Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-06 / nr. 265

PAGINA 6 STEAUA ROȘIE 60 de modele de articole de marochinărie care funcţionează în vechiul se­diu al­ întreprinderii. în vara acestui an la secţia de marochinărie au avut loc im­portante transformări, care îm­preună cu noua înzestrare teh­nică şi buna organizare a pro­cesului de fabricaţie — introdu­cerea schimbului N­­S au dus la dublarea producţiei. Astfel, anul viitor, în secţia de marochinărie se vor produce 350.000 de artico­le, într-o sortimentaţie foarte largă. Ca urmare a înfiinţării unui atelier de creaţie, gama de sor­timente noi a crescut foarte mult, şi anume, de la 42 la 60 de modele. Majoritatea acestor modele au fost expuse la al V-lea pavilion de mostre de bu­nuri de consum din Bucureşti, unde s-au bucurat de o aprecie­re deosebită din partea federa­ţiilor sportive şi a publicului vi­zitator. Cu aceste modele, care sunt deja contractate cu comer­ţul interior (urmează contractă­rile pentru export), s-a amenajat o expoziţie în secţie, care cu­prinde în special noile creaţii ce vor intra în fabricaţie începînd cu 1 ianuarie 1972. In fotografia de sus vă pre­zentăm modelele noi ale secţiei de marochinărie, încălţămintea sportivă fabrica­­tă la I.P.M. Sport Reghin nu mai are nevoie de prezentare. Ea este binecunoscută şi apreciată în întreaga ţară. în rîndurile de faţă intenţionăm să vă prezen­tăm pe scurt activitatea şi pro­dusele secţiei de marochinărie Recoltarea porumbului cît mai repede, pînă la ultimul hectar Ultimele zile cu timp nefavo­rabil au constituit un­­nou aver­tisment pentru cei rămaşi in ur­mă cu lucrările agricole de toamnă. Cu toate acestea for­ţele existente nu­ au fost folosite in măsura posibilităţilor la re­coltarea porumbului şi trans­portul produselor de pe cîmp, lucrări care puteau continua chiar şi în „ferestrele" dintre ploi. Din datele centralizate la Direcţia generală a agriculturii rezultă că la data de 4 noiem­brie au mai rămas de recoltat peste 4.000 ha cu porumb, re­­prezentind 10 la sută din supra­faţă. La Luieriu, Vînători, Mu­­reni şi în alte cooperative mai sunt de recoltat suprafeţe destul de însemnate cu porumb. La C.A.P. Mureni, de pildă, în ul­timele 5 zile au fost recoltate doar 3 ha cu porumb, deşi uni­tatea este mult rămasă în urmă cu această lucrare (din 55 ha cultivate, porumbul s-a cules numai de pe 8 ha). O situaţie critică, cu totul inadmisibilă se manifestă la culesul porumbu­lui în asociaţiile intercoopera­tiste din Iernut, Gheja, Archita, Vidrasău unde practic lucrarea abia s-a realizat pe 50 la sută din suprafaţă. In prezent, cînd multe unităţi agricole consideră recoltatul terminat, se constată că există pe cîmp însemnate cantităţi de produse netransportate, fără a mai vorbi de cocenii de porumb care, în majoritate se află încă „în picioare". La C.A.P. Boga­ta, de pildă, deşi recoltarea es­te într-un stadiu final, jumătate din recolta de ştiuleţi se află încă în grămezi pe cîmp. Ase­menea situaţii există şi în co­operativele din Cuci, Miheş şi în multe altele. lată de ce se impune ca în zilele ce urmează să se organizeze temeinic mun­ca pentru a asigura transportul şi depozitarea în condiţii cores­punzătoare a întregii recolte, inclusiv a produselor secunda­re. Atragem din nou atenţia asupra faptului că porumbul se consideră recoltat numai atunci cînd întreaga cantitate de ştiu­leţi şi coceni a ajuns la locul de depozitare. Vremea Ieri, la ora 12, temperatu­ra aerului la Tg.