Steaua Roşie, iunie 1971 (Anul 22, nr. 128-153)

1971-06-10 / nr. 136

Vizita efectuată recent prin cite­­va şcoli din judeţ nu a urmărit ex­pres abordarea unei anumite pro­bleme — mai mult sau mai puţin actuale — ci s-a circumscris în sfera pulsului obişnuit al activităţii din prezilele încheierii anului de invăţămînt. Ce se intimplă prin şcoli, ce se întreprinde pe linia pregătirii examenului de bacalau­reat, cum se prezintă anumite do­cumente şcolare? etc. etc. iată doar cîteva din întrebările de ac­tualitate cărora le-am căutat răs­puns. Şi trebuie s-o spunem, fără a generaliza, că acest raid a evi­denţiat faptul că şcolile sunt pregă­tite să răspundă tuturor prerogati­velor implicate perioadei la care­­ne referim. La Liceul din Band, de pildă, tovarăşul Pavel Augustin, directo­rul şcolii, ne relata că se află — cum e şi firesc — in perioada re­capitulărilor finale desfăşurate în conformitate cu cerinţele progra­melor şi manualelor şcolare. Se fac intense pregătiri în vederea pre­gătirii celor 37 de absolvenţi ai clasei a Xll-a pentru susţinerea e­­xamenului de bacalaureat. In acest sens, planificarea consultaţiilor la obiectele de bacalaureat, judicios întocmită, este respectată întocmai atît de către absolvenţi cit şi de cadrele didactice in cauză Red. — Cum apreciaţi, tovarăşe director, nivelul de pregătire al ac­tualei promoţii de absolvenţi, ra­portată — evident — la promoţiile anterioare? — Pavel Augustin: După opinia mea nu s-ar putea face vreo re­marcă specială. E adevărat că e­­xistă cîteva elemente care depă­şesc nivelul promoţiei, dar în ge­neral cunoştinţele de ansamblu sînt undeva la limita preconizată de programele şi manualele şco­lare. — Red. Incercînd o retrospecti­vă asupra „soartei" absolvenţilor Liceului din Band aţi putea să ne relataţi cîteva aspecte? — De la înfiinţare, liceul nostru a avut vreo şase... promoţii, de ab­solvenţi, totalizind 290 de,„elevi. Dintre aceştia aproximativ 28 la sută au intrat în învăţămîntul su­perior, restul încadrîndu-se de la caz la caz, în şcoli postliceale sau în producţie (cu perspective de a se califica la locul de muncă). A­­nul trecut, de pildă, din cei 50 de absolvenţi, 6 urmează cursurile u­­nui institut de invăţămînt superior (4 la universitate şi 2 la Institutul pedagogic), restul incadrindu-se în diferite alte forme de învâ­ţa­­mînt sau în producţie. Cazuri de neintegrare intr-o formă sau alta de activitate (şcolară sau de pro­ducţie) sunt cu totul izolate (două ■ sau trei cazuri) Abătindu-ne de la discuţie ne-am interesat şi de soarta con­strucţiei celor 6 săli de clasă de care şcoala va beneficia în viit­­­­rul an şcolar. — Cele 6 săli de clasă se află într-un stadiu avansat. Termenul de dare în folosinţă este preconi­zat pentru 23 august. E adevărat mai întîmpinăm unele greutăţi (se construiesc prin contribuţia volun­tară) dar oricum începutul anului şcolar va consemna în mod cert folosirea lor. La Liceul din Sărmaşu am întil­­nit aceeaşi atmosferă specifică pentru încheierea unui an de în­­văţămînt. Aici — după cine ne re­lata tovarăşul Tudor Ion, directo­rul liceului — procesul de promo­­vabilitate la clasele a Xll-a a fost de 97 la sută. Cu cei 79 de absol­venţi se fac intense pregătiri, întoc- - mind şi un program zilnic de 5 ore pentru obiectele obligatorii şi la a­­legere. Interesîndu-ne de perspec­tivele ce li se deschid acestor ab­solvenţi ţinînd seama de capacită­ţile şi înclinaţiile lor, tov, director ne relata următoarele: — De altfel, noi am şi realizat o investigaţie în rîndul absolvenţi­lor şi opţiunile converg în urmă­toarele