Steaua Roşie, decembrie 1970 (Anul 21, nr. 282-308)
1970-12-01 / nr. 282
S IS iis Is Is iS Is *s Is Is IV * *s IV I\ De profesie conducător auto, lport Dinescu din Sighişoara este un om foarte curios din fire. Consecinţa acestui defect — care se spune că de regulă caracterizează sexul feminin I — este prezenţa lui Dinescu în locuri unde nu prea avea ce căuta. „S-a intimplat ceva ? Ce este aici? De ce aşteaptă atîta lume?“ Iată numai o parte din întrebările pe care omul le pune zilnic de zeci de ori. Comportarea lui, deși ciudată din acest punct de vedere, ar fi rămas desigur fără urmări deosebite dacă . .. Dacă în una din seri Dinescu nu și-ar fi garat autovehiculul şi odată scăpat de volan, ar fi intrat intr-un birt. Curios din fire, nu s-a lăsat pină n-a gustat din toate sortimentele de băuturi. După ce şi-a satisfăcut curiozitatea a părăsit localul .Intenţiona să plece acasă căci se făcuse tîrziu. Acasă il aşteptau soţia şi 3 copilaşi. Dacă nu ar fi suferit de boala curiozităţii nu s-ar fi intimplat nimic. Aşa însă . La un colţ de stradă, a văzut un bărbat „suspect", un vecini cunoştea o familie. Ştia că soţul femeii este plecat din localitate. „Oare individul nu se duce la ea ? Trebuie să verific". Din cauza întunericului, cel pe care-l urmărea a dispărut din cîmpul vizual al... curio- Morală-condi- sului. S-a tot învîrtit omul in dreapta și nu strigă dar in zadar. Nici ţipenie de om. Curiozitatea nu-i dădea insă astimpăr. Deşi se făcuse ora la care oamenii deja dorm, Dinescu s-a îndreptat spre locuinţa familiei cunoscute. In casă întuneric. A bătut la uşă. Nici un răspuns. A continuat la geam. Nici un rezultat. Fierbea de curiozitate. Sîngele îi clocotea parcă în vine. Nu mai avea astimpăr. S-a repezit in uşă şi după citeva opintiri a reuşit s-o spargă. A pătruns în locuinţă ca un leu dezlănţuit. In casă, femeia cu cei doi copii ai săi priveau îngroziţi la musafirul nepoftit. După ce a făcut „Inspecţia" locuinţei, Dinescu s-a postat pe un scaun în mijlocul uneia din încăperi, ca la el acasă. In zadar l-a implorat femeia să piece, să-i lase in pace căci era miez de noapte, el n-a vrut şi pace. Abia într-un tîrziu, vecinii, alarmaţi de strigătele femeii, au reuşit să-l scoată din casă pe vizitatorul nocturn. Dar cum legea apără domiciliul fiecărei persoane, asigurind astfel posibilitatea cetăţenilor de a-şi organiza după cum doresc viaţa personală, faptele de încălcare a acestui drept sunt aspru sancţionate. Pentru violare de domiciliu, infracţiune comisă prin intrarea fără drept în locuinţa unei persoane, Ioan Dinescu a fost condamnat la 8 luni închisoare. Probabil că in viitor nu-și va mai „băga nasul" unde nu-i „fierbe oala" ... PAUL MIRCEANU jurist rvr / zisr r a' / JV/ A*r / «r / j9ir r a Conferinţa municipală Tg.-Mureş a U.T.C. a hotărît: Angrenarea activităţii organizaţiei U. T. C. in specificul fiecărui domaniu al nuncii şi vieţii tineretului Aproximativ un sfert din populaţia reşedinţei judeţului Mureş se află în rîndurile organizaţiei U.T.C. Această prezenţă cuprinde semnificaţii multiple, care, dincolo de evaluarea pur statistică, confirmă întărirea rolului pe care organizaţiile de tineret îl au în viaţa de zi cu zi, pretutindeni în Întreprinderi, instituţii, şcoli. Delegaţii la conferinţă au ţinut, de aceea, să exprime în cuvîntul lor tocmai sensurile majore în care se afirmă prezenţa înfrăţită a tinerilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, din municipiul Tg.