Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)
1970-09-19 / nr. 220
/ / Anul XXII. Nr. 220 (3.88S) SÎMBATA, 19 septembrie 1970 6 Pagini, 30 de bani PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! TEAPA ROȘIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLIE CEAUŞESCU In judeţul Mureş . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, Zita de lucru în judeţul Mureş. . . Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La Plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil B° ,?.ra?" sau* Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Mie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vilcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţă. Sunt numai patru luni de cind tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla in mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugînd aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, importante obiective economice. Prezenţa în mijlocul cetăţenilor a conducătorului partidului şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile şi indicaţiile practice ale toarâtînd subarăşului Nicolae Ceauşescu mobilizînd energiile, dind încredere şi putere. La numai patru luni de cînd furia apelor a semănat aici prin aceste frumoase locuri neaşteptata şi dureroasa urgie, totul şi-a redobîndit înfăţişarea normală. Au fost refăcute casele căzute prada valurilor. Prin desfâşurarea largă a energiilor creatoare ale eroicei clase muncitoare, ale maselor largi populare, mobilizate de partid, s-au reconstruit drumurile şi şoselele distruse, şi-au refăcut potenţialul de producţie întreprinderile 1° vite de calamitate. In oraşele Tirnăveni şi Tg.-Mureş, doar dungile negre ce brăzdează pereţiii oaselor din zonele inundate, pînă sub ferestre ori pînă streaşină cota inundaţiei, mai amintesc de catastrofă. Astăzi, totul în această greu încercata parte a ţării respiră calm, optimism. Oamenii muncesc mai cu spor, copiii învaţă carte, tinerii îşi clădesc cu încredere cămine. încercarea prin care au trecut zonele tari, lovite de revărsarea apelor a ost un examen al tăriei şi arţei morale a poporului nostru, a cum tat şi mai mult legaturile dintre popor şi partid,ca de netăgăduit că e a noastră, societatea socl° ' ' altoită ca proces firesc si . sibil pe trupul viguros al_ . ’ este singura în măsura, ' ;n_ aptă să unească într-un 9' ■ tr-o năzuinţă și un efort unic toate energiile c!'eat tate. Poporului, sâ biruie orice 9 . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ^ ceilalţi conducători de pa stat au sosit cu un avion care a aterizat pe un °e,oe°rtînt,Î, lingă Turda. Aici, veni ' ' inimpinare, se aflau Aurel ,u. j ţean secretar al Comitetului judeţea Cluj al P.C.R., preşedintele fiului popular judeţean alte persoane °^rbirea avută Consiprecum şi din judeţ. aeroport, min, factorii de răspundere dl Nicolae Ceauşescu seamă de P'.inmer-Pe aeroport, în cudet, tovarăşul s-a interesat de ebleme economice şi social deosebi de starea recoltei şiul lucrărilor agricole. _ „ . La Tîrnăveni, localitate P' care se călătoreşte c^re tovarăşului Nicolae celorlalţi oaspeţi li se mire deosebit de călduroasă. Se aterizează în imediata vecinătate a marelui combinat chimic. Sute de muncitori, alte sute şi sute de cetăţeni ai localităţii vin cu bucurie în întîmpinare. Sunt de faţă Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Vizita în judeţ începe cu însăşi frumoasa şi vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni, „decanul" de vîrstă al industriei noastre chimice. Adevărata istorie a acestei întreprinderi a început o dată cu anii construcţiei socialiste, cînd dintr-o unitate modestă s-a transformat într-un combinat industrial de prestigiu. Cîteva cifre sînt deosebit de semnificative : faţă de anul 1948 producţia globală a combinatului a crescut de peste 15 ori, ceea ce înseamnă că în prezent întreaga producţie a anului 1938 se realizează în numai 15 zile. La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de adjunctul ministrului industriei chimice, Ştefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimişti aplaudă îndelung pe oaspeţi. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste şi stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al grupului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roşca, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalaţii ale acestei unităţi, întreprinderea cea mai grav afectată din judeţ de inundaţii. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfirşitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secţii, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi proceselor tehnologice, se realizează o producţie mai mare decit înainte de calamităţi. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrşitul anului chimiştii de aici să obţină o producţie suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid, principalul produs al combinatului. Deteriorate în cea mai mare parte de furia apelor, ele funcţionează acum din plin. Reconstrucţia lor s-a făcut cu ajutorul multor unităţi de specialitate din ţară, într-un timp record. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită pe chimişti pentru efortul şi abnegaţia depuse în reconstruirea acestor instalaţii. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcţie — se face un scurt popas. Oaspeţii sunt informaţi că această lucrare se desfăşoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcţiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producţia de carbid a combinatului cu 82.000 tone anual. în ceea ce priveşte perspectiva întreprinderii, se dau detalii asupra noilor secţii aflate în construcţie şi asupra reorientării producţiei. La secţia de faianţă şi gresie a combinatului, oaspeţii sunt informaţi asupra noilor sortimente asimilate în fabricaţie, produse care vor lărgi gama materialelor de construcţii, atît de necesare ţării în perioada actuală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegaţie de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente şi de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru ca sarcinile ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii oraşului aduc mulţumirile lor călduroase conducerii partidului şi statului pentru grija şi ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ştergerea rănilor pricinuite de inundaţii şi revenirea la normal a vieţii în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceauşescu, Ceauşescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeţii s-au îndreptat spre îngrăşătoria de bovine aparţinînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Este o mare şi modernă unitate de creştere şi îngrăşare la scară industrială în sistem intensiv a viţeilor de la vîrsta de 7—15 zile. Aici, în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au venit Ion Teşu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii, ing. Ioan Szilagyi, directorul complexului, specialişti ai întreprinderii, in faţa unor planşe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producţiei, realizările obţinute. Activitatea întreprinderii se desfăşoară în 5 ferme de producţie din care 3 ferme cu profil de creştere şi îngrăşare a taurinelor tinere, o fermă profilată pe asigurarea bazei furajere cu o suprafaţă arabilă de 721 ha şi o fermă industrială pentru producerea nutreţurilor combinate, cu o capacitate de producţie de 25.000 tone anual. In cursul vizitei se dau informaţii detailate asupra capacităţii de adăpostire a complexului (8.400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producţie să se obţină 9.600 viţei îngrăşaţi precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum 300 zile. La complexul Iernut, unde sunt aduşi viţeii din 29 unităţi I.A.S. din judeţele Mureş, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sibiu şi Alba, s-a reuşit ca prin măsurile de organizare a producţiei, prin soluţiile adoptate să se reducă consumul de furaje, preţul de cost pe kilogramul de carne, precum şi îmbunătăţirea calităţii cărnii. Totodată, s-a asigurat înlocuirea în furajare a laptelui de vacă cu substituenţi de lapte. Specialiştii complexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de concepţie şi fabricaţie exclusiv românească, adoptarea unor soluţii originale care au permis obţinerea unor economii considerabile, precum şi reducerea forţei de muncă. Un îngrijitor la 800 de viţei este unul din rezultatele la care s-a ajuns prin mecanizarea principalelor operaţii de îngrijire a animalelor. Toate acestea au permis ca în al doilea an de producţie la capacitate integrală să se realizeze un beneficiu de 3.105.000 lei, planul de venituri şi cheltuieli încheindu-se în primul semestru cu rezultate favorabile. Se vizitează complexul. Pe parcurs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de modul cum este organizată producţia, de relaţiile pe care complexul le are cu unităţile furnizoare, de soluţiile folosite care au permis ca această unitate să echivaleze şi chiar să depăşească realizările unor unităţi similare din ţară. Tovarăşul Ceauşescu apreciază eforturile depuse de specialişti, eficienţa unora dintre soluţiile adoptate şi recomandă ca în extinderea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere (Continuare in pag. a 2-a) făcut proba societate ca Ceauşescu 5' face o Pn' a făcut in după-amiaza zilei de vineri o vi P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului al Primirea conducătorilor de partid şi de stat la Tg.