direcţii: aproximativ 70—75 la sută se orientează înspre învă­ţămîntul universitar şi postliceal (33 politehnică şi universităţi, 28 institute pedagogice) iar 13 au op­tat pentru o calificare la locul de muncă. — Red. Dacă ne puteţi spune ceva şi despre prima promoţie de absolvenţi ai şcolii generale de 10 ani? — Tudor Ion: în această primă promoţie avem un număr de 19 e­­levi pe care îi apreciem ca avînd o pregătire­­corespunzătoare. Din­tre aceştia 18 optează­ în continua­re pentru o calificare prin interme­diul unor şcoli profesionale, iar u­nul se va înscrie la liceul de cul­tură generală. In finalul discuţiei, tov. director ne relata că se fac intense pregă­tiri în vederea organizării vacan­ţei de vară a elevilor, concretizată în excursii, drumeţii, vizite, expedi­ţii pioniereşti cuprinzînd printre al­tele şi un voiaj de 7 zile prin Mun­ţii Rodnei. La şcoala generală din Grebe­­niş directorul şcolii lipsea din şcoa­lă! Motivele nu le cunoaştem. Nu suntem­ partizanţii ideii că directo­rul trebuie să se găsească la orice oră în şcoală (deşi bine ar fi ca lucrurile să se petreacă astfel!), dar oricum nu este singurul caz cînd procesul de invăţămînt de la clasele I—IV se desfăşoară — cel mai adesea — fără un control per­manent din partea directorului, to­tul lăsîndu-se în seama învăţători­lor (ce-i drept conştiincioşi). Con­­sultind registrul de prezenţă am în­­tîlnit nu mai puţin de 10 ore ne­semnate la diferite obiecte (ştiinţe biologice, matematică, muzică, e­­ducaţie fizică) pe perioada ante­rioară. Că nu s-au ţinut, nu am putea afirma cu certitudine dar că s-au plătit este un lucru aproape cert! (cel puţin pînă la proba con­trarie). La şcoala generală din comuna Şăulia am întîlnit o situaţie oare­cum similară. De „soarta" directo­rului şcolii, Neamţu Emil, nu ştia cu certitudine nici soţia acestuia. Şi cum nici comandantul de pio­nieri nu se afla in şcoală am re­nunţat la a mai investiga unele aspecte ce ne interesau. Oricum şi aici am înregistrat un mare nu­măr de ore nesemnate în registrul de prezenţă! Apoi, la limba româ­nă caietele de teză deşi erau co­rectate, nu erau notate! Nu bă­nuim ce a urmărit profesoara Ur­­sachi Elena prin această situaţie de expectativă. lată deci, doar cîteva instanta­nee înregistrate „ad-hoc" asupra cărora ne propunem să mai reve­nim. GHEORGHE GIURGIU V* . RCl Care este pulsul vieții școlare în pragul încheierii anului de învățămînt Preşcolarii ia * 3 La grădiniţa de copii care func­ţionează în clădirea Liceului „Uni­rea" din Tg.-Mureş, am consemnat într-un cadru emoţionant desfăşu­rarea festivităţii ce avea să semni­fice un nou sfîrşit de an din învă­ţămîntul preşcolar, în* acest cadru ambiant, încadrat de flori­ şi o prezenţă masivă repre­­zentîndu-i pe cei ai căror copii mii­­ne vor intra pe porţile şcolilor ge­nerale, tov. Puni Vera — educa­toare la secţia română — a relie­fat în cuvinte emoţionante rezulta­tele obţinute de cei 25 copii pre­şcolari în procesul de pregătire şi educare. Programul artistic susţinut ulte­rior de cei 25 viitori şcolari a avut sfîrşit de an darul evidenţierii valenţelor cu ca­re aceştia au fost investiţi în pe­rioada în care au făcut primul contact cu o activitate educativă organizată. Au cîntat şi dansat, au recitat poezii, iar în final au prezentat un interesant carnaval. Părinţii copiilor au răsplătit cu aplauze programul prezentat, iar educatoarei Puni Vera i-au adresat felicitări pentru dăruirea manifes­tată în procesul de instrucţie şi e­­ducaţie a celor care mîine vor păşi în primul an al învăţămîntului şcolar. MÂNIŞOR CAROLINA președinta