-Mureş. Ştefan Zălog — delegat din partea organizaţiei U.T.C. Iprofil „23 August“ — a reliefat activitatea comisiei profesionale care a folosit o serie de metode eficiente, menite să contribuie la mobilizarea tinerilor din întreprindere pentru realizarea sarcinilor de producţie: olimpiade pe meserii, punerea în discuţia adunării generale a tinerilor care au avut abateri la locul de muncă, popularizarea fruntaşilor în Întrecerea socialistă şi a evidenţiaţilor la staţia de radioficare, consfătuiri cu muncitorii de înaltă calificare, cu tineri ingineri şi tehnicieni. Pornind de la faptul că întreprinderea califică un mare număr de ucenici, comisia a iniţiat acţiuni în interesul pregătirii lor, privind etica muncii, folosirea raţională a timpului de lucru, disciplina în producţie, legătura între teorie şi practică. Vorbitorul a criticat faptul că în această modernă întreprindere nu există bibliotecă tehnică la nivelul cerinţelor actuale, care să contribuie la ridicarea cunoştinţelor tehnico-economice. Pe aceleaşi coordonate şi-a axat cuvîntul Teodor Marcu — delegatul organizaţiei U.T.C. de la I.U.I.U., care a precizat că olimpiadele pe meserii, atît de răspîndite, pot să-şi dovedească eficienţa numai dacă se orientează după specificul fiecărei întreprinderi. Astfel, la I.U.T.U., ele au fost adaptate după speficiul proceselor tehnologice la cele trei produse de bază, temele fiind stabilite în colabor IV IS în rare cu conducerea administrativă. Ion Bădulescu a expus cîteva din sarcinile organizaţiei U.T.C. de la Metalotehnica, preocupată, în primul rind, de problemele calificării tinerilor, dat fiind că în prezent îşi desfăşoară pregătirea profesională încă 250 de cursanţi la calificarea de scurtă durată şi alte sute de ucenici la locul de muncă. în acest scop comitetul U.T.C. a luat măsuri să ia fiinţă şi organizaţia U.T.C.şcolarizare, formindu-se grupe pe clase atît la ucenici cît şi la cursanţi. Tot din iniţiativa comitetului U.T.C., în urma unei discuţii purtate cu ucenicii s-a luat hotărîrea de a se preda în mod suplimentar la anul I anumite noţiuni teoretice de matematică, studiul materialelor şi desenul tehnic , pentru a spori astfel accesibilitatea in tainele meseriei. Tov. Ioan Cioloboc s-a referit la rezultatele deosebite pe care le obţine în procesul instructiv-educativ Grupul şcolar profesional şi tehnic Metalotehnica, realizarea pînă la această dată a tuturor indicatorilor de plan în atelierele din incinta şcolii, care sînt profilate pe producţie rentabilă, îmbinînd astfel pregătirea profesională cu eficacitatea economică, în stilul de muncă al organizaţiilor U.T.C. din toate întreprinderile tîrgumureşene, activitatea comisiilor pe domenii este singura care poate să fie la curent cu problemele specifice. Acest adevăr a rezultat şi din expunerea secretarului U.T.C. de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase, Pop Dorin, şi a secretarului de la Uzina R. A. — Sarkány Csaba, unde angajamentele tinerilor sunt îndreptate spre obţinerea unor rezultate superioare. Delegaţii din şcoli au ţinut să sublinieze acelaşi comandament al chemării cotidiene — Munca, în acest context eleva Doina Topilă — de la Liceul Unirea, a vorbit despre activitatea cercurilor — deopotrivă stimulative pentru învăţătură şi orientare profesională. Din păcate, în unele şcoli acestea nu răspund scopului pe care şi l-au propus, fiind simple acte de prezenţă, fără un scop bine determinat. Participanţii la conferinţă au ascultat cu deosebit interes cuvîntarea tovarăşului Vasile Rus — primsecretar al Comitetului municipal de partid. Caracterizînd perioada în care conferinţa şi-a desfăşurat lucrările, tovarăşul Vasile Rus a spus: „Ne este plăcut să constatăm că organizaţia municipală Tg.-Mureş a U.T.C., urmind neabătut indicaţiile organizaţiei de partid, a depus o susţinută activitate pentru mobilizarea tineretului la realizarea sarcinilor de producţie, a desfăşurat o bogată activitate politico-organizatorică pentru educarea tineretului în spiritul pasiunii şi dragostei faţă de muncă, de învăţătură, a înaltelor responsabilităţi faţă de îndeplinirea hotărîrilor partidului“. Vorbitorul a remarcat influenţa sporită a organizaţiei U.T.C. în rîndurile tineretului, fapt care a generat succesele obţinute. Dar retrospectiva critică scoate la iveală şi neajunsuri în munca unei organizaţii U.T.C. care desfăşoară deficitar activitatea educativă a tineretului prin şi pentru muncă, întreprind acţiuni cu un număr redus de tineri, stabilesc tematici superficiale în programele lor de activităţi. In continuare vorbitorul şi-a exprimat convingerea că problemele ridicate în darea de seamă, ca şi discuţiile ce s-au purtat vor contribui la îmbunătăţirea activităţii viitoare. Tovarăşul Eugen Trîmbiţaş — prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al U.T.C., a înmînat Comitetului municipal al U.T.C. Tg.Mureş diploma de onoare a C.C. al U.T.C. Tinerii municipiului Tg.