Steaua Roşie, decembrie 1970 (Anul 21, nr. 282-308)

1970-12-01 / nr. 282

I­­ .................................................................................. | I A.S.A. - lider de toamnă! a­ diviziei B seria 1. Citiți amănunte în pagina a 2-a | O fază a meciului derbi A.S.A. — Sportul studențesc. I I I­I­I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII, Nr. 282 (3.947) Marţi, 1 decembrie 1970 4 pagini, 30 de bani Magazin reprezentativ al Fabricii de confecţii din Sighişoara In cadrul acţiunilor de moderni­zare a unităţilor comerciale, la Tg.­­Mureş, magazinul de galanterie - bărbaţi „Adam" a fost profilat ca unitate reprezentativă a Fabricii de confecţii „Tîrnava“ din Sighişoa­ra. Aici au fost puse în vînzare că­măşi bărbăteşti din tercot (67 la sută poliesteri şi 33 la sută bum­bac) în diferite culori şi modele. Noile produse, mult căutate de publicul cumpărător, prezintă a­­vantajul că sunt neşifonabile. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ­in program amplu, Insufbdlidor, realist agresul agriculturii Prin reorganizarea I.M.A., se va amplifica eficacitatea tehnică şi economică a în agricultură Lucrătorii din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din judeţul nostru, au primit cu mult interes măsurile cu privire la îm­bunătăţirea oganizării, planificării şi conducerii agriculturii cuprinse in expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Măsurile preconizate privind re­organizarea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, constituie un program de o excepţională în­semnătate pentru dezvoltarea în viitor a mecanizării tuturor ramu­rilor de producţie din cooperative­le agricole. Ele vor amplifica efi­cacitatea tehnică şi economică a mecanizării. In prezent, majoritatea lucrări­lor agricole din cooperativele agri­cole ale Tigureţului se execută cu mijloacele de producţie existente în cele 8 întreprinderi de mecani­zare care deţin peste 2.100 de tractoare, 1.000 semănători, 1.000 combine, 450 remorci şi alte maşini şi utilaje. Suprafaţa medie deser­vită de o întreprindere este de peste 25 000 ha. Numărul de co­operative ce revin în prezent pe o întreprindere de mecanizare este de 21, variind de la 13—34 C.A.P. pe I.M.A. Situaţia este aceeaşi şi in ce priveşte numărul de trac­toare, care variază între 170—340 buc., revenind în medie 280 trac­toare pe I.M.A. Pe lîngă toate acestea avem întreprinderi situa­te în zone de relief acciden­tat, care pot să spun, au cel mai mare număr de cooperative pe care le deservesc. Aşa este cazul la I.M.A. Reghin care deserveşte 34 C . P. şi Miercurea Niraj 29. In asemenea situaţii conducerile întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii nu pot executa o în­drumare la nivelul necesităţilor crescînde. Deşi în acest an au fost organizate secţii de mecani­zare aproape în fiecare C.A.P., din cauza lipsei unei îndrumări tehni­ce permanente din partea condu­cătorilor I.M.A., cauzată de feno­menele amintite, multe secţii nu s-au situat la nivelul cerinţelor, ing. ŞTEFAN TOLCER director adjunct la Direcţia agricolă a judeţului Mureş (Continuare in pag. a 3-a) mecanizării sire socialiste Acordul global, sistem drept, mobilizator Am studiat cu deosebită atenţie şi interes expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea organizării, planifi­cării şi conducerii agriculturii. In aceste măsuri, eu ca specialist care lucrez de mulţi ani în C.A.P. precum şi ţăranii cooperatori, ală­turi de care îmi desfăşor activi­tatea, vedem un program realist pentru perfecţionarea activităţii în cooperativă, un stimulent puternic pentru înzecirea eforturilor în sco­pul creşterii continue a producţiei agricole şi a veniturilor, a bună­stării cooperatorilor. Din multiplele probleme sinteti­zate in expunerea cuprinzătoare a tovarăşului Nicolae Ceaușescu aş vrea să mă refer la aplicarea noii forme de organizare a