-Mureș a fost de 9 grade. Timpul probabil. Vreme relativ călduroasă, cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potrivit din nord-vest. Tem­peraturile minime vor fi cu­prinse între 2—4 grade, ma­ximele între 10—12 grade. Manifestări închinate zilei de 7 Noiembrie In aceste zile premergătoare ce­lei de-a 54-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, în judeţul nostru, ca şi în întreaga ţară, au loc interesante manifes­tări culturale. Astfel, în organiza­rea Casei prieteniei româno-sovie­­tice, în sala de conferinţe de pe strada Bartók Bela din Tg.-Mureş a avut loc o seară de filme sovie­tice. Filmele documentare prezen­tate au înfăţişat asistenţei succe­sele remarcabile obţinute de po­poarele Uniunii Sovietice în con­strucţia societăţii comuniste. ★ In colaborare cu Universitatea populară din oraş, Casa prieteniei româno-sovietice din Tg.-Mureş a organizat, la Casa de cultură a sindicatelor, o interesantă confe­rinţă. În impresiile de călătorie, lectorul universitar Oliviu Marcu de la Institutul pedagogic a vorbit despre „Litoralul nordic (sovietic) al Mării Negre". Expunerea a fost însoţită de proiectări de imagini fotografice.★ Ieri după-amiază, la Tg.-Mureş a avut loc o conferinţă. Cu acest prilej, profesorul Florin Togan de la Liceul nr. 5 din localitate a pre­zentat expunerea „Marea Revolu­ţie Socialistă din Octombrie eveniment glorios care a deschis o nouă eră în istoria omenirii . După conferinţă s-a prezentat fil­mul sovietic „Misiune extraordi­nară".★ La Casa de cultură a sindicate­lor din Tg.-Mureş s-a deschis o expoziţie închinată Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Prin nu­meroase imagini fotografice, vizi­tatorii fac cunoştinţă cu vasta ac­tivitate revoluţionară desfăşurată de V. I. Lenin. C­oncurs profesional în domeniul Comitetul Central al U.T.C. şi Ministerul Comerţului Interior, în colaborare cu Uniunea Sindicate­lor din comerţ şi cooperaţie, au organizat un concurs pe meserii pentru tinerii lucrători din comerţ, în trei etape: prima etapă, pe faza întreprinderi, a avut loc între 10 iu­­iunie—30 august a. c. Recent s-a desfăşurat etapa­­a II-a (faza judeţeană) a concursului pe meserii , pentru tinerii­ lucrători din comerţ, cu participarea unui număr de 47 tineri. În urma pro­belor practice şi teoretice, co­misia de analiză a concursului a clasat pe primele locuri pe urmă­torii: In sectorul alimentar, locul I l-a obţinut vînzătorul Matei Ştefan din cadrul O.C.L. Comerţ mixt Re­ghin: în sectorul textile-încălţămin­te, locul I vînzătoarea Marios Eli­­sabeta din cadrul O.C.L. Comerţ mixt Tîrnăveni, in sectorul metalo­­chimice locul I vînzătoarea Ruja Livia din cadrul O.C.L. Comerţ mixt Sighişoara, în sectorul ali­mentaţie publică locul I ospătarul Balla Martin din cadrul I.A.P.L. „Mureşul" Tg.-Mureş şi Danciu Ioan,, bucătar din cadrul O.C.L. Comerţ mixt Tîrnăveni. Aceştia vor­­ participa la etapa republicană, care se desfăşoară între 1—30 no­iembrie la Bucureşti. E regretabil că la acest concurs n-au participat reprezentanţi ai O.C.L. „Alimentara" Tg.-Mureş, ai ospătarilor, bucătarilor şi cofetari­lor de la O.C.L. Comerţ mixt Re­ghin şi cofetarilor de la I.A.P.L. Cofetarul din Tg.-Mureş. RIES ALBERT PROGRAMUL DE TELEVIZIUNE pe săptămîna 7 noiembrie —13 noiembrie DUMINICA, 7 NOIEMBRIE 8.30 Sport şi sănătate. 9.00 Matineu duminical pentru copii. 10.00 Viaţa satului. 11.30 Bijuterii muzicale. „Noc­turna“ de Claude Debussy („Serbări“, „Nori“, „Sire­ne“). Interpretează orches­tra simfonică a Filarmo­nicii din Cluj. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba­­ maghiară. Postmeridian. 14.00 Sport. Rugby: Dinamo-Gri­­viţa roşie (Divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul Dinamo. Sportivi sovietici în arena internaţională — retrospec­tivă filmată. 16.00 Magazin. 