Steaua Roşie, mai 1973 (Anul 24, nr. 101-127)
1973-05-01 / nr. 101
Desen de ILEANA BOROȘ Sărbătoarea primăverii şi solidarităţii -* -monnitoreşti . Au trecut peste opt decenii de cinci muncitorimea lumii, printre care şi clasa muncitoare din ţara noastră, sărbătoresc prima zi din luna florilor, devenită sărbătoarea popoarelor, ziua internaţională a oamenilor muncii de pretutindeni. Acel început de primăvară al anului 1890, cind ziua de 1 Mai s-a legat pentru totdeauna cu lupta şi destinele proletariatului international, cind s-a sărbătorit pentru prima dată in lume ca zi de luptă împotriva asupririi şi exploatării este evocat cu cinste în fiecare an de către poporul nostru care, parcurgind un drum lung şi glorios, intimpină această măreaţă sărbătoare a primăverii şi a omenirii liber şi stăpîn pe soarta sa intr-o ţară ce străluceşte tot mai puternic între ţările globului pămîntesc. Anul acesta în care ne întimpinăm sărbătoarea este anul atîtor momente de bucurie şi mîndrie patriotică în care ne-am aniversat şi ne aniversăm atîtea momente de glorie din istoria flat de hamuitată a poporului nostru, momente de răscruce in viata tării, în drumul ei spre afirmare, ce străbat din trecut aureolîndu-ne prezentul. Este anul în care am cinstit 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din ţara noastră, 25 de ani de la formarea partidului unic muncitoresc, anul in care ţara întreagă ca un singur om a sărbătorit 55 de ani de la naştere şi 40 de ani de activitate revoluţionară a secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, anul în care ne cinstim aşa cum ne e în tradiţie figurile luminoase ale înaintaşilor — Bălcescu, Bărnuţiu, Cuza, Kogălniceanu, Avram Iancu — craiul munţilor — care, cu 125 de ani în urmă, la 1848, au făcut să se audă în lume dorinţa fierbinte şi lupta poporului nostru pentru unitatea sa naţională, pentru dreptate socială, împotriva asupririi dinăuntru şi din afara ţării. Este momentul în care de pe cîmpia Blajului şi a Islazului revoluţionarii denunţau lumii, încă o dată, marea nedreptate in care trăia poporul nostru despărţit în trei părţi şi asuprit, jurînd cu mina pe sabie să-l ridice la lupta împotriva asupritorilor. Dar ziua de 1 Mai din acest an reprezintă pentru poporul nostru, ca şi în anii precedenţi de altfel, prilejul marilor bilanţuri ale remarcabilelor înfăptuiri dobîndite în construcţia socialismului, în înălţarea materială şi spirituală a patriei pe baza programului elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Realizarea actualului cincinal în patru ani şi jumătate, perfecţionarea mecanismului economic, a tuturor relaţiilor sociale, adîncirea continuă a democraţiei socialiste, au devenit probleme la ordinea zilei în faţa comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate, toţi cei ce muncesc cu braţele ori cu mintea găsindu-se angajaţi total în înfăptuirea exemplară a marilor obiective impuse de mersul nostru înainte, spre comunism. De ani şi ani de zile, ţara aceasta pe care ne-am obişnuit şi o vrem tot mai frumoasă şi mai puternică, este un vast şantier de construcţie socialistă, fiecare sărbătoare de 1 Mai găsind-o, în fiecare an, îmbrăcată în straie tot mai frumoase cum poate nici n-au îndrăznit să o viseze înaintaşii, în tot ce s-a făcut în ultimii ani şi în ce se va face în anii care vin, sunt întruchipate politica înţeleaptă, ştiinţifică, marxist-leninistă a partidului nostru, înţelepciunea şi clarviziunea de militant comunist ale secretarului general al partidului, hărnicia, patriotismul fierbinte al celor care în uzine, pe şantiere, pe ogoare, în laboratoare şi institute creează toate bunurile materiale şi spirituale ce îmbogăţesc şi înfrumuseţează România noastră socialistă, a tuturor celor care fac din chemarea — 1973 an hotărîtor al cincinalului, faptă de cronică. Asigurînd înfăptuirea cu succes a acestui grandios program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, partidul nostru îşi îndeplineşte, aşa cum s-a afirmat în toate ocaziile (Continuare în pag. a 4-a) OMAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN RE HILARI INCHINAIE MARII SĂRBĂTORI TIRGU-MUREŞ ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRARE A LEMNULUI „23 AUGUST“ DIN TG.