-Mureş sînt hotărîţi să cinstească aniversarea semicentenarului creării Partidului Comunist Român, Congresul al IX-lea al U.T.C., printr-o activitate perseverentă de transpunere în viaţă a tuturor hotărîrilor partidului privind edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. CORNEL POGACEANU » Imediat după catastrofalele inundaţii din luna mai, una din preocupările principale ale Comitetului orăşenesc de partid şi Comitetului executiv al Consiliului popular Tîrnăveni a fost refacerea locuinţelor distruse de ape. Din totalul de 2.223 de apartamente cît deţine în administrare întreprinderea de gospodărie comunală și locativă, au fost calamitate 680 de apartamente, din care 42 complet distruse. Familiile sinistrate, rămase fără adăpost, au primit un sprijin efectiv din partea organelor locale de partid și de stat care au asigurat în mod provizoriu cazarea acestora. In baza graficelor întocmite în vederea refacerii, s-a trecut la lucru. La nivelul comitetului de direcţie al I.G.C.L., săptămînal s-a analizat stadiul lucrărilor și s-au luat în continuare măsuri de terminare a lucrărilor. NUMEROASE APARTAMENTE REDATE FONDULUI LOCATIV Cu sprijinul acordat de stat pentru asigurarea intr-un timp cît mai scurt a condiţiilor de locuit cetăţenilor sinistraţi şi datorită eforturilor depuse de Consiliul popular şi I.G.C.L. s-a reuşit ca pină la sfirşitul primei decade a lunii noiembrie să fie refăcute complet 553 de apartamente iar la 85 să se lucreze intens pentru a fi redate fondului locativ familiilor sinistrate. Lucrările de refacere a locuinţelor din cartierul Fabricii de geamuri au fost terminate la data de 25 noiembrie. Echipele de lucrători cu trecut apoi să refacă apartamentele deteriorate de inundata din cartierul Combinatului chimic, care nu vor fi terminate decit l° sfirşitul celei de a doua decade a lunii decembrie. Deşi stadiul lucrărilor la majoritatea locuinţelor este foarte avansat, I.G.C.L. nu s-a putut încadra în termenul de 30 noiembrie, dată cind cele 638 de apartamente trebuiau să fie refăcute. Depăşirea termenului de execuţie a lucrărilor este pusă de I.G.C.L. pe seama lipsei de forţă de muncă şi a primirii cu întîrziere a materialului lemnos. Cu o mai bună organizare a muncii, repartizarea judicioasă a lucrătorilor, operaţiile de refacere puteau fi devansate. întreprinderea de gospodărie comunală şi locativă are datoria să depună eforturi susţinute pentru ca şi locuinţele din cartierul Combinatului chimic să fie terminate cît mai repede. Timpul nu mai permite nici o amînare. Termenul de 30 noiembrie trebuia respectat cu stricteţe, cum de altfel trebuie respectat şi termenul de dare în folosinţă a celor 220 de apartamente noi ce se află în construcţie şi care vor fi repartizate sinistraţilor. IN LOCUL CASELOR DISTRUSE S-AU RIDICAT ALTELE, MAI FRUMOASE Şi in oraşul Reghin, refacerea locuinţelor afectate de inundaţii se desfăşoară in ritm susţinut, in locul caselor distruse s-au ridicat altele, mai frumoase, mai moderne şi mai încăpătoare. Noile construcţii au baze solide şi sunt mult mai trainice decit cele devastate de ape. In ele se materializează munca neostoită a oamenilor loviţi de calamitate, conjugată cu solidaritatea profund umanistă a celor care au ştiut să se alăture eforturilor tovarăşilor lor aflaţi la nevoie, ca şi sprijinul substanţial primit din partea statului nostru. Interesîndu-ne la Consiliul popular al oraşului asupra stadiului reconstrucţiei, tov. Ludovic Balázs, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc ne-a informat că din cele 249 apartamente afectate 70 au fost demolate din cauza avariilor grave suferite iar la 179 s-au executat reparaţiile la nivel de confort minim. La un număr de 9 locuinţe, din