Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)
1971-09-04 / nr. 211
inul XXIII. Nr. 211 (4.184) SIMBÄTA, 4 septembrie 1971 4 pagini. 30 de bani Vizitare tovarăşilor Nicolae Santiago Carrillo la Ceauşescu Ploieşti Mitingul prieteniei dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, au făcut o vizită în municipiul Ploieşti, oraş cu vechi tradiţii muncitoreşti, puternic centru industrial al ţării, adevărat nucleu al industriei noastre petrochimice şi al construcţiei de utilaj petrolier. Cei doi conducători de partide au fost însoţiţi de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Stoica, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, precum şi de Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., iar din partea spaniolă de Santiago Alvarez şi Ignacio Galiego, membri ai Comitetului Executiv al Partidului Comunist din Spania. Oaspeţii au vizitat două dintre cele mai reprezentative întreprinderi ploieştene : Grupul industrial de petrochimie şi Uzina .,1 Mai". La intrarea în incinta marelui complex industrial, care reuneşte pe o întinsă platformă, rafinăria şi Combinatul petrochimic, in întîmpinarea oaspeţilor au venit tovarăşii Ilie Cîşu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, Mihail Fiorescu, ministrul industriei chimice, Gheorghe Alecu, primsecretar al Comitetului municipal Ploieşti al P.C.R., membri ai colectivului de conducere al Grupului industrial, reprezentanţi ai comitetului de partid şi organizaţiilor de masă Pe o mare pancartă la intrare sunt înscrise in limbile romănă şi spaniolă urări de bun sosit.__ .. Sute de chimişti si rafinari fac oaspeţilor o călduroasă şi entuziastă primire. Ei îşi exprimă dragostea şi devotamentul faţă de Partidul Comunist Român, faţă de secretarul său general, adeziunea deplină la politica realistă clarvăzătoare, a partidului şi statului nostru In spiritul tradiţiilor muncitoreşti ale petroliştilor prahoveni, ei dau, totodată, glas sentimentelor de prietenie frăţească, de solidaritate internaţionalistă dintre clasa muncitoare din România şi clasa muncitoare din Spania, dintre comuniştii români şi spanioli. Oaspeţii sunt invitaţi sa viziteze marele complex In faţa unei machete, directorul general al Grupului industrial de petrochimie Adrian Stoica prezintă cîteva date privind activitatea acestei importante unităţi productive. Prezentîndu-se programul de dezvoltare şi diversificare a producţiei, conform indicaţiilor date de secretarul general al partidului, se arată că la sfîrşitul actualului cincim producţia globală va l cu 65 la sută mai mare decit în "970 sporul obţinindu-se m parte prin creşterea vităţii munciiună product! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu comandă ca, pe baza expeenţei deja acumulate şi a szvoltări' cercetă''lor pop ii se perfecţioneze şi mai mult -ooesui de prelucrare supertax a ţiţeiului la sortimente să fie diversificate intr-o usură şi mai mare, pentru a stisface mai bine cerinţele arei interne şi externe Se vizitează apoi cîteva din rincipalele sectoare ale unoui grup industrial. Oaspeţii trec din labirintul de instalaţii, une urmăresc cu interes expiraţiile privind procesele tehnologice. La despărţire, în aplauzele şi uralele mulţimii, tovărăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago (Continuare în pag a 3-a) Dragi tovarăşi, Doresc să încep acest miting al prieteniei dintre comuniştii români şi comuniştii spanioli, prin a adresa delegaţiei Partidului Comunist din Spania, în frunte cu tovarăşul Santiago Carrillo, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului nostru, a clasei noastre muncitoare şi a poporului român. (Aplauze puternice). Totodată, doresc să folosesc acest prilej pentru a vă adresa dumneavoastră, întregului colectiv de oameni ai muncii din Uzina ,,1 Mai", un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze prelungite). Vizita