-MUREŞ, ciştigînd in luna aprilie competiţia cu timpul, a înscris pe agenda realizărilor un succes demn de relevat. Printr-un efort susţinut planul lunar la producţia de mobilă a fost depăşit cu 200.000 de lei, iar productivitatea muncii a fost cu 2 la sută mai mare decit cea planificată, în condiţiile reducerii cu 5 lei a cheltuielilor prevăzute pentru Realizarea unei producţii marfă în valoare de 1.000 lei.★ MUNCITORII, TEHNICIENII ŞI INGINERII DIN CADRUL ÎNTREPRINDERII „ELECTROMUREŞ“ aplicînd noi măsuri de organizare, diversificînd producţia, promovînd tehnologii moderne şi desfăşurînd o susţinută întrecere socialistă au încheiat primele patru luni ale anului cu un succes deosebit, concretizat în realizarea peste prevederile planului la producţia marfă cu o depăşire ce întrece 10.000.000 de lei. De reţinut că în această perioadă colectivul întreprinderii şi-a îndeplinit planul la export, atît a total cit şi la devize libere. SIGHIŞOARA COLECTIVUL TESÂTORIEI DE LUNĂ DIN SIGHIŞOARA Îndeplinindu-şi în mod exemplar sarcinile de plan a izbutit să producă şi să livreze suplimentar — peste angajamentul aferent primelor patru luni din acest an — 12.000 mp de ţesături finite. Astfel, depăşirile de plan la producţia marfa — realizată de ţesătoria sighişoreană se cifrează, în primele patru luni ale anului la 750.000 lei, ★ 60.000 PRODUSE DIN FAIANŢA PESTE PLAN. Acestea sunt o parte din realizările pe care le-a dobîndit colectivul COMPLEXULUI DE STICLĂRIE ŞI FAIANŢĂ DIN SIGHIŞOARA în cinstea sărbătorii zilei celor ce muncesc. Buna organizare a producţiei şi a muncii, gospodărirea raţională a materiilor prime, reducereapierderilor tehnologice şi a rebuturilor — iată cîţiva din factorii care au contribuit la îndeplinirea nu numai a planului, dar şi a angajamentelor luate pe acest an. TÎRNĂVENI HOTARIREA COLECTIVULUI FABRICII DE GEAMURI DIN TÎRNĂVENI de a ocupa şi în acest an un loc de frunte în întrecerea socialistă ce se desfăşoară pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal se materializează în noi fapte. Prin eforturi susţinute şi o bună organizare a producţiei şi a muncii, el a reuşit ca în primele patru luni ale anului să realizeze peste 50 la sută din angajamentele luate pe întreg anul. La obţinerea acestui succes s-au remarcat muncitorii, tehnicienii şi maiştrii uzinei nr. III de geam tras. REGHIN In perioada premergătoare sărbătorii internaţionale a muncii, 1 Mai, întrecerea socialistă se desfăşoară cu vigoare şi la ILEFOR. In cinstea acestui eveniment, pe lîngă realizările bune dobîndite în producţie, colectivul acestei unităţi a reuşit să pună în funcţiune nu numai 5 zile o nouă instalaţie de uscare a cherestelei. Importanţa acestui obiectiv constă în faptul că reduce la 4—5 zile timpul de uscare faţă de procedeul vechi care necesita o perioadă de uscare de 4—10 săptămîni. Au terminat însămînţarea porumbului Pentru ca 1 Mai să-l întâmpine cu realizări cit mai de seamă, pretutindeni pe ogoare s-a lucrat intens mai ales la însămînţarea porumbului. La loc de cinste cu realizările se înscriu cooperativele agricole de producţie din RÎCIU, ŞARDUL NIRAJULUI ŞI VÎNĂTORI, care au încheiat însămînţarea porumbului. La cooperativa agricolă din Rîciu, preşedinte Vasile Vasu, inginer şef Marian Grahmaliuc, porumbul a fost însămînţat pe o suprafaţă de 340 ha depăşindu-se cu 10 ha planul iniţial. Pentru aceste realizări merită a fi evidenţiaţi şi mecanizatorii Gavril Apăfătan, Inga Teodor, şi alţii din secţia condusă de Ioan Botoşei. La fel, laude merită şi mecanizatorul Nicolae Constantin care singur a efectuat însămînţarea porumbului pe întreaga suprafaţă ce a avut-o în plan C.A.P. Vînători. Pe terminate cu însămînţarea porumbului sunt şi alte G.A.P. printre care Tăureni, Reghin, Nazna, Petrilaca-Cuci etc. întrucît însămînțarea porumbului pînă la 28 aprilie In C.A.P. a fost efectuată In proporție de 40,7 (Continuare In pag. a 