Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)
1971-07-22 / nr. 172
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Agenție sporită propagandei agricole prin intermediul căminului cultural Printre multiplele forme înscrise în agenda de lucru a căminelor culturale un loc de frunte trebuie să-l ocupe şi propaganda agricolă a cărei necesitate este dictată de înseşi interesele oamenilor muncii din mediul rural, de specificul fiecărei localităţi, precum şi de ridicarea nivelului ştiinţific al fiecărui cetăţean. Modul cum se desfăşoară această propagandă trebuie să fie şi el variat, pornind de la formele cele mai simple — discuţii individuale, informări, la cele mai dezvoltate — simpozioane, mese rotunde, dezbateri colective. La căminul cultural din comuna Riciu am găsit o activitate cu bune rezultate în acest sens, avînduse în permanenţă în vedere aceste modalităţi de informare şi dezbatere cu masele largi de ţărani cooperatori a normelor agro-zootehnice, privind creşterea şeptelului şi a producţiei la hectar. Astfel a avut loc conferinţa „Să valorificăm fiecare bucată de teren pentru creşterea producţiei agricole", ţinută de directorul căminului cultural Petre Chiorean. De un preţios ajutor pentru săteni a fost masa rotundă „Cointeresarea şi răspunderea cooperatorilor în creşterea producţiei agricole" la care au participat peste 100 de ţărani cooperatori şi s-a bucurat de sprijinul deplin al conducerii C.A.P., în frunte cu preşedintele Vasile Vasa şi inginerul-şef Marian Crahmaliuc. Masa rotundă a dezbătut o gamă foarte variată de aspecte ale muncii în C.A.P. privind atît problemele de retribuire a muncii ţăranilor cooperatori, cit şi cele legate de sporirea producţiei animale şi agricole. Un interes major a fost acordat creşterii fertilităţii solului şi eliberării unor însemnate suprafeţe de teren de sub stăpînirea apelor, operă căreia i-a fost dedicată incă din primăvară o însemnată cantitate de muncă. In acest scop la cinematograful căminului cultural au fost programate citeva filme documentare, printre care „Pămînturi smulse apelor", care au fost de un real sprijin țăranilor cooperatori. De altfel propaganda agricolă prin filme documentare este o preocupare statornică la căminul cultural din Riciu programîndu-se cu regularitate în urma unor consfătuiri, adunări populare sau precedînd filmele artistice. — Ce alte forme propagandistice aţi folosit?, l-am întrebat pe directorul căminului cultural. — La căminul cultural dispunem şi de un centru de documentare unde există „cutia cu întrebări şi răspunsuri“ în care cetăţenii comunei noastre introduc un bileţel cu întrebările din domeniul care îi interesează: agricol, cultural, politic. Din colectivul centrului de documentare fac parte 11 membri —■ profesori, medici, ingineri, — care întocmesc răspunsurile şi pe care le dau cu ocazia unor adunări pentru că, credem că acestea antrenează o masă mai mare de oameni. De asemenea folosim „Gazeta de perete" unde sunt afişate şi articole pe teme agrare. In viitor ne preocupă să folosim cu mai mult randament brigada ştiinţifică, cu sprijinul căreia vom organiza în luna august un simpozion cu titlul „Programul de modernizare şi creştere a animalelor în judeţul Mureş", precum şi altele care să sprijine eficient activitatea propagandistică nu numai agricolă, ci şi din alte domenii de activitate, pentru ca locuitorii comunei