18.05 Film serial pentru tineret. Planeta giganţilor. 18.55 Vetre folclorice. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportajul săptămînii. 20.25 Varietăţi de pretutindeni. 21.00 Film artistic. Mesagerii e­­ternităţii. 22.25 Stele ale muzicii uşoare pe micul ecran. 22.50 Telejurnalul de noapte. Sport. LUNI. 8 NOIEMBRIE 18.00 Muzică populară cu Maria Butaciu, Ilie Ioviţă (cim­poi), Nicolae Timofte (cla­rinet) şi un grup de dansa­tori. 18.15 Ecranul — emisiune de in­formaţie şi critică cinema­tografică. 18.45 Stop-cadru. 19.20 1.001 de seri. 20.00 România '75 Venitul naţio­nal — izvorul creşterii po­tenţialului economic şi a nivelului de trai. 20.10 Documentar TV. 20.35 Film serial: Aghiotantul excelenţei sale (IX). 21.35 Prim plan. Arhitectul Ce­zar Lăzărescu. 22.00 Steaua fără nume — mu­zică uşoară. Prezintă Dan Deşi­­u. Concurenţi în etapa I: Sza­bó Adriana (Miercurea Ciuc); Carmen Pătru (Re­ghin); Tash­a Comprat (Ga­laţi); Adriana Piţu (Iaşi). 22.45 Din ţările socialiste. „Durres — poartă mariti­mă a Albaniei“. 23.00 Telejurnalul de noapte. MARŢI, 9 NOIEMBRIE 17.25 Handbal masculin: repriza a II-a a meciului R.F.G.— Franţa (Trofeul Carpaţi) — Galaţi. 18.00 Emisiune literară. Revista literară TV. 18.25 Interpreţi de muzică popu­lară: Aneta Stan, Florica Ungur, Elena Macarie şi Tiberiu Ceia. 18.40 Steaua polară. Cabinet de orientare şcolară şi profe­sională. Absolvenţii şi pro­ducţia. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Cin-­­ cinalul în acţiune— 10 mi­lioane tone de oţel. 20.00 Handbal masculin: repriza a II-a a meciului România —Norvegia (Trofeul Car­paţi) — Galaţi. 20.30 Seară de teatru. Fără fi­nal — de N. Damaschin. 21.55 între orgă şi... saxofon. Muzică uşoară cu Gerhard Rommer şi formaţia sa. 22.15 Oameni şi fapte. 22.30 Telejurnalul de noapte. MIERCURI, 10 NOIEMBRIE 17.25 Handbal masculini repriza a II-a a meciului Iugosla­via — Spania (Trofeul Car­paţi) — Galaţi. 18.00 Micii meşteri mari 18.25 Mult e dulce şi frumoasă... 18.40 Tineri solişti de muzică populară. 18.50 Confruntări. Factorii care primează. Adaptarea pro­ducţiei la cerinţele dina­mice ale economiei naţio­nale. 19.10 Tragerea pronoexpres. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Handbal masculini repriza a II-a a meciului România —Franţa (Trofeul Carpaţi) — Galaţi. 20.30 Telecinemateca. Procesul maimuţelor. 22.35 Pagini celebre din operete. 22.50 Telejurnalul de noapte. JOI. 11 NOIEMBRIE 17.30 Emisiune în limba ma­ghiară. 18.30 Timp şi anotimp în agri­cultură. 18.45 Handbal masculin — repri­za a I-a a meciului. Iugo­slavia — Ungaria (Trofeul Carpaţi) — Galaţi. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Cincinalul în acţiune. Co­tele înalte ale industriei de autovehicule. 20.00 Handbal masculin — re­priza a II-a a meciului Ro­mânia — R.F.G. (Trofeul Carpaţi) — Galaţi. 20.30 Un interpret, două instru­mente: Dorin Cuibaru. (ta­ragot şi saxofon). 20.45 Pagini de umor. Stan şi Bran — aviatori. 21.50 Cadran internaţional. 22.40 Melodiile serii. Muzică u­şoară românească în pri­mă audiţie. 22.50 Telejurnalul de noapte. VINERI. 12 NOIEMBRIE 18.00 „Căminul"... la Stoică­­neşti. 18.50 Lumea copiilor. „Cîntaţi cu noi“. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acţiune. Ju­deţul Botoşani — azi și în 1975. 20.10 Cronica politică internă de Eugen Mândrie. 20,25 Interpretul săptămînii] An­gela Buciu. 20.40 Film artistici Jobenul, cu Fred Astaire și Ginger Ro­gers. 22.15 Univers XX. Alimente din petrol. 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Box: România — R.D.G. (Sala sporturilor Floreasca). SIMBATA. 