-Mureş cu tradiţionala pîine şi sare.licopterul. La întreprinderea „Metalotehnica" din Tg.-Mureş, gazdele informează că uzina va cunoaşte în anii următori o nouă dezvoltare. I Pagina a 3-a: a §1 II xt URGENŢE IN MUNCA LUCRĂTORILOR DE PE OGOARE Pe ogoarele unităţilor agricole din judeţul nostru, munca continuă în aceste zile cu tot mai multă însufleţire. O dată cu sosirea toamnei, s-au înmulţit şi lucrările care se cer executate cu maximă operativitate. Lucrărilor obişnuite li s-au adăugat altele noi: însăminţarea orzului de toamnă, recoltarea sfeclei de zahăr, adunatul legumelor din grădini, culesul fructelor din livezi, însilozarea furajelor, recoltatul şi treieratul trifoiului de sămînţă, pregătirea terenului pentru însămînţarea griului. In vederea urgentării acestor lucrări, consiliile de conducere din cooperativele agricole sunt chemate să se îngrijească mai mult de mobilizarea la muncă a membrilor cooperatori, de buna organizare a tuturor acţiunilor, de folosirea integrală a mijloacelor mecanizate ce le au la îndemînă. AU INSAMINŢAT ORZUL In aceste zile cooperativele agricole grăbesc însămînţarea orzului de toamnă, ca apoi să treacă la însămînţarea griului. Cooperatorii din Vidrasău s-au pregătit cu multă grijă pentru această lucrare. Inginerul unităţii, ajutat de brigadieri, a făcut o bună amplasare a culturii, după care mecanizatorii au început cu toate forţele pregătirea şi fertilizarea terenului. Organizind bine munca şi folosind maşinile şi tractoarele la întreaga capacitate, mecanizatorii au reuşit să însâminţeze într-un timp foarte scurt 140 hectare cu orz, cu 60 hectare mai mult decit era prevăzut iniţial. Această lucrare se desfăşoară bine şi in cooperativele agricole din Oaia, Mărculeni şi altele. In C.A.P. Mărculeni întreaga suprafaţă de 60 hectare a fost însăminţată. Printre lucrările intrate în actualitate se numără şi recoltatul sfeclei de zahăr. In cooperativele agricole din Mureşeni, Vidrasău, Luduş, Tăureni şi altele sute de ţărani cooperatori şi importante mijloace de transport pot fi intîlnite zilnic la executarea acestei lucrări. In cooperativa agricolă din Vidrasău sfecla a fost recoltată pînă acum de pe 8 hectare. Forţe importante (peste 300 de bărbaţi şi femei) sunt mobilizate zilnic la scosul sfeclei de zahăr şi la cooperativa agricolă din Tăureni. Pentru ca recoltarea şi transportul să se desfăşoare nestingherit, cooperativa a întocmit cu Fabrica de zahăr un grafic zilnic de recoltare şi livrare. CIT MAI LOZATE MULTE FURAJE INSIAsigurarea unor cantităţi cit mai mari de furaje pe timpul iernii continuă să preocupe pe toţi lucrătorii din fermele zootehnice. In aceste zile se lucrează intens la însilozarea porumbului şi a altor resurse verzi ce mai pot fi adunate de pe cîmp. Din discuţia avută cu preşedintele cooperativei agricole din Vidrasău, am dedus că acţiunea de însilozare este bine organizată. Lucrarea este executată de către un mare număr de cooperatori cu ajutorul a două combine de siloz şi remorcile necesare transportului. Pînă acum a fost recoltat şi însilozat porumbul de pe o suprafaţă de 12 hectare. In terenurile eliberate tractoarele au început să facă arături pentru însămînţarea griului. ION TURDEANU IN ACTUALITATE: SFECLEI RECOLTATUL CONDUCEREA COLECTIVĂ — fundamentul trainic a unor decizii optime dirijarea activităţii întreprinderilor al svin înfăptuirea cu succes a măreţului program trasat de Congresul al X-lea al partidului nostru în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate impune ca o necesitate obiectivă realizarea conducerii colective, participarea nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea activităţii economice şi sociale. „Este necesar, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea al partidului, să fie aplicat cu fermitate principiul conducerii colective a ministerelor şi organizaţiilor economice, ridicind rolul colegiilor, al consiliilor de