noastre să fie la curent cu toate noutăţile, să cunoască în profunzime întreaga politică internă și externă a partidului nostru. ION CIURDARU BARAŢI DRUMURILE LUNGI CARE CIRCULĂ LEGUMELE! Scurtarea căilor pe care trebuie să le facă mărfurile de la producător la consumator are o mare importanţă atît economică cît şi socială. Cu cit ele parcurg un drum mai scurt, cu atit ajung mai repede la consumator şi cu atît simt mai mici cheltuielile de transport. Dacă la alte produse această problemă e mai puţin observată, la legume şi fructe este deosebit de vizibilă. Aduse pe cele mai scurte căi, intr-un timp cit mai scurt, legumele şi fructele ajung în magazinele de desfacere şi de aici la consumator în stare proaspătă, de calitate bună. Tocmai de aceea, cultura legumelor a fost concentrată în jurul oraşelor şi centrelor muncitoreşti, asigurîndu-se posibilităţi pentru aprovizionarea rapidă, cu produse proaspete, a oraşelor şi centrelor muncitoreşti. La Nazna, localitate situată în imediata apropiere a muncipiului Tg.-Mureş şi chiar aparţinătoare acestuia, există o fermă specializată în cultura legumelor, funcţionind în cadrul Asociaţiei intercooperatiste Tg.-Mureş, director Cal Tiberiu. Pentru valorificarea legumelor, ferma din Nazna a încheiat contracte de livrare cu C.L.F. Tg.Mureş. In baza contractelor, s-au întocmit şi grafice de livrare, pe zile. Pentru zilele de 15 şi 16 iulie, de pildă, în baza graficului, trebuia să livreze pentru C.L.F. Tg.Mureş 4.000 kg de morcovi, 4.000 legături de pătrunjel şi 1.600 kg de fasole verde. Ferma cultivă şi castraveţi, însă, la întocmirea graficului de livrare, nu a declarat posibilităţi de predare. Cu regret, însă, faţă de cantităţile prevăzute în graficul de livrare, ferma din Nazna a predat foarte puţin. Concret, a predat numai 1.975 kg de morcovi, 300 legături de pătrunjel şi 1.385 kg de fasole verde. N-a avut oare posibilităţi pentru mai mult, pentru a respecta graficul de livrare? Constatările făcute la faţa locului de un colectiv al Consiliului Economic împreună cu organele locale de stat şi economice au arătat că legume au existat, dar ele au apucat alte căi, în afara judeţului, fără a exista în acest scop contracte. Numai într-o singură zi, în 16 iulie, de la ferma legumicolă din Nazna, au pornit pe drumuri lungi, în afara judeţului, 1.630 kg de morcovi, 220 kg fasole verde, 1.300 legături de pătrunjel şi 1.200 kg de castraveţi. Da, da, au plecat afară din judeţ tocmai produse cu care unele unităţi de desfacere din Tg.-Mureş au fost aprovizionate necorespunzător. Pentru a face faţă solicitărilor populaţiei, C.L.F. Tg. Mureş a trebuit să aducă produsele respective de la distanţe foarte mari, cum ar fi, de pildă, Scorniceşti-Olt şi Corabia. Ferma legumicolă din Nazna a avut în acele zile şi 5.000 kg de varză timpurie, pe care nu ştia cum s-o valorifice, negăsind beneficiari. Dovedind înţelegere, C.L.F. Tg.Mureş a preluat această varză. Conducerea fermei însă n-a înţeles obligativitatea respectării graficului de livrare la celelalte produse, făcînd ca produsele ce erau necesare la Tg.