comitetului de părinți ■ I I I I I I I I FOTBAL Nici o clarificare după etapa de ieri Este lesne de înţeles interesul cu care amatorii de fotbal au aşteptat şi această etapă de la mijloc de săptămînă. O etapă mare, o etapă fierbinte atît pentru echipele aspirante la locuri fruntaşe, cit şi pentru ce­le care imploră zeii să le ocro­tească de drumul spre purgato­riul diviziei secunde, de unde întoarcerea este tot atît de grea ca ascensiunea Everestului. In frunte, Dinamo — Rapid, singurele echipe rămase în cursă pentru fotoliul de o­­noare, trebuiau să ne lămureas­că care din ele este echipa cu mai multe carate, in subsol, ne­liniştea tortura pînă ieri echi­pele pînă la locul 12. Care din ele va scăpa de griji? Iată prin­cipalele întrebări la care aştep­tam răspuns de la etapa de ieri. Ce s-a întîmplat pe tere­nurile de sport? Lupta a fost dîrză, aşa cum se şi aştepta. Dar, iată rezultatele: Dinamo— Rapid 1—1; Steaua — Progresul 2—2; Politehnica—U.T.A. 4—1; Universitatea Craiova — C.F.R. Cluj 1—1; Steagul roşu—Sport club Bacău 0—0; „U" Cluj — Farul 3—2; F.C. Argeş — C.F.R. Timişoara 3—1; Jiul — Petrolul 2—0. După cum se vede, între Dinamo şi Rapid victoria n-a putut fi tranşată, astfel că Di­namo continuă să-şi păstreze a­­vansul de un punct asupra Ra­pidului şi are în continuare un program mai favorabil. In sub­sol, Jiul a acumulat încă două puncte care probabil vor fi sufi­ciente pentru supravieţuire. C.F.R. Cluj a „ciupit" un punct de aur în deplasare astfel că Progresul continuă să ocupe lo­cul 15 cu slabe şanse de rămî­­nere în prima divizie a ţării. Au mai rămas totuşi 3 etape care pot aduce încă schimbări. I ( Ca la nuntă , pe la noi Pe valea Tirnavelor, prima duminică din iunie a debutat, in bogatul şi întinsul bazin hor­­tiviticol al centrului comunal Zagăr, cu o inedită serbare folclorică a populaţiei săseşti din această parte a Transilva­niei: parada cintecului şi a por­tului popular in amplul tablou coregrafic al obiceiurilor de nuntă. Spectacolul folcloric a avut loc in premieră pe melea­gurile udate de riurile Mureş, Tirnave, Gurghiu, Luţ şi Niraj, fiind organizate de Consiliul ju­deţean Mureş al oamenilor muncii de naţionalitate germa­nă şi Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Invitaţi: locuito­rii tuturor aşezărilor din împre­jurimi, iar locul de desfăşurare: intinsul platou din centrul co­munei, situat in ambianţa ca­selor vechi, cu ziduri groase de fortăreaţă medievală. Tinara pereche fericită Suzi şi György Arundt — ca pomi­­cultoare, iar el mecanic agri­col. Alături, încă două perechi de tineri căsătoriţi din satele aparţinătoare comunei Seleuş şi Senereuş. Frumoasele costume populare săseşti dau un farmec aparte serbării cimpeneşti. Băieţii poar­tă cămăşi albe cusute cu bo­­rangic, cisme negre strinse pe picior, pantaloni din postav fin. Fetele etalează multă frumuseţe şi simplitate: cununiţe pe cap din care coboară pe spate panglici înflorate, rochii lungi şi bluze cu mineci decoltate, scro­bite proaspăt. Bătrinii cu cin­­tecele şi portul lor aparte. Se disting, ici-colo, frumoase cos­tume populare româneşti şi ma­ghiare. Pentru că serbarea cim­­penească de la Zagăr — me­nită a se repeta de acum îna­inte in fiecare primă duminică din luna iunie — este încă o dovadă a frăţiei in muncă şi in viaţă a tuturor locuitorilor pa­triei. Aici, în mijlocul comunei, pină dincolo de miezul nopţii s-au cîntat şi s-au dansat în vir­­tite, polci, lendleruri, cearda­­şuri. Protagonişti ai veseliei, ar­tiştii amatori din comuna gazdă precum şi oaspeţi veniţi din satele invecinate şi chiar