muncii, prin introducerea acordului global, cal­­culat pe bază de norme. Prin a­­ceasta echipa sau brigada, fie­care lucrător, vor fi retribuiţi în raport direct cu eforturile făcute, cu rezultatele dobîndite în pro­ducţie, ceea ce va spori răspun­derea şi interesul pentru execu­tarea corespunzătoare a tuturor lucrărilor, în vederea obţinerii de producţii cît mai mari. Anul acesta, de exemplu, la tutun, introducînd retribuirea la 1.000 lei venit, unii cooperatori harnici care au făcut toate lucrările la timp, au reuşit să obţină producţii mari, depăşind o dată sau chiar de două ori pla­nul stabilit. Nu acelaşi lucru am reuşit să facem la sfecla de zahăr, care, după cum se ştie, este cultura de bază în cooperativa noastră. De ce? Pentru că nu în toate cazurile s-a stabilit un plan realist pe echi­pă sau brigadă. Aceasta a făcut ca în anul în curs să realizăm o producţie medie de numai 30.000 kg sfeclă la hectar. Ţinînd seama însă de realizările anterioare de 32.000 kg sfeclă la hectar în 1969 sau peste 45.000 kg la hectar în 1968, ceea ce am făcut în acest an — e drept, nu aşa de favorabil — este puţin. Pentru a reedita tra­diţia producţiilor mari, deoarece avem condiţii, este necesar ca producţia de sfeclă planificată la hectar atît pe C.A.P. cît şi pe bri­găzi să fie cit mai realist făcute. De asemenea, Direcţia agricolă ar tre­bui să ţină seama ca aproviziona­rea cu îngrăşăminte chimice s-o facă proporţional cu producţia globală planificată, cu indicatorii de plan. Spun aceasta deoarece nici în acest an nu am beneficiat de o cantitate suficientă de în­grăşăminte chimice şi nici pentru producţia viitoare nu avem asigu­rate, cel puţin pînă acum, canti­tăţile ce se cer a se aplica la a­­ceastă cultură. De asemenea, am avea nevoie de introducerea cu mai mult curaj a tehnicii noi la cultura sfeclei de zahăr, adică să dispunem de un număr mai mare de freze, nivelatoare, de tractoa­re mici, dotate cu un set complex de maşini. In situaţia cînd pentru coopera­tori se asigură de-acum un mi­nim garantat, iar brigadierilor sa­lariul lunar, plata în acord global va constitui, după­ părerea mea, factorul cel mai mobilizator de in­tensificare a eforturilor ţăranilor cooperatori pentru sporirea pro­ducţiei..In acest mod se vor retri­­bui corespunzător eforturile efective depuse pentru creşterea producţi­ei agricole introdueîndu-se răspun­derea tuturor cooperatorilor pentru bunul mers al muncii. Prin aceas­ta agricultura va progresa în ritm mai rapid, asigurindu-se cantităţi tot mai mari de produse agroali­­mentare şi o mai bună aprovizio­nare a populaţiei. NICOLAE LEPĂDAT inginer-şef la C.A.P. Sînpetru de r­ In întreprinderile municipiului Sighişoara sarcinilor de plan pe 1970 si­lirea producţiei anului umor Ca pretutindeni în ţara noastră, pasiunea de a realiza cu prompti­tudine măreţul program stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. pul­sează febril şi în fiinţa fiecărui co­munist şi om al muncii din muni­cipiul Sighişoara. In aceste zile înainte de în­cheierea anului pretutindeni, în combinatele şi întreprinderile si­­ghişorene se depun eforturi sus­ţinute pentru realizarea şi de­păşirea sarcinilor de plan şi a an­gajamentelor luate pe acest an, de către colectivele neafectate de inundaţii şi, eforturi deosebite pen­tru recuperarea pierderilor de pro­ducţie la cele lovite de furia ape­lor în cursul inundaţiilor din luna mai 1970. Colectivele de muncă de la Combinatul de sticlă şi faianţă, „Nicovala" şi cooperativa meşte­şugărească „Sporul" au raportat cu luni în urmă realizarea înainte de termen a sarcinilor de produc­ţie stabilite pentru perioada ac­tualului cincinal. Conştienţi de înalta lor răspun­dere, la chemarea Comitetelor ju­deţean şi municipal de partid, oa­menii muncii de la aceste între­prinderi, în frunte cu comuniştii, luptă cu hotărîre pentru a înscrie în bilanţul activităţii