13 NOIEMBRIE 16.15 Emisiune în limba ger­mană. 18.00 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 18.45 Prima semifinală a turne­ului internaţional de hand­bal masculin. „Trofeul Carpaţi“ (repriza a II-a) — Galaţi. 19.15 Publicitate. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 A doua semifinală a tur­neului internaţional de handbal masculin. „Trofeul Carpaţi“ (repriza a II-a) — Galaţi. 20.30 Săptămîna internaţională. 20.45 Tele-enciclopedia. 21.45 Teledivertisment. Dicţionar muzical-distractiv. Literele E și F. 22.45 Telejurnalul de noapte. Sport. De peste hotare Lucrările Sesiunii jubiliare a UNESCO Mutarea şefului delegaţiei române PARIS 5 — Corespondentul A­­gerpres, Paul Diaconescu, transmite: Vineri, au continuat la Paris lucră­rile Sesiunii jubiliare a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţa şi Cultură — UNESCO. Din partea statelor membre au luat cuvîntul reprezentanţii Uruguayului, Indone­ziei, României, Republicii Arabe Egipt, Mongoliei, Cehoslovaciei şi Sudanului. De la tribuna înaltului for inter­naţional, şeful delegaţiei guverna­mentale române, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, a dat citire mesajului pe care preşedin­tele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, l-a adresat or­ganizaţiei. (Textul mesajului se pu­­blică în pagina I). Mesajul tovară­şului Nicolae Ceauşescu a fost ur­mărit cu deosebită atenţie şi salu­tat cu aplauze călduroase. Attilio Dell’Oro Maini (Argen­tina), preşedintele actualei sesiuni a Conferinţei generale a UNESCO, a exprimat, în numele adunării, cal­de mulţumiri pentru mesajul adre­sat de şeful statului român, în alocuţiunea sa conducătorul de­legaţiei române, Mircea Maliţa, a arătat că România sărbătoreşte îm­plinirea unui sfert de veac de la în­fiinţarea UNESCO în spiritul par­ticipării sale active şi îndelungate la programele organizaţiei. Vorbi­torul a arătat că oamenii de ştiin­ţă şi de cultură români au găsit la UNESCO un cadru propice coo­perării internaţionale. Ei au putut aduce în acest for rodul experien­ţei unei ţări în care, educaţia şi ştiinţa constituie un factor impor­tant al dezvoltării multilaterale a societăţii socialiste. Şeful delegaţiei române a arătat că UNESCO îşi va putea împlini mai bine misiunea după hotărîrea pătrunsă de realism de a fi resta­bilite şi în cadrul acestei organi­zaţii drepturile legitime ale R. P. Chineze. Vorbitorul a remarcat, în încheiere, contribuţia pe care di­rectorul general al UNESCO, Rene Maheu, o aduce la împlinirea pro­gramului de activitate al organiza­ţiei.★ Mircea Maliţa a avut o întreve­dere cu Rene Maheu, directorul general al organizaţiei. Convorbi­rea, care a decurs într-o atmosferă cordială, s-a referit la participarea României la programul în curs al UNESCO. Cu acest prilej, Rene Maheu a transmis şefului statului român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, mul­ţumiri pentru atenţia pe care o a­­cordă organizaţiei şi pentru contri­buţia României la realizarea unui climat de colaborare în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii. La Lima au luat sfîrşit dezbaterile­­ generale a „celor 77“ LIMA 5 (Agerpres). — La reu­niunea ministerială a grupului „celor 77" de la Lima au luat sfîr­­şit dezbaterile generale, consacra­te, în special, examinării dezvoltă­rii economice şi relaţiilor comer­ciale, repercusiunilor crizei siste­mului monetar occidental şi ale instituirii suprataxei de 10 la sută la importuri asupra dezvoltării e­­conomice a ţărilor în curs de dez­voltare. Vineri dimineaţa, delegaţiile participante la lucrări au aprobat prima parte a „Declaraţiei de la Lima". Reafirmînd principiile cu­prinse în „Carta de la Alger", de­claraţia relevă dreptul tuturor ţă­rilor de a dispune în mod liber de bogăţiile lor, principiile unităţii şi solidarităţii ţărilor în curs de dez­voltare şi cere ca statele membre ale „grupului celor 77" să dispu­nă de o mai mare reprezentare în principalele organisme internaţio­nale. Cea de a doua parte a „Decla­raţiei de la Lima", care va cuprin­de programul grupului „celor 77“, ■ se află în dezbaterea comisiilor de lucru instituite de conferinţă. Guvernul danez intenţio­nează să stabilească relaţii diplomatice cu R.D. Vietnam COPENHAGA 5 (Agerpres).