Steaua Roşie, februarie 1972 (Anul 23, nr. 25-49)
1972-02-01 / nr. 25
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! terua roşie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Avem o organizaţie judeţeană de partid puternică, capabilă să mobilizeze toţi oamenii muncii la realizarea exemplară a sarcinilor ce ne revin pe 1972 Acţionind consecvent pe linia Directivelor Congresului al X-lea al partidului, a hotărîrilor Comitetului Central, luptînd pentru aplicarea în viaţă a valoroaselor idei cuprinse in expunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul judeţean de partid Mureş pune un accent deosebit pe întărirea rîndurilor organizaţiilor de partid din toate domeniile vieţii economice şi sociale. Aceasta este o sarcină de prim ordin ce decurge din cerinţa obiectivă a etapei actuale pe care o parcurgem, de creştere continuă a rolului conducător al partidului în societate, al tuturor organelor şi organizaţiilor de partid la locurile lor de muncă. Fără îndoială, creşterea rolului conducător al partidului, al organizaţiilor sale, determinată de complexitatea sarcinilor şi problemelor impuse de făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, se realizează prin concursul a o serie întreagă de factori de care trebuie să ţină seama în activitatea lor organele şi organizaţiile de partid, uinul din aceşti factori îl constituie întărirea numerică şi calitativă a organizaţiilor de partid, primirea la partid a celor mai înaintaţi oameni ai muncii în raport cu posibilităţile şi cu necesităţile fiecărui loc de muncă. Vorbind despre această latură extrem de importantă a muncii de partid trebuie subliniată marea influenţă pe care partidul nostru o exercită în conştiinţa oamenilor prin însăşi politica sa internă şi externă, politică marxist-leninistă profund ştiinţifică care îi determină pe cei mai înaintaţi oameni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, să intre în rînfdurile partidului, să facă din înaltul titlu de comunist o chestiune de onoare, eroism şi glorie. Cu toate acestea, munca de primire în partid nu poate şi nu trebuie lăsată să se desfăşoare de la sine. Ea trebuie organizată şi condusă de către organele şi organizaţiile de partid în baza prevederilor statutare, a altor documente de partid în aşa fel incit, cei ce îşi manifestă dorinţa de a intra în rîndurile detaşamentului de avangardă al clasei noastre muncitoare, să îndeplinească condiţiile cerute de Statut, să contribuie realmente la întărirea organizaţiilor, la creşterea rolului lor conducător. Avînd în vedere aceste considerente, Comitetul judeţean, biroul său IOAN COZMA secretar al Comitetului judeţean de partid a îndrumat organele şi organizaţiile de partid din judeţ ca la primirea în partid să respecte cu stricteţe prevederile Statutului şi instrucţiunile date în acest sens, să manifeste exigenţă partinică, să pună accentul principal pe calităţile moral-politice şi profesionale, pe comportarea în familie şi societate a celor ce doresc să devină membri ai partidului nostru. Această latură a muncii noastre a fost analizată în mai multe rînduri, de la organizaţiile de bază pînă la comitetul judeţean, stabilindu-se întotdeauna măsurile cele mai corespunzătoare care să ducă la obţinerea unor rezultate bune. In contextul general al preocupărilor, noastre !S-a urmărit în special întărirea acelor organizaţii de bază care au un număr mic de membri şi care prin urmare, nu pot să cuprindă şi să rezolve problemele în totalitatea lor, a celor din exploatările forestiere, şantierele de construcţii, C.A.P. care încă nu se ridică peste tot la înălţimea sarcinilor mereu sporite ce le au de rezolvat. In urma măsurilor luate, a sprijinului direct pe care organizaţiile de partid l-au primit, organizaţia judeţeană