cauza uscării mai lente lucrările au înaintat mai greu, dar există posibilitatea ca până în a doua decadă a lunii decembrie reparaţiile să fie terminate. SE IMPUNE ACCELERAREA RITMULUI DE EXECUŢIE Graficul iniţial de reparaţii a suferit pe parcurs modificări, datorită apariţiei ulterioare a unor noi defecţiuni la clădirile inundate (tasări de ziduri, crăpături etc.); totuşi termenul de 15 decembrie prevăzut pentru executarea acestor lucrări va putea fi respectat. Calitatea reparaţiilor efectuate de echipele I.G.C.L. este în general corespunzătoare. La sfirşitul lunii decembrie urmează să se dea în folosinţă şi 60 de noi apartamente. Cu mai multă preocupare din partea Trustului de construcţii, ele puteau fi gata de acum. Se impune deci accelerarea ritmului de execuţie, dar în nici un caz în detrimentul calităţii. Cu prilejul discuţiei purtate cu tovarăşul vicepreşedinte L. Balázs, am aflat şi cîteva aspecte deosebite, care se cer consemnate. Intre altele, mai multe familii ale căror case au fost dărimate de inundaţie, au refuzat proiectele tip puse la dispoziţia lor în mod gratuit pentru a-şi putea ridica noi locuinţe. Aceasta pe motivul că şi-au dorit case mai impunătoare. Acest deziderat în mare parte s-a şi realizat. Din cele 35 de familii care au fost nevoite să-şi reconstruiască casele, la începutul lunii noiembrie, 27 efectuau ultimele finisări la noile clădiri ridicate conform gustului lor sau chiar se şi mutaseră în ele. Totuşi, cîteva familii îşi vor putea ocupa noile locuinţe abia la primăvară, tocmai pentru că realizează construcţii mai pretenţioase. Pînă atunci, Consiliul popular a avut grijă să le asigure adăposturi temporare. Mai multe familii, ale căror case au suferit doar deteriorări, au fost sprijinite în sensul de a-şi putea construi altele în loc. Li s-au pus la dispoziţie terenuri şi au primit şi alte ajutoare. Au fost asigurate locuinţe pentru sinistraţi şi în blocuri. Astfel, 60 de familii dintre cele ale căror locuinţe au devenit nefolosibile au primit repartiţii pentru apartamente în bloc iar, 10 familii în alte imobile corespunzătoare. Se cuvine in încheiere, o concluzie: atît la Tîrnăveni, cît şi la Reghin, organele locale de partid şi de stat, întreprinderile în sarcina cărora cade acest aspect al refacerii după calamitate au depus şi depun în continuare eforturi demne de remarcat pentru ca tuturor cetăţenilor ale căror locuinţe au suferit avarii, să le fie asigurate condiţii corespunzătoare de locuit pentru iarnă. T. TANASESCU I. GIDOFALVI La Tîrnăveni şi Reghin Se depun eforturi susţinute pentru refacerea locuinţelor calamitate — ——— SI» »1: ■ I O UNITATE AGRICOLA MODERNA: COMPLEXUL ZOOTEHNIC DIN GORNESTI In întreprinderile municipiului Sighişoara (Urmare din pag. 1) sigurat în condiţiuni mai bune baza materială a producţiei viitoare prin contractele încheiate conform Legii nr. 71/1970, şi in felul acesta capacităţile de producţie sunt acoperite aproape în întregime cu comenzi sau contracte. Cu toate acestea, la unele întreprinderi nu sunt stabilite de către organele tutelare sortimentele ce trebuie fabricate în anul 1971 pentru export. Aşa este cazul Combinatului textil şi Combinatului de sticlă şi faianţă unde, din această cauză nu s-au putut definitiva, pînă acum, operaţiile de încheiere a contractelor privind aprovizionarea cu materiile prime şi materialele necesare şi, în consecinţă, nici acoperirea integrală a capacităţilor de producţie. Or, în condiţiile noii legi a contractelor, această situaţie trebuie complet înlăturată intrucît influenţează negativ procesul de producţie şi realizarea sarcinilor etapei viitoare. Rămîne ca întreprinderile în cauză să ia legătură cu organele tutelare şi să rezolve cît mai urgent această problemă. Eliminînd cele citeva neajunsuri care mai există în pregătirea producţiei anului viitor, colectivele de muncă din întreprinderile sighişorene, sub conducerea şi îndrumarea permanentă a Comitetului municipal de partid, a comitetelor de partid şi a organizaţiilor de bază din întreprinderi, sunt decise să muncească cu tot elanul lor pentru realizarea în condiţiuni bune a sarcinilor pentru înfăptuirea cu succes a directivelor elaborate de Congresul al X-lea al P.C.R., de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. A APĂRUT Un colectiv valoros, aşteptat cu interes la Tirgu-Mureş îtariut popular din Mija Răspunde la întrebările redacţiei: ZENO FODOR, secretarul literarul Teatrului de stat din Tg.