-Mureş să apuce pe alte căi. Cei în drept vor trebui să ia astfel de măsuri încît pe viitor să bareze aceste drumuri. înşelăciune curată Se mai întîmplă, şi nu rar, ca unele produse de calitate interioară să fie vîndute la preţuri superioare. Aceasta datorită superficialităţii cu care se face uneori recepţia legumelor şi fructelor. Sînt şi cazuri cînd, chiar recepţionate la clasa a II—a, lucrătorii din magazine vînd produsele la preţuri de calitatea întîi. Aceasta înseamnă înşelăciune curată. In ziua de 16 Iulie, colectivul de control a constatat că la chioşcul „Gostat" nr. 4, situat în strada 7 Noiembrie, responsabil Schön Francisc, s-au recepţionat piersicile cu pulpă albă, aduse de Octavian Săcăleanu, delegatul I.A.S., la preţul de 6,45 lei kilogramul, cu mult peste preţurile în vigoare în acea zi. In acea zi, preţurile la piersici erau de 3,85 lei calitatea I şi 2,95 lei/kg calitatea a ll-a. In cadrul acestor preţuri trebuia să se facă recepţia, deoarece piersicile aduse de Octavian Săcăleanu erau o parte de calitatea I, iar altă parte de calitatea a ll-a. Bineînţeles, cu prilejul controlului, piersicile au fost clasate în calitatea corespunzătoare, luîndu-se totodată măsuri de sancţionare împotriva gestionarului, care a dovedit multă superficialitate la recepţie. I I PE Şahiştii Ciocîltea şi Ungureanu oaspeţi ai tinerilor din tabăra de la Gurghiu Vacanţa de vară a elevilor din învăţămîntul de cultură generală constituie pentru fiecare un fericit prilej de reconfortare fizică, precum şi al învestirii cu noi valenţe instructiv-educative. Intr-un asemenea context se înscriu şi acţiunile recreativ-educative desfăşurate de elevii şahişti prezenţi in satul olimpic Gurghiu-Mureş. Aici sunt prezenţi elevi fruntaşi din întreaga ţară, finalişti ai celui de al lll-lea concurs naţional de şah şcolar, organizat sub auspiciile Comitetului Central al U.T.C. Recent, tinerii şahişti au trăit momente de majoră satisfacţie, prilejuite de vizita a doi fruntaşi ai şahului românesc: Victor Ciocîltea şi Emil Ungureanu. Prezenţa celor doi maeştri le-a oferit acestor tineri prilejul confruntării forţei în compania unor reprezentanţi ai elitei şahului nostru. După ce maestrul internaţional Victor Ciocîltea le-a împărtăşit tinerilor şahişti momente emoţionante din activitatea sa din ţară şi de peste hotare, perseverenţa şi metodele folosite în ridicarea continuă a măiestriei sportive, au fost organizate două simultane de şah. La terminarea simultanului susţinut în faţa celor 19 elevi, Victor Ciocîltea a remarcat cu satisfacţie spiritul de luptă şi comportarea promiţătoare a majorităţii participanţilor (Victorie: Kelemen Tibor — jud. Covasna, Remize, Kutnic Alexandru — Arad, Briscan Ioan — Sălaj, Călugăr Emil, — Cluj, Cormoş Radu — Alba, Pînzaru Nicolae — Iaşi şi Dăscălescu Petre — Galaţi). In celălalt simultan în faţa maestrului Emil Ungureanu, s-au prezentat 18 eleve, dintre care numai Ciurel Angela (jud. Mehedinţi) a reuşit să consemneze remiza. La terminarea celor două simultane tinerii şahişti din tabăra Gurghiu le-au făcut o caldă manifestare de simpatie celor doi fruntaşi ai şahului românesc. GHEORGHE GIURGIU I I I I I 0 Ia 1aa A n D Cinema JOI. 22 IULIE TG.-MUREŞ — Arta: O floare şi doi grădinari (ambele serii — la orele 16—14—17— 20). Select: Regele Lear (ambele serii — la orele 10—16—19). Progresul: Alarmă în munţi. Tineretului: împuşcături pe portativ. Flacăra: Ultimul mohican. SIGHIŞOARA — Lumina: Adio, Granada. LUDUȘ — Flacăra: Cinci pentru infern. IERNUT — Lumina: Mihai Viteazul. SARMAȘU — Popular: Cîntec de leagăn. REGHIN — Patria: Los Tarantos. Victoria: Marele semn albastru. TÎRNAVENI — Melodia: Genoveva de Brabant. SOVATA — Doina: Trandafiri roşii pentru Angelica. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular. Soarele alb al pustiului. FlNTÎNELE — Patria. Nu vreau să mă însor. MIERCUREA NIRAIULUI — Nirajul. Cintecele mării. JOI. 22 IULIE 17,30 — Emisiune în limba maghiară; 18,30 — La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 — Timp și anotimp în agricultură; 19,20—1001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară, sport; 20,10 — 15 minute despre sănătatea dv. Cura heliomarină; 20,20 — Antologia umorului: Max Linder; 21,35 — Cadran internaţional; 22,20 — Interpretul săptămînii: Dorina Drăghici; 22,40 — Film documentar: Nowa-Huta; 22,55 — Telejurnalul de noapte. VINERI, 23 IULIE 17,00 — Cupa vacanţei. Cicluri sportive pentru şcolari; 18,00 — Căminul; 18,50 — Lumea copiilor; 19,10 — Tragerea Loto; 19,20 — 1001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară, sport; 20,10 — Film artistic: Pădurea spânzuraţilor; 21,45 — Selecţiuni din Concursul naţional de creaţie şi interpretare de muzică uşoară românească — Mamaia 1971; 22,30 — Telejurnalul de noapte. VINERI, 23 IULIE în limba română: 6,30—7: Jurnal de dimineaţă. Ştiri. Sfatul medicului. Muzică. 16,30—18: Cronica actualităţii. Muzică uşoară. Moment liric: Versuri de Vasile Alecsandri. Temă cu variaţiuni de Marţian Negrea. Pe undele tinereţii. Muzică. In limba maghiară. 6—6,30: Emisiune pentru crescătorii de animale. Muzică populară. 18— 19,30: Cronica actualităţii. Cintecul săptămînii. Agenda industrială.. Muzică ușoară românească. Studioul femeilor. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 21 iulie 1971: Extragerea I: 2, 32, 25, 16, 7, 17 Fond de premii: 1.970.306 lei Extragerea a ll-a: 27, 26, 3, 31, 41 Fond de premii: 1,084.330 lei Televiziune Radio Tg.-Mures I i i I I 1 i 1 I 1 I I I i a SPORT Meciuri internaţionale la Tîrgu-Mureş Joi, 22 iulie şi duminică, 25 iulie stadionul „23 August" din Tg.-Mureş va găzdui două întîlniri internaţionale de fotbal, în meciul de joi, divizionara „A" A. S. Armata Tg.-Mureş va întîlni echipa Tatabánya din R. P. Ungară. Duminică noua promovată în divizia „A", formaţia A. S. Armata Tg.-Mureş va susţine un meci cu echipa Vörös Meteor din Budapesta. Meciurile vor începe la ora 18. In deschidere vor avea loc întîlniri între echipe de pitici. Evoluţia handbaliştilor la Debreţin La Debreţin, în R. P. Ungară, a avut loc un turneu internaţional de handbal la care au participat şase echipe masculine din Bulgaria, R. D. Germană, Iugoslavia, Cehoslovacia, Ungaria şi România. Reprezentanta ţării noastre, echipa selecţionată a municipiului Tg.-Mureş, antrenată de prof. Ludovic Berekméri, a obținut următoarele rezultate: Cu S. V. Corvina Hvezda Bratislava 14—12; cu Dózsa Debreţin (cîştigătoarea turneului) 20—20; cu Lokomotiv Dresda 18—18; cu O. F. Akademik Sofia 18—22; cu Ser. Apatin (Iugoslavia) 16—20. După încheierea turneului, clasamentul se prezintă astfel: .1. Józsa Debreţin 9 puncte; 2. O. F. Akademik Sofia 8 puncte; 3. Sef. Apatin (Iugoslavia); 4. S.V. Corvina Hvezda Bratislava; 5. Selecţionata Tg.-Mureş 4 puncte; 6. Lokomotiv Dresda 1 punct. La încheierea turneului, într-un cadru festiv, au fost atribuite trei cupe individuale pentru cel mai tehnic jucător, pentru golgeterul turneului şi pentru cel mai bun portar. Două dintre aceste trei cupe au revenit handbaliştilor tîrgumureşeni. Cupa pentru cel mai tehnic jucător a revenit lui Nicolae Maşca, iar cea acordată golgeterului turneului a revenit lui Constantin Odaie care a înscris 25 goluri, ambii din Tg.