Mureş a P.C.R., număra la sfîrşitul anului trecut aproape 65.000 de comunişti — muncitori, ţărani, intelectuali, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — cu peste 2.000 mai mulţi faţă de decembrie 1970, fiecare al 6-lea cetăţean major al judeţului fiind membru al partidului nostru. Din cei peste 2.000 de noi membri de partid primiţi în 1971, 54,15 la sută sunt muncitori, acest procent îmbunătăţind compoziţia socială totală a efectivului de partid din judeţul nostru în favoarea muncitorilor. Asigurarea preponderenţei elementului muncitoresc in partid este o problemă de principiu care decurge din însăşi natura partidului clasei muncitoare şi acest fapt conferă organizaţiei judeţene de partid combativitate, intransigenţă, forţă şi capacitate de influenţare şi mobilizare a oamenilor muncii la îndeplinirea hotărîrilor de partid şi de stat. De subliniat este faptul că aproape 28 la sută din totalul muncitorilor din judeţ sunt comunişti. Avem întreprinderi, ca de pildă I- profil „23 August“ şi Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş, Complexul de sticlărie şi faianţă şi Complexul C.F.R. din Sighişoara, Combinatul chimic şi Fabrica de geamuri Tîrnăveni, Combinatul de prelucrare a lemnului şi I.R.U.M. Reghin, Centrala termoenergetică Iernut-Fîntînele ş. a. unde comuniştii reprezintă între 30— 45 la sută din totalul salariaţilor. Dispunem de asemenea de puternice organizaţii de partid în agricultură, în şcoli şi institutele de învăţămînt superior şi de cercetări, în instituţii, ancorate puternic în mase, aducîndu-şi o reală şi valoroasă contribuţie la înfăptuirea sarcinilor economice şi social-culturale. Dăruirea cu care comuniştii, organizaţiile de partid muncesc pentru realizarea sarcinilor economice şi social-culturale, pentru ridicarea bunăstării întregului popor are o influenţă pozitivă deosebită în rîndurile tineretului şi femeilor. Din totalul celor primiţi în partid în cursul anului trecut, 55 la sută provin din rîndul organizaţiei U.T.C., iar peste 31 la sută sunt femei. In munca de întărire numerică şi calitativă a organizaţiilor de partid biroul comitetului judeţean a avut în vedere în permanenţă prioritatea celor care lucrează nemijlocit în producţie. Este un rezultat bun, după părerea noastră, că aproape 75 la sută din efectivul actual al organizaţiei judeţene de partid îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei bunurilor materiale. (Continuare în pag. a 3-a) De la Cabinetul judeţean de partid Joi, 3 februarie a. c. la ora 17, va avea loc, la sediul din str. Lungă, pregătirea lunară a lectorilor şi propagandiştilor din învăţămintul de partid din municipiul Tg.Mureş. In industria locală: O LARGĂ GAMĂ DE PRODUSE NOI In anul 1972 întreaga activitate economică trebuie să se desfăşoare pe un plan superior atît cantitativ cît şi calitativ, într-un cuvînt să aibă un înalt grad de eficienţă. Ţinînd cont de toate acestea şi industria locală este chemată să valorifice superior resursele de materii prime şi materiale locale şi, astfel să contribuie la lărgirea gamei de sortimente puse la dispoziţia beneficiarilor. Vă solicităm, tovarăşe director, să informaţi pe această cale consumatorii despre produsele noi ce le veţi realiza în întreprinderile de industrie locală, în anul 1972. Ce opţiuni au determinat asimilarea acestor produse. Cum a fost prospectată piaţa şi in general cerinţele beneficiarilor? — La început aş dori să vă informez despre planurile noastre care vizează valorificarea superioară a resurselor locale şi deşeurilor industriale. Am făcut demersurile necesare în vederea valorificării apei minerale de la Stînceni, unde se află în curs de desfăşurare lucrările hidrologice şi de captare. De asemenea, sîntem în discuţie cu beneficiarii şi în