­­ „Guvernul danez a hotă­rit să în­ceapă formalităţile necesare in vederea stabilirii de relaţii diplo­matice cu Republica Democrată Vietnam", a anunţat ministrul a­­facerilor externe al Danemarcei, Knud Andersen, la sfîrşitul unei reuniuni a Comitetului pentru po­litică externă al parlamentului. El a precizat că ambasadorul danez în R.P. Chineză, Jori Stenbaek- Hansen, a primit instrucţiuni să informeze guvernul R.D. Vietnam în legătură cu această hotărire. Dintre celelalte ţări nordice, Suedia întreţine deja, de la 10 ianuarie 1969, relaţii diplomatice cu R.D. Vietnam, iar Norvegia a anunţat, în luna martie a acestui an, că are intenţia să stabilească, la rîndul său, astfel de relaţii. BRASILIA 5 — Coresponden­tul Agerpres, Vasile Oros, trans­mite: Preşedintele Republicii Federative a Braziliei, Emilio Garrastazu Medici, l-a primit pe ministrul extraordinar şi ple­nipotenţiar al Republicii Socia­liste România, Gheorghe Matei, cu ocazia plecării definitive a acestuia din Brazilia. Intre şe­ful statului brazilian şi diplo­matul român a avut loc o con­vorbire cordială privind dezvol­tarea relaţiilor dintre cele două ţări. NOTE DE DRUM SUMGAIT — Aici s-a construit un ape­duct şi apa a reanimat nisipu­rile moarte ale deşertului... Cu aceste cuvinte, gazdele adzerbaidjene te introduc pe ti­ne, proaspătul lor oaspete, în istoricul unuia dintre cele mai tinere oraşe ale Uniunii Sovie­tice — Sumgait. Supranumit şi „oraşul tineretului“, Sumgait în­truneşte, într-adevăr, toate carac­teristicile pentru a fi denumit astfel: începînd cu tinereţea sa ca aşezare — foarte puţini ani peste 20, — continuînd cu mult mai frageda vîrstă a multora dintre obiectivele sale industria­le şi culminînd cu perechile de îndrăgostiţi, plimbîndu-se seara, sub blinda şi enigmatica Lună orientală, pe sub platanii şi măslinii de pe ţărmul Caspicii. De altfel, vîrsta medie a celor peste 130 000 de locuitori este de circa 30 de ani. Dar foarte mulţi dintre ei s-au născut şi au crescut aici, în oraşul răsă­rit, pur şi simplu peste noapte, din deşertul care mărgineşte marea în apropierea Peninsulei Apşeron — vestită citadelă a petroliştilor adzerbaidjeni. Din 1949 şi pînă acum, deşertului i-au fost răpite, de hărnicia şi iscusinţa omului, peste 2 000 ki­lometri pătraţi. Coşurile mereu fumegînde ale puternicelor furnale înalte, ca şi constelaţia policromă a uriaşelor agregate chimice, vestesc vizi­tatorului de la bun început că Sumgaitul a devenit, cu vremea, un centru al metalurgiei şi chi­miei prin Combinatul său de a­­luminiu, primul combinat de ne­feroase din R.S.S. Azerbaidjană. Sumgait dă căutatul metal al­ mai multor uzine din U.R.S.S. şi instalaţiile automate pe care le posedă, permit, de asemenea, să se producă fonta de mulaj — de asemenea, o solicitată mate­rie primă în industria modernă. Sumgaitul — oraşul tinereţii, deci şi al îndrăznelii creatoare, — şi-a legat numele de un bi­necunoscut procedeu chimic: aici, în combinatul de cauciuc sinte­tic, s-a produs, pentru prima dată în Europa, cauciuc direct din gazul de sondă, eliminîn­­du-se procedeul tratării gazului cu alcool. Dar