-Mureş. Cel mai bun portar a fost Ştefan Szabó de la Dózsa, urmat de Ioan Fülöp (Tg.-Mureş). IOAN PAUŞ Descoperiri arheologice la Brîncoveneşti în continuarea cercetărilor din anul trecut, in castrul roman de la Brîncoveneşti, s-au desfăşurat timp de trei săptămîni (22 iunie — 15 iulie) săpături de mare amploare, obţinîndu-se importante rezultate arheologico-istorice. Lucrările au fost efectuate de Institutul de istorie şi arheologie din Cluj şi de Muzeul judeţean din Tg.-Mureş. S-a reuşit să se stabilească dimensiunile exacte, orientarea, elementele de fortificaţie şi fazele de construcţie ale acestui important castru. Demn de notat este faptul că acest castru, deşi era cunoscut in literatura de specialitate de aproape un veac şi jumătate, totuşi el nu a fost cercetat decit acum prin săpături sistematice. S-au descoperit monumente sculpturale, inscripţii pe piatră, ceramică, monede şi alte materiale documentare care urmează să fie publicate, ulterior, detaliat, de cercetătorii dr. D. Protase, cercetător la Institutul de istorie şi arheologie din Cluj şi A. Zrinyi, muzeograf la Muzeul judeţean Tg.-Mureş. jjjPffrtor ■ Un loc care îmbie: Complexul de la ștrandul „Bradul" din Toplița. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 16 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se ameliorează treptat, cerul va fi schimbător, izolat vor mai cădea precipitaţii slabe sub formă de averse. Temperatura în uşoară scădere mai ales noaptea, când minimele vor fi cuprinse între 7—12 grade, maximele în cursul zilei intre 19—23 de grade. Vintul prezintă intensificări temporare din nord-vest și nord. I Teatrul de stat de păpuşi Tg.-Mureş anunţa un concurs pentru ocuparea posturilor de actori Buimitori CONCURSUL VA AVEA LOC LA 16 AUGUST 1971, LA ORA 10, LA SEDIUL TEATRULUI. Candidaţii vor prezenta la înscriere (pină la data de 10 august) o cerere şi fotocopia diplomei de bacalaureat. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul literar al teatrului: Tîrgu-Mureş, str. Poştei 2. Tel. 14390. MICA PUBLICITATE VÎND OPEL RECORD 1500, Tip 64. Informaţii: telefon 1.56.92 Tg.-Mureş. VÎND CASĂ în comuna Gurghiu. Informaţii: Cluj, str. Ţebei nr. 15. Pop, telefon 1.20.05. VÎND URGENT Trabant 601. îndurerata familie anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor soţ, tată, socru şi bunic BRUSTUR IOAN, în vîrstă de 58 de ani. Înmormîntarea va avea loc la data de 23 iulie 1971, ora 14, în satul Lechinţa de Mureş. Informaţii: Reghin, str. Dedradului nr. 3. VÎND DACIA 1100 cu 11.000 km. Informaţii piaţa Mărăşeşti nr. 8 Tg.-Mureş. CUMPĂR STRUNG de cel puţin 1500 mm între chernere. Oferte la ziar. OCAZIE UNICA IN PERIOADA 19 IULIE 30 AUGUST TIRG DE VARĂ 30VI REDUCERE DE PREŢ LA UNELE: ţesături de bumbac şi mătase tricotaje confecţii şi încălţăminte de vară W marochinărie. Sortimente variate găsiţi in unităţile comerţului de stat şi cooperatist. I fis Is* s ! \ fiNt i\ISIV fis Trafic de... concedii medicale In viața fiecărui om apar acele nedorite perioade cînd organismul este învins de anumite maladii. In vederea recuperării, pentru administrarea tratamentului indicat, serviciile medicale de specialitate acordă concedii de boală celor aflaţi în astfel de situaţii