lor depăşiri cît mai mari la indicatorii de plan. După preliminările efectuate şi în funcţie de planul iniţial, Combina­tul de sticlă şi faianţă va depăşi cu peste 13 milioane lei producţia globală, cu 9 milioane lei produc­ţia marfă vîndută şi încasată, cu 1,4 milioane lei valută livrările la export şi peste 18,8 milioane lei livrările la fondul pieţii. Colectivul de lucrători de la „Nicovala", va depăşi cu cite 2 milioane lei producţia globală şi marfă, întreprinderea „7 Noiem­brie", pe lîngă recuperarea inte­grală a pierderilor cauzate de inun­daţii, va realiza peste plan 400 mii lei producţie globală, peste 300 mii buc. cărămizi şi 200 mii buc. blocuri ceramice, iar Combi­natul textil, greu afectat de inun­daţii, va recupera 14,5 milioane lei din pierderea înregistrată. Cu rezultate bune se înscriu în tabloul realizărilor şi coopera­ţia meşteşugărească şi întreprin­derea de gospodărie comunală şi locativă. Astfel, cooperativa „Pres­tarea" va depăşi producţia marfă cu peste 1,3 milioane lei, livrările la fondul pieţii cu 1,2 milioane lei; cooperativa „Sporul" cu 600 mii lei producţie marfă şi cu 250 mii lei livrări la fondul pieţii, iar I.G.C.L. va înregistra recuperarea pierderilor din inundaţii în întregi­me şi o depăşire de 160 mii lei la producţia marfă. Rezultate mai bune se pot în­registra şi la întreprinderea „Le­­meta", întreprinderea pentru pre­lucrarea tulpinilor de in, întreprin­derea de tehnică medicală şi cele­lalte organizaţii economice din municipiul Sighişoara. Pentru realizarea acestor preli­minări, comitetele de partid şi bi­rourile organizaţiilor de bază din întreprinderile municipiului şi-au înscris in programul lor de activi­tate măsurile adecvate care să mobilizeze colectivele largi de co­munişti şi oameni ai muncii la re­alizarea în termen a sarcinilor e­­conomice, folosind din plin formele muncii politice şi experienţa pro­prie, metode care întotdeauna s-au dovedit eficace în obţinerea rezul­tatelor dorite, chiar şi atunci cînd condiţiile au fost din cele mai vitrege. Cunoscînd că anul 1971 este primul an al noului cincinal, ca­re începe în majoritatea întreprin­derilor noastre încă înainte de sfîrşitul anului 1970, colectivele de muncă din întreprinderile munici­piului au trecut cu hotărîre la pre­­gătirea în mai bune condiţiuni a planului de producţie pentru noua etapă. Spre deosebire de perioadele precedente a fost elaborată aproa­pe in întregime tehnologia de pro­ducţie pentru anul 1971, s-a a- IOAN DÂNAŞAN secretar al Comitetului municipal Sighişoara al P.C.R. (Continuare in pag. a 3-a) 20 de ani de la crearea consiliilor populare primul gospodar al comunei Energie, plin de viaţă, cu spirit de iniţiativă, gos­podar priceput, neobosit. Aşa ni l-a caracterizat tovarăşul Emil Dunca, locţiitorul secretarului comi­tetului comunal de partid, pe Leon Truţia, primarul comunei Gurghiu. Aşa îl cunosc şi cetăţenii din cele 10 sate care fac parte din această comună şi aşa trebuie să fie omul investit cu con­ducerea treburilor de stat şi ob­şteşti. La început, desigur, n-a fost uşor. Atunci, în primăvara anului 1963, cînd a fost ales preşedinte al comi­tetului executiv al consiliului popu­lar, Leon Truţia nu avea experien­ţă. Avea în schimb capacitate, pu­tere de muncă şi voinţă. Şi în plus, avea sprijinul organizaţiei de partid, al deputaţilor, al cetăţenilor din co­mună. De la bun început, ales în fruntea comunei, preşedintele şi-a dat seama că sarcinile multiple, complexe şi de mare răspundere nu pot fi duse la îndeplinire numai prin antrenarea deputaţilor şi a ma­selor largi de cetăţeni la conducerea treburilor obşteşti, la rezolvarea a­­cestora în deplină concordanţă cu interesele statului şi ale oamenilor muncii. Sfătuindu-se în permanen­ţă cu cetăţenii, însuşindu-şi propu­nerile şi sugestiile lor, primarul a reuşit să atragă masele largi la în­făptuirea sarcinilor care