pe care delegația Partidului Comunist din Spania o face în România, convorbirile pe care le-am avut asupra diferitelor probleme ale activităţii partidelor noastre şi ale situaţiei internaţionale constituie o vie expresie a relaţiilor frăţeşti ce s-au statornicit de multă vreme între partidele noastre şi care se dezvoltă în mod minunat. (Aplauze puternice). De altfel, aceste relaţii datează de mult, aş putea spune că îşi au rădăcinile in însăşi începuturile mişcării muncitoreşti, ale creării partidelor noastre, dar, mai cu seamă, acestor relaţii li s-a creat o bază foarte trainică prin participarea comuniştilor şi antifasciştilor români la lupta poporului spaniol împotriva fascismului şi pentru o dezvoltare democratică, din anii 1936—1938. (Aplauze puternice). Aceste relaţii au continuat să se dezvolte in noile condiţii de astăzi — condiţii, este adevărat, deosebite deoarece Partidul Comunist Român este partid de guvernămint şi conduce munca clasei muncitoare şi a poporului român de construcţie a socialismului, in timp ce comuniştii spanioli sunt obligaţi să lupte încă în împrejurări grele pentru a asigura dezvoltarea democratică a Spaniei cu toate aceste condiţii deosebite, colaborarea şi prietenia dintre partidele noastre au cunoscut o puternică dezvoltare. (Vii aplauze). Cunoaştem împrejurările grele in care sunt obligaţi să activeze comuniştii toţi cei care luptă pentru democraţie şi pentru dezvoltarea independentă a Spaniei. Ştim că ei trebuie să dea multe jertfe, să facă multe sacrificii. Şi noi am întîmpinat în trecut asemenea greutăţi am fost nevoiţi să acţionăm in condiţiile terorii burghezo-moşiereşti — şi ştim ce înseamnă asemenea condiţii Tocmai de aceea apreciem in mod deosebit lupta comuniştilor a antifasciştilor şi democraţilor spanioli întărim solidaritatea cu ei. le acordăm întregul nostru sprijin comunist şi revoluţionar. Le urăm succes deplin si cit mai grabnic in activitatea lor! (Aplauze puternice, prelungite). Irn timpul in care tovarăşii spanioli s-au aflat în România au avut posibilitatea să viziteze diferite judeţe şi oraşe ale patriei noastre diferite întreprinderi, aşa cum astăzi au vizitat întreprinderea dumneavoastră — una din uzinele mari fruntaşe ale industriei socialiste. Cred că şi-au putut face o imagine depre eforturile clasei muncitoare ale poporului român, sub conducerea partidului comuniștilor pentru dezvoltarea industriei socialiste, pentru făurirea noii orinduiri, care asigură poporului nostru un loc demn în lumea de astăzi. (Aplauze puternice, urale). După cum cred că aţi putut constata în cursul acestei vizite, tovarăşi oamenii muncii din România sunt preocupaţi şi discută continuu cum să realizeze mai bine, cu rezultate cît mai bune, cu eficienţă economică cit mai ridicată programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. (Aplauze prelungite). Este adevărat, sîntem de-abia la începutul cincinalului — au trecut numai 8 luni — dar putem spune că începutul este deosebit de bun. In întreaga ţară, planul producţiei industriale a fost nu numai realizat, dar şi depăşit , aşa cum s-a întîmplat şi în judeţul dumneavoastră şi cum am constatat astăzi că se realizează cu succes şi în uzina ,,1 Mai". (Vii aplauze). Ne bucură, fără îndoială, faptul că am început „cu dreptul" — cum se spune la noi — noul plan cincinal. Realizările din primele 8 luni demonstrează atît realismul prevederilor Congresului al X-lea al partidului, cît şi capacitatea creatoare a clasei muncitoare, a poporului nostru, care, stăpin pe destinele sale, îşi făureşte viitorul aşa cum îl doreşte. (Aplauze puternice, îndelungate). Mi-a făcut o deosebită --plăcere să constat că întreg colectivul acestei minunate uzine s-a apucat serios de treabă, că, de la ultima vizită — pe care am făcut-o cu circa 7 luni în urmă — s-au obţinut rezultate bune. S-au introdus în fabricaţie şi s-au