Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)
1971-09-05 / nr. 212
r Mai multă atenţie asociaţiilor intercooperatiste (Urmare din polg. 1) La Acăţari se cere rezolvată problema asigurării apei potabile pentru ferma de creştere a tineretului bovin unde şi la ora actuală se transportă apă cu cisternele de la mari distanţe. Cea mai mare greutate care se întîmpină la asociaţia din Acăţari este lipsa unor mijloace de transport proprii. Cele 9 atelaje de care dispun fermele abia asigură rezolvarea problemelor curente. Lipsa unor tractoare cu remorci sau autocamioane creează mari greutăţi în transportul furajelor. La asociaţia din Sighişoara, această problemă a fost rezolvată pe plan local ca urmare a insistenţei conducerii acesteia. Nu s-ar putea rezolva în acest fel problema mijloacelor de transport şi la Asociaţia intercooperatistă din Acăţari? Noi considerăm că e posibil. Dar în această problemă se cere mai mult sprijin şi din partea organelor agricole judeţene. Cu sprijinul acestor organe şi în special al lucrătorilor de la U.J.C.A.P. se cer rezolvate şi alte probleme în interesul îmbunătăţirii activităţii în aceste noi nuclee de asociere intercooperatiste. La Acăţari de pildă, se pune cu acuitate şi problema stabilizării oamenilor care lucrează la ferma de vaci. Cu îngrijitori care se schimbă de la o lună la alta nu te poţi aştepta la rezultatele scontate. Omul fiind principalul factor care hotărăşte soarta producţiei, se impune ca in cel mai scurt timp să se asigure la toate loturile de animale îngrijitori permanenţi proveniţi din cei mai buni cooperatori. Noua formă de organizare permite acest lucru mai ales că există posibilităţi multiple de cointeresare a celor care lucrează în acest sector, în rezolvarea acestei probleme un rol hotărîtor ar trebui să-l aibă organizaţiile de partid din unităţile asociate. Predind animalele asociaţiilor nu înseamnă că organizaţiile de partid, conducerile C.A.P. s-au absolvit de sarcini. Nu trebuie să se uite că animalele strînse în asociaţie fac parte tot din avutul obştesc, în condiţiile unei agriculturi moderne ele reprezintă valoarea cea mai de preţ şi ca atare nu trebuie să ne fie indiferent felul cum se desfăşoară activitatea în aceste asociaţii intercooperatiste. Aceste unităţi trebuie să devină în cel mai scurt timp rentabile, deoarece pierderile care se înregistrează încă la fermele de vaci vor fi suportate tot de către unităţile asociate şi apoi statul nu poate să finanţeze la nesfîrşit activitatea de producţie. PAGINA 2 STEAUA ROȘIE | | Ne asociem părerilor unei asociaţii de locatari P. POPSDR in schimb, noi am luat cunoştinţă şi de alte lucruri pe care conducerea I.L.P. ar trebui să le cunoască. In primul rînd, lipseşte controlul asupra felului cum este îngrijit şi conservat fondul locativ. In al doilea rînd, la apelul locatarilor, întreprinderea răspunde prezent cu foarte mare întîrziere, ceea ce nu este nici în interesul cetăţenilor, dar nici al statului. Arătam mai sus că urmele lăsate de inundaţiile din primăvara anului 1970 se mai văd şi astăzi. Sînt şi din cele care nu se văd, dar se simt după fiecare ploaie. Aici, conductele de canalizare sînt pline cu pămînt, nefiind încă desfundate. Astfel, pe timp de ploaie, apa nu se poate scurge, intrînd în apartamentele oamenilor. Recent, din această cauză, a fost inundat şi sediul asociaţiei de