-Mureş grafi, ba chiar şi la actori. Mai preconizăm şi deschiderea unor expoziţii de pictură, grafică, scenografie, afişe, fotografii etc. — în holurile teatrelor noastre, precum şi alte acţiuni cu care, pe parcurs, colaborarea dintre cele două teatre se va îmbogăţi fără îndoială. — Ce v-a determinat să stabiliţi această colaborare tocmai cu Teatrul popular din Subotiţa? — Faptul că este un teatru foarte asemănător cu al nostru. Are — ca şi Teatrul din Tg.-Mureş — 25 de ani de existenţă (sărbătoriţi recent) şi activează într-un oraş de aceeaşi mărime cu Tg.-Mureşul; are — ca şi teatrul nostru — două secţii: sîrbocroată şi maghiară, pentru că populaţia oraşului este — ca şi cea a Tg.-Mureşului — mixtă. Teatrul din Subotiţa munceşte, deci, în condiţii similare cu ale noastre şi prezintă anual cam acelaşi număr de premiere şi de spectacole ca şi noi. Apoi, din discuţiile purtate pînă acum cu colegii iugoslavi a reieşit că şi problemele artistice, şi cele de organizare a activităţii sunt în mare măsură aceleaşi, că putem face deci un util schimb de experienţă, că putem învăţa foarte mult unii de la alţii, că o colaborare intre teatrele noastre va fi neîndoielnic reciproc avantajoasă. La toate acestea aş adăuga un lucru care este poate cel mai important: folosul pe care-l vor avea din această colaborare spectatorii din Tg.-Mureş şi, sper, tn aceeaşi măsură şi cei din Subotiţa. — In încheiere, reamintiţi citiratoreşte ziua naţională, şi că^vom p.u- j-jlor ziarului ce spectacol vor pretea începe colaborarea noastră prin a-i felicita pe prietenii noştri cu prilejul acestui înălţător moment din viaţa lor, urîndu-le noi şi noi succese în construirea socialismului. — Colaborarea dintre cele două teatre se va rezuma la acest schimb regulat de spectacole, sau va cuprinde şi alte aspecte? — S-a perfectat deja şi o colaborare în domeniul regiei. încă în cursul acestei stagiuni, Radoslav Lazici şi Virág Mihály, directori de scenă la Teatrul din Subotiţa, vor monta cite un spectacol la teatrul nostru, iar regizorii noştri Gh. Harag şi Eugen Mercus vor pune în scenă cite o piesă românească la colegii iugoslavi. In viitor, această colaborare se va extinde şi la pictorii scenozenta la Tg.-Mureş oaspeţii iugoslavi. — Este vorba de comedia Răposatul, a celui mai mare dramaturg clasic sîrb, Branislav Nusici. Profit de posibilitatea pe care mi-o oferiţi şi invit cu căldură pe iubitorii artei teatrale să vizioneze acest spectacol, să profite de ocazia foarte rară de a-l savura pe Nuşici în original, interpretat chiar de actori sîrbi. Va fi o plăcere similară cu cea pe care o simt străinii, cind îl văd pe Caragiale interpretat de români. Şi-apoi, faptul că Teatrului din Subotiţa î s-a conferit titlul de „Teatru popular“ sinonim cu ceea ce la noi înseamnă „Teatru Naţional“, constituie o garanţie că spectacolul va fi de o elevată ţinută artistică. — Afişele anunţă pentru ziua de joi, 3 decembrie, un spectacol al unui colectiv teatral din R.S.F. Iugoslavia ... — Este vorba de prima manifestare din cadrul unei colaborări de mai mare amploare, stabilită între Teatrul de stat din Tg.-Mureş şi Teatrul popular din Subotiţa. Deocamdată, între 28 noiembrie şi 7 decembrie, secţia sîrbo-croata a acestui teatru efectuează un turneu în ţara noastră, prezentînd spectacole la Timişoara, Cenei, Sînmartinul Sirbesc, Tg.-Mureş, Sf. Gheorghe şi Bucureşti. Vor urma, în ianuariefebruarie anul viitor, turneul în Iugoslavia al secţiei române a teatrului nostru, apoi, în aprilie şi, respectiv, mai, turneul în România al secţiei maghiare a Teatrului din Subotiţa şi cel în Iugoslavia al secţiei similare de la Teatrul din Tg.