administraţie, al centralelor, al comitetelor de direcţie din întreprinderi in elaborarea hotâririlor şi controlul îndeplinirii lor“. Consiliile de administraţie, comitetele de direcţie, adunările generale ale salariaţilor — rod al materializării complexului de măsuri adoptat de partid pentru perfecţionarea conducerii economiei naţionale — reprezintă o dezvoltare a principiului muncii colective, ,o lărgire a democraţiei socialiste, asigură ca problemele de bază ale activităţii întreprinderilor să fie rezultatul gîndirii celor mai buni specialişti, a întregului colectiv de oameni ai muncii. Aflate în al treilea an de existenţă, comitetele de direcţie s-au dovedit capabile să asigure, prin marea lor mobilitate, decizii mai bune şi pe această cale o eficienţă economică superioară. Preocupîndu-se de perfecţionarea activităţii de conducere a întreprinderilor, Comitetul municipal de partid Tîrgu-Mureş a îndrumat organele şi organizaţiile de partid din întreprinderi să se ocupe îndeaproape de sprijinirea comitetelor de direcţie pentru ca acestea să conducă din ce în ce mai bine activitatea economică a unităţilor, să asigure o organizare judicioasă a producţiei şi a muncii, să admit VASILE RUS prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş iistreze şi să gospodărească cît mai raţional mijloacele materiale şi financiare în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan. In această privinţă am stăruit ca în activitatea comitetelor de direcţie sâ se încetăţenească principiul conducerii colective, care asigură utilizarea unei mai largi experienţe in luarea deciziilor, ceea ce le conferă mai multă obiectivitate şi o mai bună fundamentare. Experienţa întreprinderilor din municipiul Tîrgu-Mureş relevă avantajele pe care le prezintă aplicarea principiului conducerii colective. Ţinînd seama de faptul că acest principiu nu înseamnă numai o conducere prin mai multe persoane cu competenţă similară, am îndrumat şi sprijinit comitetele de direcţie, reuşind să determinăm marea majoritate dintre ele, să reunească in cadrul organismului de conducere specialişti din domenii diferite ale activităţii întreprinderii, astfel încît să se realizeze o formaţie colectivă multilaterală, capabilă să analizeze problemele din unghiuri de vedere diferite. Intr-o serie de întreprinderi cum sunt Combinatul de îngrăşăminte aiotoase, Iprofil 23 August, Electro- Mureş şi altele, comitetele de direcţie au reuşit să-şi cristalizeze atribuţiile în procesul activităţii lor, orientindu-şi în bună parte preocupările către o serie de probleme majore, care au adinei implicaţii în funcţionarea şi dezvoltarea unităţii respective. Intre acestea notăm: dezvoltarea de perspectivă a întreprinderii, sporirea eficienţei activităţii economice, creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Ţinînd seama de faptul că luarea unor decizii optime în asemenea probleme majore este foarte complexă, comitetele de direcţie au fost îndrumate şi sprijinite să cunoască temeinic concomitent resursele interne şi operaţiile tehnice, mijloacele de îndrumare şi control prin care se poate acţiona eficient asupra activităţii întreprinderii. Procedind în acest fel multe comitete de direcţie, ca cele de la întreprinderea de electricitate Mureş, Prodcomplex, Iprofil 23 August, întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară au reuşit să adopte decizii bune îndirijarea activităţii de realizare a planului, în sporirea eficienţei activităţii economice. Promovarea conducerii colective se realizează prin antrenarea salariaţilor la îndeplinirea obiectivelor întreprinderii, acordîndu-le o mai mare responsabilitate. O expresie elocventă în această privinţă o constituie antrenarea a numeroase cadre din întreprinderile municipiului, mobilizarea unui mare număr de oameni ai muncii în acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Cu toate greutăţile inerente lansării unor asemenea acţiuni de amploare, cu o problematică atît de vastă, experienţa dobîndită de multe unităţi din oraş a demonstrat că perfecţionarea conducerii şi organizării prin promovarea unor metode şi concepţii ştiinţifice adecvate a constituit un mijloc deosebit de eficient în ridicarea calitativă a activităţii economice, în obţinerea unor rezultate superioare. Realizările concrete dobîndite de o serie de întreprinderi cum sunt : Metalotehnica, Fabrica de pielărie şi mănuşi, Fabrica de confecţii şi multe altele în cadrul (Continuare în pag. a 2-a)