locatari. Comitetul asociaţiei s-a adresat în această privinţă I.L.P. Răspunsul a fost că de canalizare nu se ocupă I.L.P. ci Întreprinderea comunală. Nu era mai corect oare ca în loc de un asemenea răspuns, I.L.P. să fi intervenit prompt la întreprinderea comunală? Asociaţia locatarilor nr. 19 este de părere că unii din cei însărcinaţi cu rezolvarea problemelor cetăţenilor nu se achită de sarcini aşa cum ar trebui. Şi nu numai în privinţa fondului locativ, ci şi în alte domenii, cum ar fi, de pildă, cel al aprovizionării. De exemplu, in cartierul N. Bălcescu, în blocuri, există peste 1.000 de persoane. Acestora li se adaugă alte mii din străzile alăturate. Tocmai de aceea, s-a solicitat, şi nu o dată, ca magazinul cu autoservire din acest cartier să funcţioneze în două schimburi, pentru ca oamenii să se poată aproviziona, însă, cererile în privinţa gospodăririi şi conservării spaţiului locativ, Legea nr. 10 precizează atit obligaţiile proprietarului, cît şi cele ale chiriaşului. Cine nu respectă aceste obligaţii înseamnă că încalcă legea. Recent, în calitate de proprietar, I.L.P. Tg.-Mureş a chemat în faţa legii un chiriaş, un locatar domiciliat in strada Stelelor nr. 19. Deschizînd acţiunea, I.L.P. motivează că, după 29 august 1968, în apartamentul închiriat locatarului respectiv a efectuat unele reparaţii, ce cad în sarcina chiriaşului, în valoare de 2.941 lei şi că din această sumă cetăţeanul a achitat 1.500 lei, refuzînd să achite restul de 1.451 lei. Stînd de vorbă cu locatarul împotriva căruia s-a intentat proces, aflăm că s-a mutat în locuinţa respectivă la sfîrşitul lunii octombrie 1968, în baza repartiţiei obţinute la 19 septembrie al aceluiaşi an şi că de atunci nu s-a bătut nici măcar un cui în apartamentul respectiv. Deci, deşi n-a efectuat nici o reparaţie, I.L.P. cheamă omul în judecată. De ce nu cheamă oare în faţa legii şi cetăţenii din cartierul Nicolae Bălcescu? Nu de alta, dar I.L.P. nu se achită de obligaţiile prevăzute de lege. După cum ne relatează tovarăşul Nicolae Zamfir, preşedintele comitetului asociaţiei de locatari nr. 19 din acest cartier, numeroasele cereri adresate de cetăţeni I.L.P. au rămas fără răspuns. Bunăoară, pe pereţii parterelor de la blocuri, urmele lăsate de inundaţiile din primăvara anului trecut se văd şi azi, I.L.P. negăsind pînă în prezent timpul necesar pentru văruirea lor. Aici, ca şi în alte cartiere, inundaţiile au provocat mari degradări, fiind necesar să se înlocuiască parchetul in multe apartamentor n-au avut ecou. Astfel, pentru te de la parterul blocurilor. Este a se putea aproviziona, cetăţenii ştiut că I.L.P. n-a dispus de forţă de aici sunt nevoiţi să se deplaseze de muncă suficientă pentru înleîn alte cartiere ale oraşului. Aici citirea parchetului. Pentru ca toa existat şi un chioşc al C.L.F. tuşi cetăţenii să nu sufere, s-au-Timp de doi ani de zile, acesta a juns la o înţelegere. I.L.P. a asistat gol. Culmea insă, cînd cetăgurat parchetul, iar locatarii, printenii au cerut ca C.L.F. să aducă parchetari particulari, l-au aşezat marfă, a dus chioşcul, în apartamente, urmînd ca I.L.P. Ne asociem părerilor asociaţiei să le restituie cheltuielile. Dar cu de locatari şi în privinţa aprovizioînţelegerea au rămas. Cetăţenii, 28 ţării, considerînd că este necesar la număr, nu înţeleg şi nu înţeleca organele în drept să întrepringem nici noi, de