Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)

1970-10-25 / nr. 251

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE O vibrantă chemare spre asigurarea păcii în lume (Urmare din pag. 1) Aceste cuvinte, exprimate prin cel mai înalt reprezentant al poporului român, demonstrează dorinţa şi as­piraţia fierbinte a naţiunii noastre de a trăi şi progresa în pace, îm­preună cu toate popoarele lumii. : Aş dori să exprim o părere, cred , unanim împărtăşită de toţi cetăţe­nii patriei noastre — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi — afirmînd că expunerea rosti­tă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la actuala sesiune jubiliară a O.N.U. a făcut să sporească şi mai mult prestigiul şi înalta consi­deraţie de care se bucură ţara noastră pe arena internaţională, datorită înaltei principialităţi a po­liticii sale, consecvenţei cu­i­tare­­acţionează pentru triumful Cauzei Dăcii, libertăţii şi prieteniei între popoare. *­• Expresie fidelă a gîndurilor şi aspiraţiilor noastre (Urmare din pag. 1) Trebuie să arăt câ am luat cu­noştinţă cu multă bucurie şi cu sentimente de mindrie patriotică de aprecierile elogioase exprimate de şefi de state şi guverne, de personalităţi ale vieţii politice, cul­turale şi ştiinţifice internaţionale. Fireşte, aceste aprecieri reflectă autoritatea de care se bucură ţara noastră în lume, datorită operei de construcţie paşnică a poporului român, consecvenţei politicii ex­terne de pace şi cooperare a Ro­mâniei şi prestigiului personal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care în calitate de conducător de stat, desfăşoară o vastă şi presti­gioasă activitate consacrată idea­lurilor ţie pace şi progres ale ome­nirii. Iată de ce, alături de toţi oame­nii muncii, indiferent de naţionali­tate, îmi exprim deplina mea ade­ziune faţă de această prestigioasă cuvîntare. In mod unanim, cetăţenii jude­ţului Mureş ca şi toţi cetăţenii pa­triei noastre, fără deosebire de naţionalitate, români, maghiari, germani sau de altă naţionalitate, considerăm această cuvîntare ca pe o expresie fidelă a gîndurilor şi aspiraţiilor noastre, a voinţei noastre de a ne aduce contribuţia la promovarea păcii şi colaborării internaţionale, la progresul şi feri­cirea oamenilor de pretutindeni, la înfrăţirea popoarelor lumii. Zî­ng a Fortelor Armate al® Hepsafericii Socialiste România (Urmare din pag. 1) sul al X-lea al P.C.R., tara noastră va face noi pasi in dezvoltarea sa economică, socială şi cultural­­stiintificâ. Cadrele militare, profund de­votate patriei, poporului şi parti­dului, cauzei socialismului, stâpî­­ne­sc arta instruirii­­ şi educării tor­pelor, a conducerii lor în luptă. In prezent întregul nostru personal este angajat cu toate forţele pen­tru a îndeplini obiectivul pus în faţa armatei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Comandantul suprem al armatei noastre — ca în acest an toate unităţile şi militarii să obţină calificativul „BINE". Un exemplu de angajare to­tală îl constituie şi modul cum au acţionat unităţile militare în dramatica încleştare cu stihiile dezlănţuite ale naturii din primă­vara acestui an. La chemarea partidului, a ţării, umăr la umăr cu gărzile patriotice, cu muncitori, ţărani, intelectuali, cu detaşamentele de pregătire militară a tineretului, cu întrea­ga suflare românească, militarii au participat în primele rînduri la ofensiva cea mare pentru sal­varea avuţiei naţionale, pentru a smulge năprasnicelor viituri avu­tul cel mai de preţ — viaţa oame­nilor. I în încleştarea cu furia apelor dezlănţuite ale Mureşului, militarii au salvat peste 15.000 de persoa­ne, au transportat în cartierele si­nistrate