realizat noi prototipuri de produse de înaltă tehnicitate. Ni s-au arătat diferite grafice comparative cu utilaje şi instalaţii similare din străinătate; nu pot decît sâ fiu bucuros de faptul că tovarăşii ne-au asigurat că produsele pe care le realizează sunt la acelaşi nivel — uneori chiar mai înalt — cu instalaţiile similare produse pe plan mondial. Acesta este un lucru bun! Dar trebuie să aveţi în vedere, tovarăşi că şi întreprinderile din alte ţăi fac asemenea comparaţii, noi ne comparăm insă cu ceea ce se găseşte în producţie în acele ţări nu cu ceea ce se află în pregătire pe planşe, ca şi la noi. Deci comparaţiile noastre trebuie să ţină cont de ceea ce va apare peste 6 luni sau peste un an în aceste ţări. Trebuie să ne propunem să depăşim calitatea utilajelor similare realizate pe plan mondial — şi atunci vom face o treabă bună! (Vii aplauze). în orice caz, doresc să adresez calde felicitări întregului colectiv al uzinei, muncitorilor şi inginerilor, cercetătorilor, proiectanţilor, tuturor acelora care se străduiesc — şi reuşesc — să dea o producţie de bună calitate. Le doresc rezultate tot mai bune! (Aplauze prelungite, orale). Ni s-au prezentat in cursul vizitei graficele privind noul program de dezvoltare a producţiei şi a uzinei pină în 1975. Este adevărat, faţă de prevederile iniţiale, acest program stabileşte o creştere importantă a producţiei dar, trebuie să spun că faţă de necesităţile economiei naţionale, de cererile de utilaj petrolier pe plan mondial, el este încă nesatisfăcător. În dezvoltarea industriei constructoare de maşini trebuie să ne propunem să producem ceea ce se cere pe piaţa mondială; de aceea, va trebui să vedem şi acest plan refăcut, să ne propunem sarcini şi mai mari. Va trebui, probabil, ca pină in 1975, să creştem de 2,5—3 ori producţia de utilaj petrolier faţă de anul 1970, şi nu de circa 2 ori! Va trebui deci sâ ne suflecăm bine minecile — cum se spune pe româneşte — şi să ne apucăm serios de treabă. Eu sunt convins că întregul colectiv de oameni ai muncii din uzină — muncitori, ingineri, proiectanţi — va răspunde cu cinste acestor sarcini făcînd ca producţia de utilaj petrolier să crească în ritmul în care creşte şi producţia de maşini-unelte. A (Continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMTETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETF.A Cuvîntarea SANTIAGO Dragi tovarăşi, Aduc salutul călduros al oamenilor muncii şi al intelectualităţii înaintate din Spania, muncitorilor şi tehnicienilor de la Uzina ,,1 Mai", clasei muncitoare frăţeşti şi poporului frate din Republica Socialistă România. (Aplauze puternice.) Legături foarte adinei de prietenie şi înţelegere unesc cele două partide comuniste ale noastre. Sunt legături făurite în timpul anilor de colaborare şi ajutor reciproc, în care partidul vostru, partid de guvernămînt, care conduce un stat, a păstrat un profund respect faţă de independenţa partidului nostru, perioadă in care am dezbătut problemele comune cu o totală francheţe şi pe bază de egalitate deplină. în felul acesta, între noi s-a întărit un tip de relaţii în care domneşte sinceritatea şi încrederea reciprocă, întru totul străin de orice spirit de înstrumentizare, de folosirea unuia de către celălalt. Este un tip de relaţii ce nu cunoaşte sinuozităţile diplomatice, de care nu totdeauna sunt lipsite contactele din cadrul mişcării noastre în această etapă complicată. (Aplauze.) Presa din ţara mea şi presa burgheză străină au subliniat în aceste zile frecventele întrevederi între tovarăşa Dolores Ibarrum şi mine şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca şi între alţi conducători ai ambelor partide. Este adevărat, întrevederile noastre sunt frecvente. Este adevărat fa tovarăşul Nicolae Ceauşeu şi noi există o profundă prietenie politică şi personală. Acesta mi se pare că este lucrul cel mai firesc din