au stat în faţa consiliului popular. Şi rezulta­tele n-au întîrziat să se arate. în anul 1965 comuna Gurghiu a ocupat locul întîi în fostul raion Reghin în întrecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a lo­calităţilor. Premiul şi diploma pri­mite de comună au dus la intensifi­carea eforturilor deputaţilor, ale ce­tăţenilor din comună pentru conti­nua dezvoltare şi înfrumuseţare a localităţilor. Prin muncă neobosită, în mod voluntar, ei au construit noi edificii social-culturale, drumuri şi poduri, trotuare, au lărgit zonele verzi, au plantat pomi şi arbori or­namentali, schimbînd an de an înfă­ţişarea comunei. Şi iată că în anul 1969 comuna Gurghiu înregistrează un nou suc­ces, ocupînd de data aceasta primul loc pe judeţ în întrecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumu­seţare a localităţilor rurale. în ulti­mii ani „inventarul“ comunei Gur­ghiu s-a îmbogăţit cu un impună­tor şi modern local pentru liceu la Gurghiu, cu un cămin cultural şi un local pentru cooperativă înăl­ţate la Orşova, cu un cămin cultu­ral şi un magazin la Comori. Au fost, de asemenea, renovate şcoala şi căminul cultural din Adrian, s-au construit drumuri spre Orşova şi Adrian, mii de metri pătraţi de tro­tuare din beton etc. — Consider că cea mai mare rea­lizare din ultimii ani o reprezintă digul care l-am construit anul a­­cesta — ne declară primarul. Prin construirea acestui dig am îndrep­tat rîul Gurghiu pe vechea lui al­bie, apărînd de inundaţii o jumă­tate de sat. Relatîndu-ne despre realizările ob­ţinute pînă în prezent, cu sprijinul cetăţenilor, primarul — primul gos­podar al comunei — ne „divulgă“ planurile de viitor. Astfel, nu peste mult, în centrul comunei se va înăl­ţa un modern şi spaţios complex co­mercial, în imediata lui apropiere se va construi un dispensar. Consi­liul popular se preocupă intens de îmbunătăţirea iluminatului public. In acest sens, în curînd actualele becuri de pe străzi se vor înlocui cu lumină fluorescentă. Primarul ar fi avut încă multe de spus. Nu i-am răpit însă timpul deoarece era preocupat de organi­zarea sesiunii festive, prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la crea­­rea consiliilor populare. Făcînd bi­lanţul rodnic al celor două decenii de activitate, în sesiunile festive consiliile populare se angajează să-şi intensifice activitatea în întîmpina­­rea semicentenarului partidului, pentru obţinerea de noi succese în construirea socialismului, în înde­plinirea grandiosului program adop­tat de Congresul al X-lea al P.C.R. P POPŞOR VEDERE DIN GURGHIU preţuri de contractare şi achiziţionare a cartofilor d­e toamnă Printr-o recentă hotărîre a Consi­liului de Miniştri, au fost aprobate noi preţuri de contractare şi achizi­ţionare a cartofilor de toamnă. Ho­­tărîrea prevede ca preţurile de­­cumpărare a cartofilor care se pre­iau în vrac să fie stabilite pe trei clase de calităţi, faţă de o singură clasă pînă acum, ţinîndu-se seama de însuşirile lor calitative, determi­nate de soi şi mărime. Pentru a primi noile preţuri îm­bunătăţite, producătorii trebuie să sorteze cartofii, astfel încît ei să co­respundă condiţiilor de calitate pre­văzute. In cazurile în care se preiau şi cartofi nesortaţi, aceştia se vor plăti în funcţie de cantităţile deter­minate pe soiuri şi sub Stas, scăzîn­­du-se cite o sută lei la tonă pentru cheltuielile de sortare necesare a se efectua ulterior. Unităţile agricole şi producătorii pot obţine venituri suplimentare prin livrarea cartofilor în saci puşi la dispoziţie de întreprinderile valo­­rificatoare. Pentru aceşti cartofi se vor primi în plus 25 lei la tonă pes­te preţurile prevăzute în hotărîre. In cazurile în care producătorii transportă singuri cartofii, cu mij­loace proprii sau închiriate, ei vor primi contravaloarea cheltuielilor. De asemenea, pentru cartofii păs­traţi de producători în timpul iernii, aceştia