din localităţile altor judeţe. Totul a fost din belşug şi vinul vechi din podgoriile de pe Tirnave şi ţuica tare şi fripturile rumene şi hund­chiurile şi tipiile fragede şi cireşele dulci şi roşii. A fost un „ospăţ" cum numai poetul şi l-a închipuit in „NUNTA ZAMFIREI"! IOAN VULCAN I I I I Is AUTOBAZA SIGHIȘOARA str. Mihai Viteazul nr. 101, a­n^ajează «I«? uv^enfâ: — CONDUCĂTORI AUTO DE TOATE CATEGORIILE. Informaţii suplimentare se pot obţine prin telefon 13­60, bi­roul personal. Cinema JOI, 10 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta: Tranda­firi roşii pentru Angelica. Gră­dina de vară: Trandafiri roşii pentru Angelica (la ora 20,30). Progresul: Vagabondul (ambele serii). Select: Romeo şi Julieta (ambele serii — la orele 10,30 — 14,30 — 17,30­— 20,30). .Tineretu­lui: Un surîs in plină vară. Fla­căra: Străinii. SIGHIŞOARA — Lumina: Eliberarea (ambele serii). LUDUŞ — Flacăra: Vara de al­tădată. IERNUT — Lumina: Nu­mai mortul va răspunde. SAR­­MAŞU — Popular: Şarada. RE­GHIN — Patria: Băieţi buni, bă­ieţi răi. Victoria: Mingea. TIR­­NAVENI — Melodia: Zestrea domniţei Ralu. SOVATA — Doi­na: Băieţi buni, băieţi răi. SÎN­­GEORGIU DE PÂDURE — Popular: Taina leului. FÎNTÎNE­­LE — Patria: King Kong eva­dează. MIERCUREA NIRAJU­­LUI — Nirajul: Omul care nu poate fi acuzato­rului. „Raţe cu repetiţie“ de Gh. Brăescu şi „Metamorfoza“ de Al. I. Brătescu Voitu eşti; 21,40 — Cadran internaţional; 22,25 — Interpretul săptămînii: Gică Pe­­trescu; 22,45 — Telejurnalul de noapte. VINERI, 11 IUNIE 14,30 — Tenis de cîmp: Româ­nia (Ion Ţiriac, Ilie Năstase) — Iugoslavia (Bora Ivanovici, Zeli­­ko Franulovici) in cadrul semi­finalelor zonei europene a „Cu­pei Davis“. Primele două meciuri de simplu: 18,50 — Lumea co­piilor; 19,10 — Tragerea Loto; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară, sport; 20,10 — Reflector; 20,25 — Pa­noramic ştiinţific; 21,10 —­ Film artistic: Oglinda cu două feţe (cu Michele Morgan şi Bourvil). 22,45 — Telejurnalul de noapte. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 9 iunie 1971 Extragerea I: 1, 18, 17, 37, 9, 43. Fond de premii: 1.692.654. Extragerea a II-a: 30, 33, 32, 22, 31. Fond de premii: 780.312 lei. INI D­Ă Teatru TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, ora 11: Aventurile şo­ricelului Cini; ora 10: Irgum­­burgum Benedek. Secţia româ­nă (la Iernut, orele 10 şi 14): Joaca. Televiziune JOI. 10 IUNIE 17,30 — Emisiune în limba maghiară; 18,30 — La volan; 18,50 — Timp şi anotimp în agri­cultură; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară, sport; 20,10 — 15 minute despre sănătate. Copilul în primii ani de viaţă; 20,25 — „Locul şi rolul tineretului în procesul dezvoltă­rii societăţii contemporane“ (dez­batere); 21,10 — Antologia umo­ LICITAŢI­E în ziua de 22 iunie 1971, la ora 10, în clubul O.C.L. Alimentara Tg.-Mureş se va vinde prin licitaţie publică un număr de 4 AUTOTURISME Caracteristicile şi preţul de începere a licitaţiei, precum şi adresele la care pot fi văzute autoturismele, sunt afişate la O.C.L. Produse Industriale Tg.-Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 45. La licitaţie pot participa cei care dovedesc că au depus la C.E.C. in favoarea O.C.L. Produse Industriale Tg.