lume şi pe nimeni n-ar trebui nici să-l uimească şi nici să-l preocupe, în realitate, asemenea relaţii ar trebui să fie în toate cazurile între conducătorii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, chiar şi în acele cazuri cînd nu există un acord deplin în toate problemele. Luptăm împotriva unui duşman comun încă puternic — imperialismul, care ne combate prin toate mijloacele, care caută să facă imposibil progresul forţei noastre şi chiar propria noastră existenţă personală. Dacă nu ne sprijinim între noi, luptători pentru aceeaşi cauză, cine să ne sprijine? (Aplauze prelungite.) în presa amintită mai înainte nu lipsesc nici speculaţiile pe marginea frecvenţei şi conţinutului relaţiilor noastre. Fantezia are aripi uşoare, provoacă unele decepţii, doresc să spun că în cadrul convorbirilor noastre este vorba, pur şi simplu, de modul de a întări relaţiile şi lupta comună a celor 14 state socialiste, a tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor revoluţionare, antiimperialiste şi păcii împotriva duşmanului comun imperialist şi îndeosebi împotriva politicii agresive şi de dominare a imperialismului nordamerican. Este vorba de felul în care trebuie ajutat eroicul popor din Vietnam şi celelalte popoare din Indochina. Este vorba de felul în care trebuie să se acorde un sprijin solidar mai eficace popoarelor din America Latină, cum trebuie impulsionată şi dezvoltată lupta revoluţionară a clasei muncitoare din ţările capitaliste, imperativ al prezentului. Este vorba de felul cum trebuie salvgardată pacea mondială, amenințată de pofta imperialistă. (Aplauze.) în acest sens, doresc să afirm că Partidul Comunist din Spania apreciază foarte mult vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în Republica Populară Chineză, Repu tovarăşului CARRILLO blica Democrată Vietnam, R.P.D. Coreeană şi în Republica Populară Mongolă. După părerea noastră, această vizită se înscrie în ansamblul iniţiativelor şi eforturilor tovarăşilor noştri români pentru a menţine legături şi contacte între statele socialiste şi în cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti şi de a contribui la depăşirea actualei crize existente în relaţiile dintre ele. (Aplauze prelungite.) Noi, comuniştii, nu ne putem resemna cu ideea de a eterniza diviziunea mişcării noastre, şi cu atît mai puţin cu ideea diviziunii ţărilor socialiste, în două sau mai multe blocuri opuse. Este adevărat că acum, în epoca actuală, este depăşit tipul de unitate care exista între noi atunci cînd nu era decît un singur stat socialist. Azi nu poate exista o ţară sau un partid care să îndeplinească rolul de centru conducător al mişcării. Nu se mai poate repeta uniformitatea din acea epocă, nu mai poate exista nici un monolitism mondial. (Aplauze.) Şi aceasta nu numai datorită condiţiilor actuale ale luptei, care se deosebesc fundamental de la o ţară la alta, de la o regiune a lumii la alta, ceea ce în sine ar fi, deja, suficient. în plus, în zilele noastre lumea s-a schimbat profund, în primul rînd datorită existenţei celor 14 ţări socialiste, a redeşteptării revoluţionare a lumii a treia şi a fenomenului decolonizării, care produce minuni ca lupta victorioasă a unui popor mic — poporul vietnamez — împotriva agresiunii celei mai mari puteri imperialiste, S.U.A. (Aplauze.) Lumea s-a schimbat şi datorită imensei dezvoltări a mijloacelor de producţie, consecinţă a revoluţiei tehnico-ştiinţifice care modifică anumite structuri sociale şi ridică probleme noi în cadrul mişcării revoluţionare din țările dezvoltate, care trebuie să-şi propună ducerea revoluţiei până la victorie. (Vii aplauze.) Lumea s-a schimbat și pentru că dacă înainte noi, comuniștii, aveam în fața noastră o problemă fundamentală legată de felul în care să aducem clasa muncitoare la putere, în prezent sîntem confruntaţi deja cu alte probleme: cum să dezvoltăm