ce se tărăgănează măsurile cuvenite pentru deszărtita timp o problemă simplă? — Noi am rezolvat aceste prochiderea în acest cartier a unui chioşc pentru desfacerea legumebleme pentru toţi cetăţenii din clor şi fructelor. Totodată, magaziraş care ni s-au adresat — ne spune tovarăşa Székely Olga, contabil-şef la I.L.P. Despre situaţia din Bălcescu n-am cunoştinţă. U nul cu autoservire să funcţioneze în două schimburi. BACŞIŞUL — izvor de flagrante încălcări ale echităţii sociale Măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii politicoideologice, de educare marxistleninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, traseaza coordonatele unui amplu program de acţiune în deplină concordanţă cu înaltele exigenţe şi cerinţe ale actualei etape a construcţiei socialiste în patria noastră. Ritmul, amploarea şi profunzimea operei de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate se află în cea mai strinsă legătură cu gradul de conştiinţă al poporului, cu nivelul combativităţii faţă de orice fenomene negative. Bucurîndu-se de îndrumarea şi sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid, cooperaţia meşteşugărească din judeţul nostru a reuşit an de an să se dezvolte, să-şi depăşească sarcinile de plan care i-au revenit. Micile ateliere şi condiţiile de muncă grele sunt de mult de domeniul trecutului: astăzi numai valoarea mijloacelor fixe de producţie se ridică la peste 120 milioane lei, în cea mai mare parte noi, cu condiţii optime de muncă. Elanul cu care cooperatorii meşteşugari, în frunte cu comuniştii, au muncit şi în acest an, se reflectă în rezultatele obţinute în îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Astfel, în cinstea celei de a XXVII-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, sarcina de plan a producţiei marfă a fost realizată cu 13 zile înainte de termen, angajamentul anual fiind îndeplinit în proporţie de 88 la sută. Pină la sfîrşitul anului se preconizează o depăşire de 35—38 milioane lei. In mod corespunzător au fost realizaţi toţi indicatorii de plan: deservirea populaţiei, livrările către fondul pieţii şi export etc., iar eficienţa întregii activităţi este in creştere, astfel că la beneficii, ca urmare a reducerii preţului de cost, s-a obţinut o depăşire de peste 4 milioane lei. Redînd tabloul frumoaselor rezultate obţinute, nu putem însă trece cu vederea unele fenomene de superficialitate tendinţele de dispreţ faţă de muncă, de parazitism şi de viaţă uşoară. Suflul creator şi novator al politicii partidului este indiscutabil legat de ridicarea combativităţii faţă de asemenea fenomene, de influenţele ideologice retrograde de cosmopolitism, faţă de orice concepţii şi manifestări care dăunează activităţii noastre. Cu ocazia adunărilor generale semestriale şi a dezbaterii documentelor de partid privind îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, ţinute în uniune şi în toate cooperativele din judeţul nostru, a rezultat că mai sunt, deşi puţine la număr, cazuri de indisciplină, de favoritism în deservire, de gospodărire proastă a avutului obştesc şi chiar delapidări. Asemenea cazuri au prilejuit luări ferme de poziţii împotriva acestor rămăşiţe ale trecutului şi s-au făcut propuneri concrete pentru înlăturarea lor definitivă din activitatea care se depune zi de zi. Pe drept cuvînt, cooperatoarea Vincze Magda de la „Arta lemnului" Tg.