zeci de mii de kilograme de alimente. Bătălia a fost dureroasă. Lun­gului şir de fii ai poporului căzuţi eroic pentru patrie s-au adăugat noi nume de ostaşi eroi. în aceas­tă luptă cu forţele naturii şi-au pierdut viaţa pe Mureş: plut, adj. Rusu David, sergenţii majori Robu Mircea, Blejenari Lazăr, Roman Ion, Giurchi Ionel, avansaţi post­mortem pentru fapta lor de eroism. Militarii noştri, conduşi şi îndru­maţi de comandanţi, mobilizaţi de organizaţiile de partid şi de U.T.C. muncesc conştiincios, reuşind să se prezinte la această mare sărbă­toare cu rezultate bune şi foarte bune. Cu acelaşi avînt şi senti­ment patriotic muncesc militarii pe şantierele economiei naţionale, la recoltatul porumbului, sfeclei de zahăr şi a cartofilor , aducîndu­­şi contribuţia şi în acest fel la mărirea şi dezvoltarea proprietăţii obşteşti, temelia economică a o­­rînduirii noastre socialiste. La a 26-a aniversare a Zilei For­ţelor Armate militarii de toate­­ gradele, urmînd neabătut politica P.C.R. îşi reafirmă hotărîrea ne­strămutată de a fi întotdeauna demni continuatori ai virtuţilor os­tăşeşti dovedite de poporul nostru de-a lungul existenţei sale, de a-şi dărui întreaga energie, pricepere și capacitate de muncă slujirii cu abnegatie a scumpei noastre pa­trii, Republica Socialistă România Reacţii tardive la transportul sfeclei de zahăr I (Urmare din pag. 1) forţe sporite pentru a scoate sfec­la de pe cîmp pe timp frumos. Şi, de fiecare dată, măsurile s-au dovedit salutare. Contrar tradiţiei bune, în acest an, ne-a declarat cu amărăciune ing. Gheorghe Almásan, specia­listul cooperativei din Răzoare, unitatea n-a mai fost sprijinită cu mijloace auto, în intervalul cuprins între 5—18 octombrie, deci aproa­pe două săptămîni. Autobaza din Luduş, (deşi î s-au solicitat) n-a repartizat să lucreze la Răzoare nici un autocamion. Totul s-a lă­sat pe seama forţelor locale. Ne­ajunsul a fost şi mai mare întrucît tocmai în această perioadă critică toate cele 3 autocamioane ale C.A.P. au fost defecte. Trei zile s-au pierdut de la transport şi prin dirijarea greşită de către U.J.C.A.P. a unui autocamion „Car­­paţi" remorcat şi un autocamion în perfectă stare de funcţionare spre a fi reparat în loc de atelie­rele de specialitate din Cluj la Suceava. De acolo s-a făcut ca­lea întoarsă. In prezent, şoferul cooperativei încearcă să facă re­paraţia „capitală" în atelierul C.A.P. Se speră că, în curînd, va fi pus în funcţiune. De cîteva zile Autobaza luduş a dispus să se repartizeze şi la Răzoare 3 autocamioane. Reacţia este tardivă. Cooperatorii au par­ticipat activ la scosul sfeclei. Din 190 ha, sfecla a fost recoltată de pe 165 ha. Pe cîmp se mai află în­că netransportate peste 1.300 tone sfeclă. Faptul că s-a întîrziat cu transportul sfeclei a influenţat ne­gativ şi ritmul arăturilor, al în­să­minţă­rii griului. Din 480 ha, în­sămi­nţa­rea s-a făcut doar pe 280 ha. Or, dacă totul s-ar fi desfă­şurat normal, pînă la venirea plo­ilor s-ar fi putut însăminţa cel pu­ţin 400 ha. La lipsa mijloacelor de transport s-a mai adăugat şi un alt aspect negativ. Din 14 trac­toare ale secţiei I.M.A. Sărmaşu, in medie, zilnic, 4 au fost defecte. In această situaţie critică în care se află C.A.P. Răzoare, specialis­tul unităţii, pentru a realiza pla­nul la grîu în prima fază, a dispus reamplasarea acestei culturi pe alte 55 ha libere. Reacţii tardive la transportul sfeclei de Zahăr se mai manifestă şi la alte cooperative agricole, printre care : Ghindari, Trei Sate, etc., unde întreaga cantitate de sfeclă recoltată se află încă pe cimp. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI MUREŞ COMUNICĂ LISTA PREŢURILOR cu amănuntul plafon la unele legume şi fructe stabilite prin de­cizia nr. 537 din 24 octombrie 1970. Nr. Unitatea crt. Denumirea produsului de Calitatea măsură 1 NI 1. Roşii de seră, din mutaţii amănuntul kg 2. Castraveţi de seră, din mutaţii amănuntul „ 3. Cartofi de toamnă, indiferent de soi, căzuţi la sortare amănuntul lei 0,75/kg 7,70 4,25 6,— 3,90 Preţurile cu amănuntul din prezenta listă sunt data de 24 octombrie 1970, ora 12, valabile de la DUMINICA, 25 OCTOMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: In arşiţa nopţii (la orele 11 — 15 — 17,30— 20). Select: Asul de pică. Progre­sul: Omul care nu poate fi acu­zat. Tineretului: Marile vacanţe. Unirea: Operaţiunea „Leontine“. Muncitoresc: Iubita lui Graminia. Flacăra: Băieţii din strada Pal. SIGHIŞOARA — Lumina: Petre­,­cerea. Tîrnava: Războiul domni­ţelor. LUDUŞ — Flacăra: Acţiu­nea „Vulturul“. IERNUT — Lu­mina: Fraţii Karamazov. SAR­­MAŞU — Popular: Mireasa era în negru. REGHIN — Patria: Pe­trecerea. Victoria: Păsări şi o­­gari. TIRNĂVENI — Melodia: Cu mine nu, madam! SOVATA — Doina: Iubiri tăcute. SlN­­GEORGIU DE PÂDURE — Popu­lar: Lebede sălbatice. FÎNTÎNE­­LE — Patria: Joc dublu în ser­viciul secret. MIERCUREA NI­­RAJULUI — Nirajul: Discuţie bărbătească. LUNI, 26 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Degetul de fier. Select: Viridiana. Pro­gresul: Căsătorie, în stil grec. Tineretului: Flacăra olimpică. Unirea: Operaţiunea „Leontine“. Muncitoresc: La nord prin nord­­vest (ambele serii). Flacăra: Adio, Texas! SIGHIŞOARA — Lumina: Profesorul infernului. Tîrnava: Războiul domniţelor. LUDUŞ — Flacăra: Marile vacanţe. IERNUT — Lumina: Fraţii Karamazov. SARMAŞU — Populari Mina cu briliante. REGHIN — Patria: Profesorul infernului. Victoria. Răzbunătorul. TIRNĂVENI — Melodia: Salariul groazei. SOVA­TA — Doina: Iubiri tăcute. SIN­­GEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: Joc dublu în serviciul secret. FÎNTÎNELE — Patria: Subtera­nul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Omul, orgoliul, ven­detta. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 15:30: Gaiţele, sec­ţia română, ora 20: Cine-l sal­vează pe Albert Cobb? TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia română, ora 16: Aventurile lui Plum-Plum (premieră). IMDA Televiziune DUMINICĂ, 25 OCTOMBRIE 9,00 — Matineu duminical pen­tru copii şi şcolari. Noile aven­turi ale echipajului Val-Vîrtej; 9,45 — Desene animate; 10,00 — Viaţa satului; 11,15 — Amfiteatru muzical. Din creaţia lui Mozart; 12,00 — De strajă patriei. Emisiu­ne consacrată Zilei Forţelor Ar­mate; 13:00 — Interpreţi îndrăgiţi de muzică uşoară: Rita Pavone, Luigi Ionescu, Hanja Pazek­ova, Cliff Richard, Jacques Hustin, Florin Bogardo; 13:30 — Emisiu­ne în limba maghiară. Teatru TV: „Comedia erorilor“ de Sha­ kespeare, în interpretarea acto­rilor secţiei maghiare a Teatrului de stat din Oradea; 15,00 — Fot­bal. Dinamo Bucureşti—Steaua; 17,00 — Sport. Medalioane filma­te; 18,00 — Patrium carmen. Concurs coral interjudeţean; 19,15 — Desene animate; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Baletul „La piaţă“ de Mihail Jóra (Interviziune). Interpretează so­liştii şi ansamblul de balet al Operei Române; 20,30 — Telex­­varietăţi. Emisiune muzical-core­­grafică; 21,20 — Reportaj TV. 80 de bărbaţi; 21,35 — Telex-varie­­tăţi (partea a II-a); 22,45 — Tele­jurnalul de noapte; 23,05 — Cam­pionatele mondiale de gimnasti­că. Exerciţii liber alese femei. Transmisiune directă de la Lju­bljana. LUNI, 26 OCTOMBRIE In jurul orei 17,30 — Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Statele Unite ale Americii. Transmisiune directă de la Casa Albă — Washington. 