multilateral societatea socialistă, de care a vorbit aici tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cum să fie depăşite contradicţiile apărute în sinul acesteia, cum să se facă faţă fenomenelor negative în socialism. Nu există nici o reţetă, nici o formulă magică pentru a rezolva aceste probleme. Generalizarea experienţei noi, cercetarea teoretică, marxist-leninistă, necesită în mod inevitabil o dezbatere liberă, o cercetare liberă. Nu există însă o dezbatere liberă, o cercetare liberă acolo unde se anulează lupta de idei, unde se proclamă condamnarea — orice divergenţe sunt proclamate ca o erezie. Azi, în mişcarea noastră ez'.e posibilă numai o unitate care sâ recunoască diversitatea, care să accepte critica principială ca o componentă a acestei unităţi. o unitate care să recunoască fiecărui partid dreptul de a hotărî de sine stătător linia sa, fără nici un amestec din afară. (Aplauze puternice.) Mişcarea comunistă nu este o religie, cu apostolii şi papii săi, cu dogmele şi centrele sale infailibile. Ea este o mişcare revoluţionară de clasă, care trebuie să rezolve în lupta pentru socialism o mulţime de probleme istorice diferite, în funcţie de dezvoltarea şi condiţiile fiecărei ţări. Diversitatea ei îşi are rădăcini în forţa mişcării comuniste, în puternica sa dezvoltare şi a dori (Continuare în pag. a 4-a) Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu BUCUREŞTI Participanţii la şedinţa de lucru a activului din agricultura judeţului Mureş, ţărani cooperatori, preşedinţi şi agronomi din cooperativele agricole de producţie, lucrători şi specialişti din întreprinderile agricole de stat şi S.M.A., cercetători din Staţiunea experimentală, specialişti din Direcţia generală a agriculturii şi din unităţile subordonate am analizat activitatea depusă şi rezultatei obţinute de unităţile agricole de stat şi cooperatiste la cultura griului în anul 1971. Folosim acest prilej pentru a ne manifesta recunoştinţa noastră profundă pentru grija şi sprijinul permanent pe care conducerea de partid, dumneavoastră personal le acordaţi agriculturii noastre socialiste, pentru dezvoltarea acestei importante ramuri a economiei noastre naţionale. Alături de lucrătorii ogoarelor din intreaga ţară, şi noi, oamenii muncii din agricultura judeţului Mureş — români, maghiari şi germani — simţim din plin această grijă şi ne angajăm să răspundem acesteia prin munca noastră, prin rezultatele obţinute in sporirea producţiei agricole. Vă raportăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că prin aplicarea măsurilor stabilite de conducerea partidului, de dumneavoastră personal, folosind mai eficient baza tehnică materială şi ca urmare a efortului depus de lucrătorii din agricultură, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, in acest an unităţile agricole au obţinut cea mai mare producţie de griu cunoscută pină acum pe meleagurile judeţului Mureş. Faţă de media realizată pe ultimii 4 ani, recolta de griu din acest an, înregistrează un spor de peste 700 kg la hectar. In întreprinderile agricole de stat din judeţ s-a obţinut o producţie medie de 3.588 kg griu la hectar. De asemenea, multe cooperative agricole au obţinut recolte la nivelul unităţilor agricole de stat. Consfătuirea noastră, analizind rezultatele obţinute în lumina scrisorii dumneavoastră stimate tovarăşe secretar general, a scos in evidenţă că în unele unităţi nu s-a acordat importanţa cuvenită culturii griului, nu s-au aplicat întocmai recomandările şi indicaţiile date privind amplasarea culturii, pregătirea terenului, seminţele folosite, fertilizarea diferenţiată, din care cauză, producţiile au fost sub nivelul posibilităţilor. Participanţii la consfătuire, dind o înaltă apreciere indicaţiilor cuprinse in scrisoarea dumneavoastră, adresată comitetelor judeţene de partid, organelor şi organizaţiilor de partid din agricultură, consiliilor