aspecte pozitive, cu ocazia raidului întreprins prin cîteva unităţi agricole, am găsit şi o serie de lipsuri care împiedică desfăşurarea normală a lucrărilor, executarea lor în flux continuu. Ele se referă la utilizarea neraţională a combinelor, la unele risipe de boabe şi spice, la decalajul dintre recoltat, arături şi livrarea cerealelor către bazele de recepţie. lată cîteva aspecte pozitive şi negative întîlnite în teren. Consiliul de administraţie al I.A.S. Reghin (director Titus Habor) a stabilit din timp măsuri eficiente pentru ca recoltarea cerealelor păiase să se facă operativ şi fără pierderi. In baza planului de acţiune întocmit sub îndrumarea şefilor de ferme au fost organizate echipe de cosaşi care deschid drum în lan pentru combine şi taie plantele căzute la pămînt. De asemenea pentru transportul cerealelor de la combine la magazii şi în baza de recepţie au fost organizate echipe din cite 3—4 muncitori pe lingă fiecare autocamion. Asigurînd toate aceste condiţii e şi firesc ca şi roadele să fie pe măsura acestor preocupări, recoltarea orzului de toamnă (213 ha) s-a terminat în scurt timp, iar secerişul griului pe cele 541 ha se va încheia în următoarele 2—3 zile. Pînă azi recolta de grîu de pe 420 ha a fost pusă la adăpost. Ieri am găsit în lucru 31 de combine, 11 prese de balotat şi 15 pluguri care funcţionează aproape fără întrerupere. La ferma condusă de ing. Cornea, unde producţia de grîu trece de 3000 kg la ha, lucrează cu mare randament şi la un nivel calitativ superior o combină Gloria — dovadă a progresului spre perfecţiune, al constructorilor de maşini agricole. Ceea ce am avea de obiectat la această unitate în privinţa desfăşurării secerişului este ritmul necorespunzător la efectuarea arăturilor de vară. Dacă presele lucrează aproape in ritmul combinelor, plugurile au brăzdat pînă acum doar o suprafaţă de circa 80 de ha. La arături s-a creat un mare decalaj şi in unele cooperative agricole ca Glodeni, Fărăgău, Frunzeni şi în altele. La Frunzeni de pildă s-au arat numai 7 ha din miriştea de grîu. Acest decalaj trebuie să dea de gindit atît conducerilor de unităţi cît şi organelor agricole judeţene deoarece pe măsură ce timpul trece terenul se usucă şi în cîteva zile va fi imposibil de intrat cu plugurile pe mirişte. Deci este foarte important ca paralel cu stringerea recoltei prezente să nu se neglijeze pregătirea celei viitoare. Vorbind despre decalajul creat la lucrările ce trebuie să se desfăşoare în flux este necesar să arătăm că există mari rămîneri în urmă şi în ceea ce priveşte livrarea cerealelor la bazele de recepţie. La Glodeni de pildă, unde secerişul s-a efectuat pe mai bine de 50 la sută din suprafaţă nu s-a transportat în bază nici măcar un bob de grîu. Situaţie similară există şi la Fărăgău. In privinţa recoltării griului nici cooperativele agricole nu se lasă mai prejos. Cooperatorii din Gorneşti vor raporta peste o zi termi- TRAIAN GABOR (Continuare in pag. a 2-a) r • . ' ' s i x s» 't o' Se descarcă o nouă ,,șarja“ de grîu din buncărul combinei „Gloria^ care lucrează în Vinurile S.A.S. Reghin. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 26 grade. Timpul probabil: Vreme în general frumoasă și călduroasă, cu cer variabil. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, predominînd din nord-est și est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8—13 grade, maximele între 26—30 grade.