18,00 —Mi­­croavanpremieră; 18,05 — Tele­sport; 18,25 — Panoramic ştiinţi­fic; 18,50 — Actualitatea în eco­nomie; 19,05 — Cu automobilul prin Austria. Reportaj filmat; 19,20 — 1.001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejur­nalul de seară; 20,00 — Teatru foileton. Războiul celor două ro­ze; 20,55 — Unul din doi. Emisiu­­ne-concurs; 21,55 — Teleglob. Că­lătorie prin Iran; 22,20 — Cam­pionatele mondiale de gimnasti­că. Exerciţii liber ale de bărbaţi; 23,00 — Telejurnalul de noapte. «•­0 Adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid La circa 5 luni după marile inundaţii din primăvară, comu­niştii din organizaţia de bază nr. 2 carbid din Combinatul chimic Tirnăveni şiau ţinut a­­dunarea de dare de seamă şi alegerea noului birou. Este una din cele mai puternice organi­zaţii de partid de aici care îşi desfăşoară activitatea întrunul din cele mai importante locuri de muncă atit pentru combinat cit şi pentru economia noastră naţională. Cuptoarele IV şi V carbid — căci despre aceste două mari obiective industriale este vorba — joacă în produc­ţia generală a combinatului un rol de frunte. Tocmai de aceea, d-'ta de seamă şi discuţiile purtate au insistat asupra a ceea ce a în­treprins organizaţia de partid pentru buna lor funcţionare, asupra muncii politice şi orga­nizatorice desfăşurată în vede­rea mobilizării muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor in a-şi aduce maximum de randament pentru obţinerea unor rezultate cit mai bune. Biroul organizaţiei de bază şi organizaţia în întregul ei s-au străduit şi, sub conducerea şi cu sprijinul comitetului de par­tid din combinat, al comitetului orăşenesc Tirnăveni, au obţinut la început de an unele rezultate bune care prevesteau un bilanţ rodnic la sfîrşitul anului. S-au analizat pe parcurs cele mai importante probleme privind procesul de producţie în toate componentele lui, s-au elaborat hotărîri corespunzătoare care să ducă la ridicarea eficienţei eco­nomice a producţiei, fără a se scăpa din vedere, fireşte, pro­blemele vieţii interne de partid, întărirea vieţii de organizaţie, a disciplinei de partid. Din păcate însă, fiind obliga­tă să părăsească tradiţia trans­misă şi amplificată în fiecare an cu noi şi remarcabile succe­se, adunarea comuniştilor din acest an a trebuit să constate — lucru cunoscut de altfel de mai înainte — că, datorită unor greutăţi enorme, producţia de carbid la cele două mari cup­toare a rămas cu mult sub pla­nul prevăzut iniţial la început de an. La 27 februarie, deci la numai două luni de la începu­tul anului, cînd se părea că to­tul merge mai mult decît nor­mal, s-a produs o avarie gravă la transformatorul cuptorului V, ceea ce a determinat, prin scoaterea temporară din pro­ducţie a cuptorului, pierderea unei însemnate cantităţi de car­bid din planul pe acest an. La puţin timp, la începutul lu­nii mai, combinatul a fost apoi lovit brutal de furia apelor re­vărsate şi cuptorul IV a fost adus şi el la tăcere. După o muncă şi l®ptă titanică, eroică, de neîn­chipuit în condiţii normale, în fruntea căreia au fost comuniş­tii, după zile şi nopţi nedormite, după săptămîni de eforturi deo­sebite, cuptorul IV a fost repus în funcţiune, iar mai tîrziu, la începutul lunii iulie a intrat în circuit şi cel de-al V-lea cuptor de carbid. Cu toate eforturile depuse, cu toată strădania comuniştilor şi a întregului colectiv care de­serveşte cele două cuptoare, pagubele imense n-au putut fi insă recuperate în cele nouă luni, adică pe trei trimestre ca­re au trecut din acest an şi ast­fel, pină la sfîrşitul anului, prin aplicarea unor măsuri energice pe care adunarea de partid le-a găsit şi le-a