-Mureş. Consider că acest schimb de spectacole, pe care conducerile celor două teatre intenţionează să-l permanentizeze, va contribui nu numai la o substanţială iniţiere în dramaturgia şi mişcarea teatrală din ţara vecină, dar şi la popularizarea propriei noastre dramaturgii, a propriei noastre concepţii de teatru, la o mai bună cunoaştere reciprocă, la stabilirea unor relaţii de tot mai strînsă prietenie şi colaborare, toate acestea înscriindu-se pe linia ascendentă a dezvoltării relaţiilor multilaterale dintre ţările şi popoarele noastre. Mi se pare de bun augur faptul că primul turneu al colegilor sîrbi are loc tocmai acum. In zilele In care R.S.F. Iugoslavia își săriă Prin reorganizarea I.M.A. & (Urmare din pag. 1) rămînind mult în urmă cu executarea lucrărilor atît în campania de vară cît și în cea de toamnă. Consider că prin măsurile preconizate, de a se crea în zona noastră întreprinderi care să deservească 5.000—10.000 ha se creează cadrul necesar ca toate I.M.A. să aibă o dotare mai echilibrată și să deservească un număr mult mai redus de cooperative agricole la un nivel calitativ superior. întreprinderile care au un număr de 80—130 de tractoare și deservesc un număr restrîns de cooperative, reușesc să conducă și sa îndrume mai concret activitatea secţiilor de mecanizare, să cunoască mai bine cerinţele şi obiectivele cooperativelor de producţie, putind stabili cele mai corespunzătoare măsuri de extindere şi diversificare a lucrărilor mecanizate. In lumina măsurilor preconizate in expunere sub îndrumarea directă a Comitetului judeţean de partid, in judeţul nostru s-a făcut un studiu in vederea reorganizării LMA. in funcţie de condiţiile existente. Astfel, numărul întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii va creşte de aproape două ori şi jumătate, revenind în medie la o I.M.A. 9 cooperative, cu cca. 9.500 ha. întreprinderile noi vor lua fiinţă prin dezarondarea celor existente, cu menţinerea actualelor secţii de mecanizare care îşi vor extinde aria preocupărilor devenind adevărate sectoare mecanice ale cooperativelor. Amplasarea întreprinderilor se va face avind în vedere baza materială de care dispunem în prezent la unele secţii de mecanizare şi posibilităţile de extindere a construcţiilor la strictul necesar cu investiţiile ce se vor aloca în acest sens. Organizînd întreprinderile pe aceste principii, activitatea acestora va fi direct legată de producţia din cooperativele deservite, putind influenţa substanţial producţiile prin lucrări de calitate şi executate la timp. Deoarece in viitor se preconizează ca atît veniturile I.M.A. cît şi remunerarea lucrătorilor din aceste unităţi să fie direct legate de producţiile obţinute, se impune creşterea gradului de răspundere faţă de fiecare lucrare executată şi o preocupare deosebită pentru finalizarea tuturor muncilor prestate în producţii sporite la toate culturile şi speciile de animale. Ca o măsură deosebită consider că este şi organizarea consiliilor intercooperatiste, care vor avea un rol deosebit în folosirea mijloacelor de producţie a mai multor cooperative, in funcţie de zonarea culturilor şi specializarea producţiei în cooperative, obiective ce se vor stabili de aceste consilii, întreprinderile pentru mecanizare vor putea organiza în cadrul secţiilor de mecanizare formaţii de lucru permanente, specializate, dotate cu utilajele necesare în vederea executării tuturor lucrărilor conform noilor tehnologii recomandate la culturile respective. Formaţiile de lucru se vor constitui în primul rind in cooperativele unde sunt organizate ferme specializate pentru cultura legumelor, sfeclei de zahăr, ferme pentru producerea furajelor. Aplicarea măsurilor de reorganizare a întreprinderilor de mecanizare a agriculturii va constitui un factor mobilizator pentru toţi lucrătorii din aceste unităţi în executarea la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor agricole, extinderea şi diversificarea lor şi realizarea unor producţii sporite în toate cooperativele agricole.