primesc, peste preţurile pre­văzute prin hotărîre, cheltuielile de păstrare, în limita a 300 lei pentru o tonă. Toate aceste prevederi se aplică încă din această toamnă pentru can­tităţile de cartofi ce se vor livra de aici înainte. In vederea stimulării producători­lor în sporirea recoltei de cartofi şi­­ pentru specializarea unor zone şi unităţi în această cultură, începînd cu recolta anului viitor, cooperative­le agricole, membrii acestora şi pro­ducătorii individuali din regiunile în care nu se produce porumb vor putea cum­păra, din fondul de stat, la preţul de vînzare cu amănuntul, anumite cantităţi de porumb pentru cartofii vînduţi statului pe bază de contract.' ’ ' ? La nivelul’’cantităţilor­­ de cartofi prevăzute a se prelua la fondul de stat din recolta anului viitor, produ­cătorii vor primi în plus, datorită îmbunătăţirii preţurilor de contrac­tare şi achiziţie a cartofilor de toamnă, circa 100 milioane lei. (Agerpres) Buletin meteorologic săptămînal Ultima săptămînă a lunii no­iembrie s-a caracterizat — din punct de vedere meteorologic — printr-o vreme tipică de toamnă, cu ceaţă frecventă, cerul mai mult noros şi cu precipitaţii sub formă de ploaie şi burniţă care au măsurat pe teritoriul judeţu­lui Mureş cantităţi cuprinse între 4 şi 12 litri pe metru pătrat. Temperaturile aerului au fost cuprinse între valoarea maximă de 13 grade înregistrată în ziua de 23 noiembrie şi cea minimă de minus 3 grade înregistrată in ziua de 25 noiembrie. Timpul probabil pentru săptă­­mina în curs: Vom avea în ge­neral vreme relativ călduroasă faţă de anotimp. La începutul in­tervalului cerul va fi mai mult noros, iar zilele vor fi ploioase şi ceţoase, în restul săptămînii cerul va fi schimbător, cu preci­pitaţii slabe sub formă de ploaie, pe alocuri lapoviţă şi în regiuni­le muntoase ninsoare. Temperaturile vor oscila între minus 5 şi minus 3 grade fiind temperaturi minime, iar maxi­mele de valori vor fi cuprinse în­tre 3 şi 8 grade. Vîntul în general va sufla slab din sectorul vestic şi sud-vestic. DUMITRU MARINICA şeful Staţiei meteorologice Tg.-Mureş Hermes şi Mercur au ajuns fa­­ţă-n faţă. Cei doi zei ai comerţu­lui (de fapt unul şi acelaşi, dar în variantele greacă şi romană) se uită unul la altul în centrul mu­nicipiului Tg.-Mureş, de pe fron­tispiciul a două magazine. Deşi istoriceşte, Hermes (zeul grec) l-a precedat pe Mercur (zeul ro­man), la Tg.-Mureş a ajuns pri­mul zeul roman. Hermes a apă­rut în urbea de pe Mureş în ur­mă cu numai cîteva zile, ca men­tor al noului magazin de pre­zentare a Combinatului de indus­trie alimentară. Probabil s-a mi­rat cînd l-a zărit pe Mercur şi s-a întrebat de ce l-au chemat şi pe el o dată ce mai tînărul său confrate era prezent în centrul Tîrgu-Mureşului. într-adevăr, o dată ce există un Mercur, de ce mai era ne­voie, peste drum de el, şi de un Hermes? Nu e oare acesta un semn de sărăcie în domeniul fan­teziei la ,,naşii“ magazinelor din municipiul nostru? Ca şi cum un tată care are un fiu cu numele Ion, îi dă următorului născut nu­mele de Ionică, parcă n-ar exista alte zeci şi sute de nume din ca­re ar fi putut alege. Desigur, denumirea pe care o poartă un magazin nu e cea mai esenţială problemă. Şi, trebuie să menţionăm cu satisfacţie, du­pă primele zile de funcţionare, că ,,Hermes“ promite a fi o uni­tate comercială foarte utilă, a­­vînd produse variate, mult soli­citate de public. Sperăm că înce­putul bun va fi continuat, că im­presia favorabilă produsă la în­ceput de drum va fi consolidată în continuare. Totuşi, nu poate fi ignorat nici aspectul sesizat în rîndurile noas­tre. Dacă tîrgumureşenii se vor obişnui uşor cu „Mercur şi Her­mes faţă-n faţă“, această curio­zitate, poate unică, va fi remar­cată zilnic de vizitatorii oraşu­lui, din ţară şi de peste hotare şi, fără îndoială, pe mulţi îi va face să zîmbească, nu fără o notă de ironie ! ERNEST LOR

Next