poate că cel mai grandios obiectiv industrial al oraşului îl reprezintă marele combinat pe­trochimic, construit în ultimii cinci ani — unul dintre cele mai mari de acest fel din U.R.S.S., — menit să pună în valoare cea mai mare bogăţie a Azer­baidjanului sovietic — petrolul. Anticii denumeau aceste locuri „ţara focurilor“, pentru că din pămînt, ziua sau noaptea, ga­zele petrolifere ţîşneau la su­prafaţă din încătuşarea pămîntu­­lui, aprinzîndu-se. E o denumire care, poate, şi-a găsit adevărata semnificaţie astăzi. Noaptea, mii­le de becuri de pe agregatele combinatului petrochimic par a­­devărate constelaţii, pe lingă ca­re vraja stelelor sudului păleşte. Una dintre aceste constelaţii este fabrica de vinil şi glicerină do­tată cu instalaţii româneşti de cea mai înaltă factură tehnică. Oraşul, gîndit chiar de la naş­tere în perspectiva unui sfert de secol, poartă amprenta unei aşe­zări meridionale nu numai da­torită influenţei milenarei arhi­tecturi azerbaidjene, ci şi numă­rului mare de parcuri şi grădini. Umbrit de plopi şi platani, Bu­levardul Lenin traversează ora­şul, adunînd, de o parte şi de alta, fastuoase palate ale admi­nistraţiei, localuri publice, un palat al culturii (cel al oţelari­­lor), oprindu-se pe malul Mării Caspice, într-un parc imens, cu esplanade. Marile ansambluri ar­hitecturale, din care se compune Sumgaitul — original caracte­rizate de balcoane în stil tra­diţional, loggii, verande şi nişe, — găzduiesc mai multe palate ale culturii, cinematografe mo­derne, biblioteci, magazine. Ne­numărate şcoli şi creşe pentru copii şi — solicitat atît de renu­­mele de centru petrochimic, cît şi de creşterea noilor generaţii — proaspăt inauguratul Institut de chimie, fac din Sumgait un oraş modern şi prin viaţa cultu­rală desfăşurată aici. ... Am părăsit Sumgaitul par­că împrumutînd ceva din căl­dura acestor locuri, din prietenia acestor oameni care trăiesc şi lu­crează aici, pe malul Caspicii. ŞT. ZAIDES Redacția şi administrația: Tg.-Mureş, Piața Eroilor Sovietici nr. 3. Telefoane: 11688 11689 Abonamentele « nn. „r T­"­ ------------------------------------------------------------------------------------------­Tiparul: In,rup,iada,“ Po^ pa,,»« ,i dduzor,, „aiuntar, d,„ i Mra pr.pda,, „ Ankara C. Mănescu a fost primit de C. Sunay ANKARA 5.­­ Trimisul special Agerpres, Ion Badea, transmite: Vineri dimineaţă, ministrul aface­rilor externe al României, Corne­­liu Mănescu, a fost primit de pre­şedintele Republicii Turcia, Cev­­det Sunay, la reşedinţa acestuia de la Cankaya. La primire au participat Vasile Gliga, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, şi George Marin, ambasadorul României la Ankara, iar din partea turcă — Osman Ok­ay, ministrul de externe, şi Na­­zif Cuhruk, ambasadorul Turciei la Bucureşti. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Cei doi interlocutori au evocat relaţiile tradiţionale de prietenie dintre popoarele român şi turc şi şi-au exprimat dorinţa ca ele să cunoască în continuare o dezvol­tare cît mai amplă. Parlamentul austriac a audiat declaraţia­­program a noului guvern VIENA . Corespondentul A­­gerpres, Petre Stăncescu, trans­mite: După şedinţa sa de consti­tuire, care a avut loc joi, Parla­mentul austriac s-a reunit vineri pentru a audia declaraţia-program a noului guvern, numit în ziua precedentă de preşedintele Repu­blicii, Franz Jonas, şi instalat ofi­cial de la aceeaşi dată. Cancelarul Bruno Kresky a prezentat declaraţia-program a guvernului. Dezbaterea parlamentară pe marginea declaraţiei guvernamen­tale va avea loc într-o şedinţă specială a Camerei Deputaților, programată pentru miercuri 19 noiembrie. 40 372

Next