-Mureş a criticat întîrzierile de la program ale unor lucrători, fapt care împiedică realizarea exemplară a sarcinilor de producţie, îngreunînd munca celorlalţi, ridicîndu-se totodată şi cazurile in care unii folosesc in timpul lucrului băuturi alcoolice. La unitatea de frizerie-coafură din complexul Mureşeni au fost găsiţi cooperatori care, la micul dejun, consumau băuturi alcoolice, în timp ce clientela aştepta să fie servită. Fiind izvorul unor flagrante încălcări ale echităţii sociale, sursă de creştere a preţurilor şi de trai uşor pentru unii, bacşişul a fost supus unor Critici aspre în adunările generale de secţii şi cooperative. Aceasta cu atît mai mult cu cît o serie de tarife (frizerie, croitorie etc.) au fost corectate în ultimii ani pentru a fi corelate cu cantitatea şi calitatea muncii depuse. In cuvîntul lor, numeroşi cooperatori au luat poziţie împotriva acestor practici dăunătoare, propunînd interzicerea categorică a bacşişului şi sancţionarea celor care vor mai pretinde sau primi bani peste tarifele legale. Şi în cooperaţia meşteşugărească, disciplina înseamnă nu numai prezenţa la lucru ci şi comportare civilizată faţă de clientelă, respectarea riguroasă a termenelor de probă şi execuţie a comenzilor, aplicarea corectă a tarifelor, atitudine înaintată faţă de avutul obştesc. Cu alte cuvinte, disciplina înseamnă deservire exemplară. Pentru atingerea acestor obiective, biroul organizaţiei de partid şi conducerea uniunii au adoptat un plan de măsuri menit să ridice la nivelul actualelor cerinţe întreaga activitate a cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţ. O atenţie deosebită este acordată de către organizaţiile de partid de la uniune şi cooperative organizaţiilor de femei şi de tineret precum şi muncii cultural-educative care, prin conferinţe cu caracter politico-ideologic, programe ale brigăzilor de agitaţie, manifestări culturale, să creeze opinie de masă faţă de cei cu mentalitate înapoiată, de cei care săvîrşesc abateri de la disciplină. Sarcini importante revin conducerilor de cooperative şi unităţi, care trebuie să asigure lucru permanent pentru fiecare cooperator în aşa fel încît aceştia să aibă posibilitatea realizării cîştigurilor planificate, care să nu fie sub nivelul încadrării nici unui membru al colectivului. Recunoscători partidului pentru îndrumarea şi sprijinul acordat, pentru minunatele condiţii de lucru şi viaţă create, cooperatorii meşteşugari din judeţul nostru se alătură tuturor oamenilor muncii în eforturile comune pentru înfăptuirea neabătută a politicii înţelepte a partidului, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. IOAN BORDA vicepreşedinte al Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti IIIIII 1"." Drumuri noi la Porţile de Fier (Foto: V. MOLDOVAN) II II I II I IiIIII •I I I I I Cinema DUMINICĂ, 5 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Cortul roşu (ambele serii — orele: 10 — 16 — 18 şi 21). Grădina de vară: Cortul roşu (ambele serii — ora 19,30). Select: Şi caii se împuşcă, nu-i aşa? Progresul: Cum am declanşat al doilea război mondial (ambele serii). Tineretului: Godl! Unirea: Un italian in America. Flacăra: Medicul de la asigurări. SIGHIŞOARA — Lumina: Secretul de la Santa Vittoria. LUDUȘ Flacăra: Los Tarantos. IERNUT — Lumina : Omul din Sierra. SARMAȘU — Popular: Fablio magicianul. REGHIN — Patria: Fantasme. Victoria: Balada pentru cei căzuţi. TIRNĂVENI — Melodia: Adio, Granada. SOVATA — Doina: Moartea filatelistului. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Printre colinele verzi. FINTÎNELE — Patria: Sechestrul de persoane. MIERCUREA NIRAJULU! Nirajul: Povestea piticului Bimbo. LUNI, 6 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ Arta: Brigada diverse in alertă Grădina de vară: Brigada diverse in alertă (ora 19:30). Progresul: Secretul planetei maimuţelor. Select: Cadavrul viu (ambele serii). Tineretului: Dispariţia lui Timo. Unirea: Un italian în America. Flacăra: Fiicele partidului. SIGHIŞOARA Lumina : Sărutul. LUDUŞ — Flacăra: Celebrul 702. IERNUT — Lumina: Măsura riscului. SARMAŞU — Popular: Tăcerea bărbaţilor. REGHIN — Patria: Tudor (ambele serii). TIRNĂVENI ~- Melodia: Anotimpuri. SOVATA Doina: Columna (ambele serii). SINGEORGIU DE PĂDURE - Popular: Sechestru de persoane. FiNTiNELE — Patria: Impostorii. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Printre colinele verzi. Televiziune DUMINICĂ, 5 SEPTEMBRIE 8,30 — Sport şi sănătate; 8,40 — Matineu duminical pentru copii; 10,00 — Viaţa satului; 11,15 — Start în cea de-a doua etapă a concursului coral — Cîntare patriei; 12,00 — De strajă patriei; 12,30 — Emisiune în limba maghiară; 14,00 — Postmeridian FOTBAL: Steaua — Farul Constanţa. Transmisiune directă de la Stadionul Republicii; 15,45 — Magazin; 16,30 — Campionatele balcanice de atletism — finale, şi Campionatele mondiale de lupte - finale. Transmisiuni directe de la Zagreb şi Sofia; 18,10 — Film serial pentru tineret. Planeta giganţilor; 19,00— Vetre folclorice; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,10 — Reportajul săptâmânii. Destinul unei familii; 20,30 — Film artistic: Paharul cu apă — premieră pe ţară; 21,55— Cu şi fără cuvinte... program distractiv; 22,50 — Telejurnalul de noapte. Sport. LUNI, 6 SEPTEMBRIE 18,00 — Două interprete ale cîntecului popular: Maria Marcu şi Ismail Elmas; 18,15 — Scena; 18,45 — Stop-cadru; 19,15- Publicitate; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,10 — Patriei. Spectacol literar-muzical; 20,30 — Roman foileton: Contesa Cosei (III); 21,20 — Pămînt al oamenilor; 21,55 — Intîlnire cu opereta; 22,40 — Din țările socialiste; 22,55 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş LUNI, 6 SEPTEMBRIE in limba română. 6,30—7: Marşuri de fanfară. Imagini contemporane. Muzică uşoară, voce Anda Călugăreanu. 16,30—18: Cronica de luni. Noutăţi de muzică uşoară. Carnet săptăminal. Omul de lingă tine. Muzică corală românească. Sport. Orchestre de muzică populară. In limba maghiară : 6—6,30 : Muzică populară. Reflecţii pe teme economice. 18—19,30: Cronica de luni. Poşta muzicală. Şcoala părinţilor. Pagini alese din operete. Sport. Jocuri populare. I MARŢI, 7 SEPTEMBRIE In limba română: 6,30—7: E- ■ misiune pentru sate. Despre I dezbaterile consacrate imbună- • tăţirii muncii politico-ideologice şi cultural-educative. Jurnalul muncilor agricole pe ogoarele harghitene. Muzică populară la cerere. 16,30—18: Cronica ac- I tualităţii. Muzică de dans. Pre- ■ zenţe — jurnal cultural-artistic: Ş Stagiunea 1971—1972 si reper- TM toriul Teatrului maghiar de stat B din Sf.Gheorghe; Festivalul de I muzică uşoară „Syculus" din Odorheiul Secuiesc; Brigada ■ artistică de agitaţie in revenire; ■ Comentariu cultural; Cronica b cinefilului. Concert pentru pian şi orchestră în Si bemol major TM de W. A. Mozart. Reflecţii pe teme economice. Preocupări la zi. Jocuri populare. _ In limba maghiară: 6—6,30: I Cronica industrială. Muzică u- {§ şoară. 