schiţat în pla­nul de măsuri, vor trebui redate economiei naţionale circa 37.000 tone carbid. Este clar pentru toată lumea că avem de-a face cu o sarcină extraordinar de mare, dar după cum preconiza adunarea, pe deplin realizabilă, bineînţeles cu concursul condu­cerii combinatului şi al grupului industrial. Fireşte, cauzele unor astfel de pierderi mari sunt de natură obiectivă şi nimeni nu contestă acest lucru. Au existat însă — şi e meritul comuniştilor că le-au scos cu curaj la iveală, criticîndu-le — şi altfel de cau­ze determinate de o insuficientă preocupare a organizaţiei de partid, a conducerii secţiei, cauze care, dacă erau depista­te şi eliminate la timp, pierde­rile de carbid puteau fi sensi­bil diminuate. Despre ce anu­me este vorba? Adunarea co­muniştilor din organizaţia de bază nr. 2 carbid a criticat u­­nele manifestări de indisciplină din partea unor salariaţi — şi printre ei şi membri de partid — întîrzieri, lipsuri ,,motivate" şi nemotivate, predarea şi pre­luarea schimburilor cu deficien­ţe serioase, neefectuarea scurge­rilor la timp, neurmărirea atentă a alimentării silozurilor şi a co­recţiilor ce se cereau a fi ope­rate etc. Pentru abateri de la disciplina muncii şi cea tehno­­logică au fost aplicate peste 100 de sancţiuni administrative, iar unor elemente mai recalci­trante li s-a desfăcut contractul de muncă. Se naşte o întrebare legitimă: de ce atîtea sancţiuni administrative? Şi răspunsul nu poate fi altul decît acela că pe ici pe colo, munca politică-edu­­cativă desfăşurată de organiza­ţia de partid cam şchioapătă, că organizaţia s-a mulţumit în unele cazuri numai cu măsurile administrative luate de condu­cerea tehnică a secţiei, fără să facă ,,o problemă" din fiecare caz în parte. In altă ordine de idei, au existat un număr mare de opriri ale cuptoarelor, de multe ori din neglijenţă, deranjamente ale instalaţiilor electrice care în cea mai mare parte puteau fi evitate, accidente de muncă din cauza nerespectării normelor de tehnica securităţii muncii etc. Iată cîteva din cauzele care au contribuit — desigur nu în mă­sură hotărîtoare — la obţine­rea unor rezultate cu mult mai mici în comparaţie cu posibi­lităţile. Este un fapt pozitiv, lăudabil că acum, cu ocazia adunării de dare de seamă şi alegeri, co­muniştii au luat poziţie hotărî­­tă împotriva lipsurilor, propu­­nind soluţiile necesare pentru îmbunătăţirea muncii lor de vii­tor. Organizaţia de bază trebuie să tragă însă concluziile ce se impun întro astfel de situaţie, şi anume că se impune o mai organică îmbinare a muncii politice cu cea economică, că e necesară o intervenţie mai operativă atunci cînd se constată anumite lipsuri, pen­tru ca acestea să fie reme­­dite „din mers" şi în acelaşi timp, mai multă perseveren­ţă în rezolvarea problemelor ivi­te in procesul de producţie. Şi această organizaţie de partid, puternică, care-şi trăieşte viaţa şi îşi îndeplineşte rolul garan­tat de statut, va şti să ia astfel de măsuri care să asigure în­deplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor din acest an — recuperarea integrală a pierderilor — realizarea sar­cinilor din primul an al cincina­lului viitor, aşa cum a prevăzut de fapt şi în hotărîrea adoptată. ION SIMA Printr-o îmbinare mai organică a muncii politice cu cea economică se pot obţine rezultate mai bune 0 0e­ee•oe 0eo0Oo 0•00 0oeaee• o ©©•oeoee­ ® ao9 0990 pape­ s 0 Combinatul siderurgic Galaţi ANGAJEAZĂ IMEDIAT: — LĂCĂTUŞI MECANICI — ELECTRICIENI — STRUNGARI Condiţii: stagiul militar satisfăcut, categoria de încadrare III—VI, absolvenţi ai şcolii profesionale (echivalente) sau cursu­rilor de scurtă durată dar cu şcoala generală (7 sau 8 clase) terminată. Se asigură locuință conform legilor în vigoare. Relații suplimentare se primesc la serviciul personal, telefon 1-83-00, interior 3A5, 342. (­ Cooperativa „METALUL T­g.