-Mureş, 10 la su­tă din preţul de la care porneşte licitaţia. COMISIA DE VALORIFICARE Şcoala profesională ANINA str. 1 Mai nr. 51, telefon 47. PREGĂTEŞTE MUNCITORI CALIFICAŢI CU DIPLOMĂ DE ABSOL­VIRE PENTRU MESERIA DE: — MECANIZATOR MINER, — LĂCĂTUŞ DE MINĂ, — MECANIC MOTOARE COMBUSTIE INTERNĂ PT. MINĂ. Elevii beneficiază de şcolarizare gratuită (cazare, îmbrăcă­minte, articole de igienă corporală şi rechizite şcolare), trans­portul gratuit în vacanţă (dus şi întors), precum şi 20—30 la sută din plata cuvenită pentru munca efectiv prestată pe timpul prac­ticii. CONCURSUL DE ADMITERE are loc între 6—14 iulie şi se pot prezenta promovaţii clasei a Vlll-a şi absolvenţii şcolii gene­rale de 10 ani ciclu complet, care nu au depăşit vîrsta de 18 ani împliniţi la 31 decembrie 1971. înscrierea se face pină cel tirziu 5 iulie 1971 pe baza următoarelor acte: — certificat de naştere in original şi copie, — certificat de absolvire (sau adeverinţă) pentru clasa a Vlll-a sau a X-a, — certificat medical, — Buletin de analiza sîngelui şi rezultatul examenului radio­logie pulmonar (cu o vechime de cel mult 3 luni). Concursul de admitere se dă prin probe scrise şi oral la matematică şi fizică (clasele V—VIII, respectiv şcoala generală de 10 ani). CANDIDAŢII PENTRU MESERIA DE MECANIZATOR MINER VOR fi admişi fără concurs, numai pe bază de teste pentru veri­ficarea cunoştinţelor de cultură generală şi pentru orientarea profesională LICEUL PEDAGOGIC din Tg.-Mureş str. Papiu Marian nr. 37, telefon 3­16-11 ANUNŢĂ CONCURS DE ADMITERE pentru ocuparea locurilor de la secţiile de învăţători (72 de lo­curi) şi educatoare (36 de locuri) cu limba de predare română, şi educatoare, cu limba de predare maghiară (36 de locuri). Se recrutează de asemenea candidate (fete) pentru secţia de invâţători-maiştri. înscrierile şi examenul de admitere se fac la Liceul pedagogic din Tg.-Mureş, dar şcolarizarea se va face la Cluj (4 locuri în limba română) şi Odorheiul Secuiesc (4 locuri în limba maghiară). Se primesc numai candidaţi din judeţul Mureş. Aceştia tre­buie să fie absolvenţi a 8 clase şcoală generală şi să nu depă­şească vîrsta de 17 ani împliniţi la data de 1 septembrie 1971. înscrierile se fac zilnic, între 1—20 iunie a. c., ora 7—15, iar în 21 iunie pînă la ora 18. '.• Actele necesare pentru înscriere sunt: — certificatul de naştere (original şi copie), — adeverinţa de absolvire a 8 clase, — certificat medical care să cuprindă rezultatul analizei singelui, al examenului radiologie, oftalmologie şi O.R.L. Concursul de admitere va avea loc între 22 iunie — 3 iulie şi va consta din: — vizită medicală, — proba de aptitudini muzicale, — limba şi literatura română (scris şi oral), — matematică (scris şi oral), — istoria României (oral), — limba şi literatura maternă (scris şi oral) pentru secţiile cu predarea în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Anunţăm pe cei interesaţi că la Liceul nr. 2 din Sighişoara se fac înscrieri şi se va organiza concurs de admitere pentru învăţă­tori (5 locuri) şi educatoare (10 locuri) cu limba de predare ger­mană, care vor fi şcolarizaţi la Sibiu. MICA PUBLICITATE ÎNCHIRIEZ CAMERĂ mobilată pentru băieţi. Gheorghe Doja 75, Tirgu-Mureş. VlND CASĂ ŞI GRĂDINĂ cu pomi în Sărmăşel, încălzire cu gaze, imediat ocupabilă. Informaţii Emil Pop, Bistriţa, Bd. Repu­blicii 19. I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I UNDE DORM COPIII? După ce se încheie emisiunea de la televizor dedicată lor, co­­piii ar trebui să urce în pat, sub supravegherea părinţilor. Cu re­gret însă, la ore destul de tirzii, pe unii îi întîlnim cutreierînd străzile oraşelor sau „tratîndu-şi“ plămînii cu norii de fum din co­fetării şi chiar din restaurante. Ştiu oare părinţii unde umblă copiii lor noaptea? Mai mult, unii dorm unde nu le este locul, fără ca părinţii să se intereseze de soarta lor. De exemplu, Orbán Iosif, în vîrstă de 17 ani, fiul lui Alexan­dru şi Elena din Sîngeorgiu de Mureş, venindu-i somnul, a soli­­citat cameră la Hotelul „Transil­­vania“ din Tg.