funcţie de ofertele a Convorbire cu tovarăşul ŞTEFAN GEDU, directorul Direcţiei judeţene de industrie locală cestora vom trece la exploatarea bentonitei din localitatea Hădăreni, care se foloseşte la filtrarea uleiurilor comestibile şi decolorarea vinurilor. Sunt în curs de deschidere 68 noi cariere şi balastiere. Vom dezvolta cariera de piatră de la Ilieşti-Sovata şi vom organiza o nouă capacitate de 10—16 mii tone de criblură necesară modernizării drumurilor din judeţ. La fel, vreau să vă arăt că în trimestrul I vom pune in funcţiune două noi capacităţi — la Suseni şi Dîmbău — pentru valorificarea deşeurilor ceramice unde vom realiza circa 10 milioane blocuri ceramice înlocuitoare de cărămidă. Şi acum să răspund la întrebarea propriu-zisă legată de fabricarea produselor noi şi prospectarea pieţii. De la bun început vreau să informez publicul cititor că întreprinderile de industrie locală şi-au planificat să producă în anul acesta 93 produse şi sortimente noi. O parte a acestora se realizează pe baza mostrelor şi prospectelor aduse din străinătate, iar marea lor majoritate sunt concepute şi proiectate de specialiştii întreprinderilor noastre. Dintre produsele noi am să amintesc pe cele cu pondere mai mare. Vom introduce în fabricaţie două sortimente noi de băuturi răcoritoare urmînd să crească pe această cale capacitatea de imbuteliere de la 9 milioane la 36 milioane butelii anual. Aceasta înseamnă că în medie pe cap de locuitor consumul de răcoritoare va creşte la 60 de butelii faţă de 15 cît era în 1971. In sectorul metalurgic vom executa şi pune la dispoziţia cumpărătorilor aparate automate de încălzit apă, lacăte cu cifru, hidrofoare şi maşini de găurit pentru uz casnic, diferite articole automoto huse pentru autoturisme, ferodon, I. HUSAII (Continuare în pag. a 3-a) Anul XXIV. Nr. 25 (4.310) MARȚI, 1 februarie 1972 4 pagini, 30 de bani X-roMfcfi**•. .vfe/Kw»K..v».. ...li... ..v.v...viiiii. „ Sy&J.X....... Noul și modernul magazin universal „Trivale" din Pitești Sesiunea Consiliului popular al comunei Sinpaul Sesiunea Conisiului popular al comunei Sînpaul, ca şi altele din judeţul nostru, a constituit un eveniment de mare importanţă în viaţa comunei, un prilej de minuţioasă analiză a realizărilor din anul trecut, de scoatere în evidenţă a noi şi însemnate rezerve şi posibilităţi pentru creşterea producţiei vegetale şi animale, pentru ridicarea nivelului economic, edilitar-gospodăresc şi social-cultural al comunei. La lucrările sesiunii a participat tovarăşul Benkö Ioan, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Nu ne-am propus să reliefăm amănunţit succesele înregistrate în anul 1971 de consiliul popular comunal. Amintim doar că în domeniul agriculturii s-au obţinut rezultate bune, producţiile vegetale depăşind cu mult pe cele planificate la toate culturile, iar în sectorul zootehnic, realizările dobîndite au făcut posibil să se livreze statului peste obligaţiile contractuale. Nu pot fi trecute cu vederea nici succesele din domeniul gospodăresc, cetăţenii din comună efectuînd, prin muncă patriotică, lucrări în valoare de peste 1.400.000 lei, situînd comuna lor pe locul trei pe judeţ în întrecerea pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor Participanţii la sesiune, cetăţeni harnici, cu spirit gospodăresc, au scos în evidenţă faptul că comuna Sînpaul dispune de mari posibilităţi pentru obţinerea unor rezultate superioare atît în domeniul economic, cît şi pe linie edilitar-gospodărească şi social-culturală, angajîndu-se totodată să pună în valoare aceste posibilităţi. Hotărîrea lor a fost consemnată în răspunsul la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al comunei Pechea, judeţul Galaţi. După cum era şi normal, pe primul loc se situează angajamentele