sau, în cazuri grave, dispun internarea bolnavilor. De regulă, cei în cauză aşteaptă cu nerăbdare să-şi recapete vigoarea pentru a se putea reintegra în viaţa cotidiană. Apar însă cazuri deosebit de curioase, şi în acelaşi timp condamnabile, cînd unii încearcă să facă un veritabil trafic de concedii medicale. ... Cornelia Gavra, în etate de 22 ani, este țesătoare la Combinatul textil din Sighișoara. Imbolnăvindu-se, tînăra a primit 8 zile de concediu medical pentru perioada 15—22 februarie 1971. Pe măsură ce zilele treceau, Cornelia dorea să stea cît mai mult în stare de inactivitate profesională. După epuizarea concediului medical, în mod firesc, C. G. trebuia să se prezinte la locul de muncă. Neavînd însă chef, a luat hotărîrea să-și încerce norocul. A privit insistent actul oficial pînă cînd și-a spus că... mici modificări ar mai putea-o scuti de muncă. In consecință, cu ajutorul unui stilou, a transformat cifra 22 în 28 ca şî cum concediul medical ar expira la 28 februarie 1971. Totodată, în locul cifrei 8 a făcut 14, atestînd că durata concediului medical ar fi nu de 8, ci de 14 zile. După ce s-a mai plimbat 6 zile s-a prezentat la serviciu, şi a depus cu seninătate certificatul medical... ajustat. N-a reuşit însă să înşele vigilenţa celor de la serviciul financiar, şi astfel n-a mai primit banii pe care spera să-i obţină MORALACONDUITA pentru cele 6 zile nelucrate. Deferită justiţiei, a reuşit să intre în schimb într-un „concediu" special, pentru 7 luni. ...Certificatul de concediu medical nr. 8487/1970 emis de cabinetul ginecologic din cadrul Policlinicii Sighişoara, atestă că Georgeta Cîmpeanu, angajată la Combinatul textil Sighişoara a beneficiat de 2 zile concediu medical în perioada 2—3 februarie 1970, cu diagnosticul de cistită, şi de alte 3 zile în perioada 14—16 februarie 1970 cu diagnosticul de........cinstită". Greşeala de o literă din diagnostic nu aparţine medicului, care, nu ne îndoim, a avut deplină încredere în cinstea pacientei. Greşeala aparţine lui G.C. titulara certificatului medical care primise numai 2 zile de concediu medical pentru zilele de 2 şi 3 februarie 1970, dar nu s-a prezentat la serviciu în ziua de 14 februarie 1970. Deoarece nu depusese încă certificatul de concediu medical la unitate, s-a gîndit că i-ar prinde bine să mai stea acasă cîteva zile și a operat falsul care o trădează bolnavă de necinste. Fără ezitări, „bolnava" a trecut la fapte, oferindu-și alte trei zile de concediu medical. Dacă în privinţa cifrelor care atestau negru pe alb că Georgeta C. beneficiase în total de 5 zile de concediu medical, nu dovedeau nici o suspiciune, diagnosticul de... „cinstită" era prea de tot. Urmarea? G. Cîmpeanu n-a mai beneficiat de indemnizaţia pe care sconta şi în plus, s-a adăugat un concediu cu totul legal, la închisoare, pe o perioadă de 7 luni. Acelaşi procedeu l-a folosit şi Rozalia Tuli de la Combinatul de sticlă şi faianţă din Sighişoara. Şi-a atribuit şi ea 3 zile de concediu medical, fără ştirea şi cunoştinţa celor în drept. A avut în mod firesc soarta celor care, ca şi ea, au făcut trafic de concedii medicale. Cura pe care traficantele urmează să o înceapă va avea desigur darul să te vindece de maladia gravă care le-a cuprins subit. Profilaxia socială şi-a spus şi îşi va spune şi în viitor cuvîntul. MIRCEA PAŞCA procuror al procuror 0 Aar m a? /^ar/aBT/ mm s 4b/ * <ur *- mm / mm