-Mureş. A fost ca­­zat intr-o cameră unde mai dor­mea şi un cetăţean din Oradea, venit în interes de serviciu. In timpul nopţii l-a buzunărit pe co­­legul de cameră de 600 Iei. Reu­­şindu-i prima încercare, a încer­cat-o şi pe a doua. De data a­­ceasta, el a fost înhăţat. Vedeţi de ce sunt în stare copiii lăsaţi de capul lor? TRANSPORT LEGAL Nicolae Boer, şofer la Auto­baza marfă Tg.-Mureş, a început de la un timp să se... boiereas­că. Mai concret, să abuzeze de profesie, folosind autovehiculul statului, benzina statului şi ma­terialele statului în scopuri per­sonale. Primind sarcina să trans­porte balast el a găsit de bine să-l valorifice şi să încaseze contravaloarea lui. Cite astfel de transporturi ilegale a efectuat nu se ştie precis. Şase din ele însă sunt sigure. Tot sigur este şi faptul că, ocupîndu-se cu afaceri în dauna avutului statului, el nu va mai transporta, ci va fi trans­portat. Legal. KONCZ A FLUIERAT... Ştiţi care Koncz? Tiberiu, ta­­piţerul din Luduş. Aflîndu-se în Reghin cu diferite treburi, a in­trat în biserica ortodoxă. Şi a ieşit cu două sfeşnice. Nu le-a folosit pentru luminări, deoarece era ziuă. De aici a plecat mai departe şi a ajuns la altă bise­rică. A intrat şi în aceasta. Nu pentru a se uşura de... păcat, ci pentru a se încărca cu... două icoane. L-a bătut însă „sfintul“! Fără a-l căuta cu „luminarea“, organele în drept l-au depistat. Acum, urmează să asculte... „predica“ şi să-şi ia rămas bun de la rude şi cunoscuţi. ULTIMA DORINŢĂ Dumitru Gligor, în vîrstă de 22 ani, domiciliat în Bobohalma, zidar la cooperativa „Tehno­­lemn“ din Tîrnăveni, într-o bună zi, după ce a golit cîteva paha­re, a pornit ide-a lungul Tirna­­vei Mici, pe digul pe unde cir­culă cetăţenii care se duc la Cuş­­telnic. La scurtă vreme s-a întil­­nit cu o elevă, care era gata,gata să-i cadă pradă. Ca o fiară tur­bată s-a aruncat asupra fetei, a lovit-o, forţind-o să i se supu­nă. Spre nenorocul lui, însă, câţi­­va trecători au observat ce se petrece şi au sărit în ajutorul fetei. Acum, Dumitru Gligor mai are o dorinţă, aceea de a fi şi el salvat. Astfel de „colaci“ însă nu se prea găsesc. Aşa că, de acum îşi va pune poftele în cui. PE BALANŢA JUSTIŢIEI Deşi e destul de riscant, mai sunt încă lucrători în comerţ ca­re „greşesc“ la măsurat. Astfel de „greşeli“ a comis şi Alexan­dru Stegar de la magazinul de aprovizionare a muncitorilor fo­restieri situat la gura de exploa­tare Cofu. Distribuind făină de porumb, el a cîntărit in aşa fel încît la unii cumpărători le-a pus mai puţin în sac. Unul, care achitase 6 kg, a fost înşelat cu 120 de grame, altul la 9 kg cu 300 de grame iar unuia, din 3 kg ci­ a comandat şi achitat, i s-au „ciupit“ 500 grame. Dar, ca şi în alte cazuri, cînd lucrătorii din comerţ se „încurcă“ la măsurat, trebuie să măsoare alţii pentru ei. „Greşelile“ lui A. Stegar au ajuns pe balanţa justiţiei. Aici se măsoară exact, în temeiul şi du­pă litera legii. Rubrică realizată de P. POPŞOR Cooperativa „METALUL" Tg.-Mureș, str. Bartók Béla nr. 1 recrutează acerici pentru forma de invățămînt „ucenicie la locul de muncă“ pentru următoarele meserii:­­ — LĂCĂTUȘ MECANIC MONTATOR cu durata de 3 ani — STRUNGAR cu durata de 3 ani — SUDOR cu durata de 2 ani — TURNATOR-FORMATOR cu durata de 2 ani — TINICHIGIU INDUSTRIAL cu durata de 2 ani Se pot prezenta persoane cu domiciliul stabil în oraşul Tg.­­Mureş sau comunele aparţinătoare. Informaţii suplimentare se pot primi zilnic la telefon 1­41-72 între orele 10—14.

Next