privind dezvoltarea agriculturii, creşterea producţiei şi a contribuţiei la fondulde eţer. Astfel, prin folosirea mai raţională a bazei materiale şi a forţei de muncă, consiliul popular se angajează ca in cooperativele agricole de producţie să crească suprafaţa însămînţată cu furaje cu 5 hectare, prin redarea circuitului agricol a suprafeţelor nefolosite pînă în prezent. Cu forţele proprii, in acest an pe raza comunei se vor executa lucrări de desecări pe 130 hectare, din care 120 ha la C.A.P. Sînpaul şi 10 hectare la C.A.P. Chirileu. Totodată, pe 10 hectare, la C.A.P. Sînpaul se vor executa lucrări de combatere a eroziunii. Continuînd acţiunea de prevenire a inundaţiilor, consiliul popular s-a (Continuare în pag. a 3-a) Pentru Fondul Solidarităţii , Biroul executiv al Consiliului orăşenesc Tîrnăveni al F.O.S., luînd cunoştinţă de hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. şi de măsurile stabilite de Secretariatul C.C. al P.C.R. cu privire la instituirea Fondului de solidaritate şi sprijinire a mişcărilor de eliberare naţională, a tinerelor state independente, a ţărilor în curs de dezvoltare, precum şi pentru ajutorul popoarelor din unele ţări in cazul unor calamităţi naturale, a trecut la întocmirea unor programe de acţiune cu organele şi organizaţiile care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste, în scopul constituirii fondului de solidaritate. Astfel, s-au stabilit un număr de programe cultural-artistice şi sportive, precum şi alte acţiuni, care se vor concretiza în realizarea de fonduri băneşti pe care să le depunem în contul 45 — Contul Solidarităţii Internaţionale. înţelegerea acestei hotărîri, a necesităţii constituirii acestui fond de către populaţia oraşului Tîrnăveni îşi are corespondent în interesul pe care organizaţiile de tineret, sindicat, femei, pionieri, cooperaţia meşteşugărească l-au manifestat în aceste zile pentru cumpărarea de timbre. Numai în 3 zile s-au cumpărat timbre în valoare de peste 5.000 lei. Se evidenţiază în mod deosebit membrii cooperativei meşteşugăreşti „Tehnolemn”. IOAN BREJOI Olimpiada mecanizatorilor“ Duminică, în opt centre din judeţ: Tg.-Mureş, Sighişoara, Reghin, Luduş, Tîrnăveni, Sărmaşu, Miercurea Nirajului şi Bahnea, a avut loc faza a II-a (faza pe S.M.A.) a concursului „Olimpiada mecanizatorilor". Scopul concursului: cunoaşterea de către tinerii mecanizatori a sarcinilor stabilite de partid şi stat privind dezvoltarea agriculturii, ridicarea pregătirii profesionale, realizarea unui larg schimb de experienţă privind îngrijirea şi folosirea tractoarelor şi maşinilor agricole. Concursul a constat dintr-o probă mecanică şi una orală care cuprinde întrebări de bază axate pe pro- bleme de specialitate. La faza pe S.M.A. desfăşurată în centrul Bahnea au luat parte 13 concurenţi. Iată şi primii trei clasaţi: Iosif Török, care a acumulat 97 de puncte din 100 posibile, Ioan Szabó 85 puncte şi Ioan Szente 78 de puncte. Primul clasat va lua parte la faza judeţeană a concursului care se va desfăşura în ziua de 13 februarie, la Dumbrăvioara. Bogată activitate culturală In cadrul Combinatului chimic din Tîrnăveni se desfăşoară o bogată activitate culturalartistică, la reuşita căreia îşi aduc un aport substanţial formaţiile artistice ale combinatului: brigada artistică de agitaţie, formaţia de teatru, echipa de dansuri populare, fanfara, orchestrele de muzică populară şi uşoară, corul. Dintre acestea, de un real succes se bucură echipa de dansuri populare care şi-a inclus în repertoriu cunoscutul dans al „fetelor de la Căpîlna". Cu acest program formaţia de dans a dat pînă în prezent mai multe spectacole pentru muncitorii de la combinat, precum şi pentru ţăranii cooperatori din Adămuş, Şeulia, Cucerdea, Tătîrlaua şi altele, unde au fost bine primite. Păpuşarii în deplasare In această săptămînă, colectivul secţiei române a Teatrului de păpuşi din Tg.