populare, direcţiilor generale agricole, uniunilor judeţene ele C.A.P., tuturor lucrătorilor şi specialiştilor din unităţile agricole de stat, ţăranilor cooperatori, şi-au exprimat hotărîrea fermă de a face totul pentru obţinerea unei recolte sporite in anul 1972. Centralizînd experienţa pozitivă a unităţilor fruntaşe, ne vom concentra toate forţele pentru punerea în valoare a rezervelor mari de care mai dispune agricultura judeţului nostru, vom aplica pe scară largă în producţie cuceririle ştiinţei agrotehnice. Sub conducerea directă a Comitetului judeţean de partid, in zilele imediat următoare, vom lua măsuri pentru definitivarea în fiecare unitate agricolă, a planurilor de amplasare a culturii griului, asigurarea seminţei din soiurile cele mai adecvate condiţiilor agro-pedologice din judeţul nostru, aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, insecto-fungicide şi pregătirea tehnică a tractoarelor şi maşinilor de semănat. In acelaşi timp, vom acorda toată atenţia eliberării terenului destinat culturii griului, astfel incit să asigurăm pregătirea lui cu cel puţin 10—15 zile înainte de semănat. întreaga suprafaţă de griu o vom însăminţa necondiţionat în epoca optimă. In vederea asigurării unor soiuri valoroase de seminţe pentru anul viitor, se va extinde producerea de sămînţă în ferme specializate şi organizarea loturilor semincere in fiecare cooperativă agricolă. Măsurile organizatorice adoptate de consfătuirea noastră, vor asigura stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei de porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, furaje, legume şi fructe. Reintorşi la locurile noastre de muncă, în fermele agricole de stat, in staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, în cooperativele agricole, vom mobiliza pe toţi lucrătorii ogoarelor pentru a pune o temelie solidă recoltei anului viitor, pentru îndeplinirea sarcinilor ce ne revin din planul de producţie pe anul 1972. În vederea îndeplinirii sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea agriculturii vom acorda toată atenţia muncii educative, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a lucrătorilor de pe ogoare, educarea acestora în spiritul idealurilor comuniste, pentru traducerea in viaţă a politicii marxist-leniniste inerne şi externe a partidului nostru. Vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom depune toate eforturile şi capacitatea noastră de muncă, pentru perfecţionarea continuă a activităţii noastre în vederea îndeplinirii sarcinilor ce ne revin in actualul cincinal, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in scumpa noastră patrie Republica Socialistă România. PARTICIPANŢII LA CONSFĂTUIREA GRIULUI DIN JUDEŢUL MUREŞ TG.-MUREŞ LA 3 SEPTEMBRIE 1971 LA TG.-MUREŞ Lucrările consfătuirii privind cultura griului In sala mare a Palatului culturii din Tg.-Mureş a avut loc vineri tradiţionala consfătuire judeţeană anuală privind cultura griului. La lucrările consfătuirii au luat parte membri ai biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, cadre de conducere din I.A.S. şi S.M.A., specialişti din domeniul cercetării agricole, preşedinţii şi inginerii şefi din cooperativele agricole, reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor care au tangenţă cu agricultura, invitaţi ai radioului şi presei locale. Lucrările consfătuirii se desfăşoară în condiţiile realizării integrale şi depăşirii la nivel de judeţ a sarcinilor de plan la cultura griului. In acest an s-a realizat cea mai mare producţie de griu înregistrată pînă acum pe melagurile judeţului Mureş. După cum a reieşit din raportul prezentat de tovarăşul Marcel Mogoşiu, director general al Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, aceste rezultate au fost determinate în mare parte de baza tehnică materială (Continuare în pag. a 4-a) Aspect din timpul consfătuirii.