18—19,30: Cronica ac- « tualităţii. Fragmente din opere- I te. Trei reporteri in trei judeţe. ■ Muzică uşoară. Panorama sate- lor. Mica publicitate Vînd autoturism MOSKIVICI 407. Informaţii, str. Secuilor Martiri nr. 2. — Pintea loan. — De vinzare o casă cedabillă, str. Muncitorilor nr. 9 (lingă Gara Mică). ■ — Ofer apartament două camere, bucătărie, anexe, gaz, central, în Baia Mare. Cer simi llar (sau garsonieră) in Tg.-Mu- ■ reş. Informaţii telefon 159-86 | Tg.-Mureş, Grigoruţ Ioan. — Vînd casă familială — imediat ocupabilă Tg.-Mureş, str. Rodnei nr. 86 (fost str. Kemény Zsigmond).— Schimb locuinţă Cluj — Tg.-Mureş. Ofer 3 camere, dependinţe str. Vlahuţă, cartierul Grigorescu, pentru 4 sau 3 camere, dependinţe în jurul clinicilor. Informaţii Georgescu Traian, str. Aradului, bloc 6—8, etaj II, ap. 31., cartier Adv. II ! Părinţi! Nu aşteptaţi ultimul moment! CUMPĂRAŢI UNIFORME ŞCOLARE DIN MAGAZINELE COMERŢULUI DE STAT. IIIOficiul judeţean de turism Mureş organizează în perioada 7—14 noiembrie 1971 o excursie cu autocarul in R.P.U. — R.S.C. - R.P.P. Itinerar: Tg.-Mureş — Miskolc — Kosice — Roptad — Zakopane — Cracovia — Katovice — Banska Bistrica — Budapesta — Tîrgu-Mureş. Preţ informativ: 1.550 -1220 lei. Termen de înscriere: 10 septembrie 1971. înscrieri se pot face și la filialele din județ. Teatrul de Stat din Tg.-Mureş anunţă cu adincă durere încetarea din viaţă a actriţei NAGY IOLANDA de la secţia maghiară, după o grea şi lungă suferinţă. Nagy Iolanda este actriţă care a figurat pe afişul inaugural al primei premiere cu care teatrul din Tg.-Mureş — în 1946 — şi-a început activitatea. Timp de 25 ani a activat intens pe scena acestui teatru , obţinînd succese remarcabile de artă şi de public. Zeci de mii de spectatori păstrează vie amintirea actriţei Nagy lolanda. Va fi mereu neuitată de noi. inmormîntarea va avea loc în ziua de duminică, 5 septembrie, după-masă la ora 3, la cimitirul reformat din Tg.-Mureş. COLECTIVUL TEATRULUI DE STAT TG.-MUREŞ Denumirea pieselor U/M Cantit. Preț unit. PIESE 1 M.S. Bucşe inel faţă buc.2 7,40 Pastile cap bară li 35 7,34 Butuc disc amb. II1 16,74 Bucşă pinion mers înapoi Ii4 3,50 Şurub reglat tacheţi II 40 2,76 Inel sincron II2 27,8 Inel etanşare II 14 2,23 Pulverizatori 8 1,65 Jugler principal II6 2,30 Pinion pp. ulei If1 9,62 Ax pp. ulei li1 7,50 Bobină dianna 11 19 1,36 Resort pistoane I1 25 1,57 Clapete accel. If2 1,81 Tacheţi If8 12,31 JUDEŢULUI MUREŞ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DRUMURI »PODURI TÎRGU - MUREŞ VINDE DIN STOCUL PESTE NECESAR DIFERITE PIESE, MATERIALE ŞI ACCESORII AUTO. PIESE M-461 Garnit. frină buc. 100 1,85 ANUNŢ I.C.R.A. Tîrgu-Mureş cu sediul în Tg.-Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 43, angajează muncitori calificaţi, pentru noul depozit, in meseriile: — mecanici întreţinere utilaje-mobilier tehnologic, — manevrant de vagoane, — fochist mecanic, — electrician întreţinere, iluminat şi forţă, — electrician staţii redresor, — pompier, — frigotehnist, — muncitor întreţinere linie de garaj. Orice informaţie se poate obţine la telefon: 1-59-09, interior 98 — biroul personal.