-Mureş va întreprinde cîteva deplasări în judeţul Mureş şi judeţul vecin Alba, susţinînd spectacole cu piesele „Aventurile lui Plum-Plum” şi „Harap Alb“ Actorii păpuşari vor fi azi oaspeţii municipiului Sighişoara (cu piesa „Plum- Plum“), iar în zilele de joi, vineri şi sîmbătă, urmează să viziteze oraşele Aiud, Alba Iulia şi respectiv Sebeş (cu piesa „Harap Alb“). În pagina a 2-a: SPORT Pregătiri pentru viitoarea producţie de legume Deşi gerul acestei ierni fără zăpadă s-a menţinut şi în a doua jumătate a acestei luni, legumicultorii au început din timp pregătirea noii producţii. In legătură cu aceste pregătiri am discutat zilele trecute cu Nagy Arpad şeful celei mai mari ferme legumicole din zona de aprovizionare a Tg.-Mureşului. Este vorba de ferma nr. 2 legumicolă a I.A.S. Sîncrai. Cu toate că mercurul termometrului a coborît sub — 15° și solul a îngheţat la mare adîncime — ne spune interlocutorul — noi am continuat pregătirile pentru viitoarea recoltă de legume. Timpul nu aşteaptă şi apoi pentru a realiza legume timpurii, conform planului de producţie stabilit, totul trebuie făcut la vreme. Aceasta ne-a demonstrat-o experienţa anului trecut cînd deşi o parte din recoltă a fost afectată de inundaţie şi grindină noi am reuşit să rentabilizăm ferma şi chiar să obţinem un beneficiu de cîteva sute de mii de lei. Anul acesta ne-am propus ca de pe cele 120 ha pe care le cultivăm cu legume să obţinem rezultate mult mai bune, să livrăm populaţiei oraşului peste 2.600 tone de legume. In acest scop ne străduim să executăm toate lucrările la timp. După ce am arat şi fertilizat din toamnă întreaga suprafaţă cu cîte 500 kg superfosfat la ha, acum continuăm aplicarea îngrăşămintelor naturale. De cîteva zile am început pregătirea răsadurilor. S-a transportat în acest scop, mai bine de jumătate din biocombustibil si sîntem pe terminate cu repararea ramelor şi tocurilor de răsadniţe. In serele fermei — aşa după cum se vede si în fotografia alăturată — se pregătesc răsadurile pentru legumele timpurii şi se fac plantări pentru un nou ciclu de producţie. Plantele de castraveţi necesare pentru suprafaţa de peste 3.000 mp cultură forţată sunt deja pregătite în mii de ghivece nutritive, iar pe o suprafaţă de 2.200 mp s-au plantat deja gulioare şi roşii. Este pregătit şi răsadul de ardei iute care se va planta în curînd pe o suprafaţă de 1.100 mp. Tot în aceste zile continuăm repicatul salatei şi a altor răsaduri cu care vom ieşi pe piaţă la sfîrşitul lunii viitoare. Cercetarea stării de vegetaţie a culturilor însămînţate în toamnă este o altă lucrare la ordinea zilei. Astfel, s-au luat probe din cîmp de la culturile de spanac, ceap, salată şi căpşuni pentru a constata eventualele pierderi ce s-au produs ca urmare a temperaturilor scăzute ce s-au menţinut zile în şir. . O atenţie deosebită acordăm cartofilor timpurii, cultură foarte rentabilă, din care am realizat al trecut un venit de peste o jumătate de milion de lei, revenind la ha un venit net de circa 12.000 lei. In acest an vom cultiva 20 ha cu cartofi timpurii. Materialul săditor, în cantitate de 85 tone, este de foarte bună calitate şi din controlul silozurilor rezultă că s-a păstrat în condiţii bune. In aceste zile pregătim lădiţele pentru a pune la preîncolţit întreaga cantitate de sâmînţă în vederea obţinerii unei producţii foarte timpurii de cartofi. Prin măsurile ce le luăm în aceste zile şi prin lucrările ce le vom aplica în continuare avem garanţia realizării şi depăşirii planului de producţie, în scopul unei mai bune aprovizionări a populaţiei cu legume proaspete în tot timpul anului. TRAIAN GABOR îngrijirea răsadului în seră