-Mureş ANUNŢĂ CLIENŢII că atelierul de tocilărie din strada Ion Creangă s-a mutat in Piaţa Petöfi nr. 1. S-a deschis o nouă secţie de mecanică lină, în strada Kossuth Lajos nr. 56, care EXECUTĂ REPARAŢII LA: — APARATE FOTO — MAŞINI ELECTRO­ CASNICE — BROAŞTE DE SIGURANŢĂ ȘI CHEI Lucrările executate sunt garantate. O măsură uîitâ de prevedere­BSiGURfl&e/t FAMILMLa MtxtĂDe vmrA C-H „ C-H Concert Luni, la ora 20, va avea loc concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.-Mu­­reș. Dirijor: Szalmán Lóránt. So­listă: pianista Ludmila Sosina (U.R.S.S.). (Luni, la ora 11, con­cert educativ). Radio Tg.-Mureş LUNI, 26 OCTOMBRIE In limba română: 6—6.30: Emi­siunea pentru sate. Terminarea cit mai grabnică a lucrărilor agri­cole de toamnă. Muzică popu­lară. 18—19.30: Cronica de luni. Selecţiuni din opereta „Casa cu trei fete“ de Schubert-Berté. în­semnări. Cînta corul „Madrigal“. Sport. Muzică de dans. MARŢI, 27 OCTOMBRIE In limba română: C—6,30: Jur­nal de dimineaţă. Ştiri. Calei­doscop muzical. 18—19,30: Croni­ca actualităţii. Din concertele or­chestrei Filarmonicii din Tg.-Mu­reş. Oameni şi locuri. Muzică populară. Emisiunea pentru fe­mei. Comisia femeilor de la Combinatul chimic din Tîrnă­­veni; Moda sezonului rece. Mu­zică. Săptămîna viitoare la Casa de cultură a sindicatelor în ciclul „50 de ani de luptă şi glorie", iniţiat în întîmpinarea aniversării semicentenarului P.C.R., marţi, 27 octombrie, la ora 18, în sala de conferinţe de la etajul II, va avea loc o manifestare or­ganizată în colaborare cu Comi­tetul municipal U.T.C. Sub titlul colectiv „Militanţi de seamă ai mişcării muncitoreşti din România", va fi omagiată memoria a două luptătoare comuniste , Donca Si­­mo de la a cărei naştere s-au împlinit în această lună 60 de ani şi Ocsko Tereza, care a pierit a­­cum 30 de ani în beciurile sigu­ranţei legionare. Se împlinesc miercuri, 28 octom­brie, 5 ani de la moartea lui Lu­cian Grigorescu, clasic al picturii noastre moderne. Studioul de ar­tă plastică organizează în această zi, la ora 18, în sala de conferinţe de la etajul II, un medalion co­memorativ. Despre personalitatea pictorului, ca reprezentant al şcolii post-impresioniste, va vorbi picto­rul Paul Török. In ciclul „Cadran economic", cadre tehnice şi activul sindical din întreprinderi tîrgumureşene vor lua în discuţie problema creşterii indicilor de utilizare a maşinilor­­unelte. Dezbaterea va avea loc joi, 29 octombrie, la ora 18, în sala de conferinţe de la etajul II. Vineri, 30 octombrie, la ora 18, în aceeaşi sală, va fi proiectat fil­mul artistic sovietic „Careta verde". Pe marginea filmului va vorbi pro­fesorul Ludovic Fábián. Manifes­tarea este organizată în colaborare cu Casa prieteniei româno-sovie­­tice. In prima parte a programului pentru pionieri şi şcolari de du­minica viitoare, acestora le va fi prezentat basmul „Spaima zeilor" de I.C. Fundeanu, după care vor rula filme de desene animate. Tot duminica viitoare, in sala nr. 6 de la parter, „Filatelic-club" or­­ganizează pentru membrii săi o discuţie pe tema „Fondatorii So­cietăţii Filatelice Române". MICA PUBLICITATE ÎNCHIRIEZ una cameră mobi­lată, cu intrare separată, Rotaru, str. Bacinului, bloc C 8, apt. 9, etaj II, scara B, cartierul Tudor Vladimirescu, Tg.-Mureş. Ingineră MEDITEZ MATEMA­TICA pentru elevi. Informaţii: telefon 1­52-04, după ora 17.00. VIND 2 bucăţi darace lînă, ma­şină tors, una piuă automată, tu­rism Stutebeger, Robu, str. Cara­­giale 13, Bistrița.

Next