4-a) Înfăptuiri ce pot fi afişate cu cinste îa panoul de onoare Iată-ne la I.A.S. Sîncrai. Pe directorul unităţii, Ioan Crişan şi pe şeful fermei zootehnice nr. 1, Vasile Husar, i-am găsit trecînd în revistă realizările dobîndite pînă acum în sectorul zootehnic. După ce trec cu privirea peste o situaţie în care aproape în dreptul fiecărui indicator sta scris „depăşit“, mă gîndesc cum o s-o scot la capăt într-un reportaj cu atîtea cifre, şi cu altele spuse de interlocutori şi cei cîţiva îngrijitori de vaci întîlniţi prin grajd. In definitiv de ce aş renunţa la cifre? Ele reprezintă doar, în ultimă instanţă, evidenţa realizărilor. Încep deci a nota că zootehniştii din I.A.S. Sîncrai au livrat în primele 4 luni ale acestui an cu peste 840 hi lapte peste prevederile planului. Nici n-am consemnat bine cifra şi alta se impune: unitatea şi-a realizat şi depăşit pe această perioadă planul la efective cu cifra 80 capete, înainte de a ajunge la moderul grajd al fermei nr. 1, ing. Vasile Husar îmi arată toată întinderea din jur, care este acoperită de verdele intens al plantelor de nutreţ. „Putem spune că am scăpat de emoţiile acestei primăveri întîrziate. De cîteva zile, cind era gata, gata să „dăm de fundul lăzii“ destinate nutreţurilor fibroase, am început furajarea cu masă verde de pe cele 20 ha semănate în toamnă cu secară. Producţia este bună, recoltăm peste 19.000 kg masă verde la ha, cu 4.000 mai mult decit prevede planul. Pentru a nu se trece brusc la masă verde, nutreţul crud este amestecat cu paie“. In grajd oamenii furajează cu multă atenţie, după reţetarul afişat şi scris vizibil pe tăbliţa fiecărui animal în parte. După administrarea borhotului uscat şi curăţirea grajdului începe mulsul. Martin Kovács, îşi pune halatul şi boneta, verifică etanşeitatea aparatului de muls, ia prosopul, încearcă apa din căldare dacă e suficient de caldă. Am timp să-mi notez cîteva amănunte spuse de şeful fermei, care-1 privesc pe îngrijitorul respectiv. Este umil din cei mai buni mulgători, lucrează în zootehnie din 1964. Intre timp Kovács mută aparatul la stîlpul următor, 11 pune în funcţiune, priveşte câteva minute prin vizor scurgerea laptelui, după care se întoarce la vaca mulsă mai înainte şi continuă mulsul manual. De cind s-a apucat de lucru vorbește pentru prima oară: — Picăturile acestea îmi ridică procentajul de grăsime la tot laptele muls. în timp ce continuă lucrul, mai destins, avem timp să schimbăm cîteva vorbe. — Pe primele 4 luni din an am muls peste plan 2.250 lapte, așa-i TRAIAN GABOR (Continuare in pag. a 2-a) r Virtuţile Stricta concordanţă pe care ne străduim s-o înfăptuim între munca şi viaţa cotidiană a fiecăruia dintre noi şi principiile eticii şi echităţii socialiste presupune, în primul rînd, concordanţa dintre vorbe şi fapte, dintre gîndire şi acţiune. Aşa cum a subliniat recent secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, numai faptele, numai munca concretă şi stăruitoare sunt cele ce validează justeţea unei idei, unei măsuri, le dau consistenţă şi soliditate, le transformă în propulsoare de energii, în timp ce vorbăria goală înseamnă o piedică în calea mersului înainte al construcţiei socialiste. Ancheta noastră încearcă să surprindă cîteva momente din munca diversă, dar pasionată a unor oameni, ţărimul concret de abordare a principiului binecunoscut: „nici muncă", muncă fără piine, nici pîine fără Pasiune şi dăruire — L-aţi cunoscut pe nea Cristea? Mă întreabă tovarăşul I. Cota, secretarul unei organizaţii de bază de la Termocentrala din Fîntînele. Dacă nu, atunci să vă povestesc eu despre el. îmi vine însă destul de greu s-o fac, pentru că nea Cristea este omul căruia îi place mai puţin să vorbească şi mai mult să facă. Faptul că la cei 55 de ani ai săi este muncitorul cel mai vîrstnic al secţiei îl ştie toată lumea. Puţini ştiu însă că, în toată activitatea sa de pînă acum,n-a absentat niciodată de la serviciu. Că, în fiecare dimineaţă, cu o jumătate de oră înainte de începerea programului, el este prezent, gata de lucru. De ce mai devreme? „Să nu întîrzii, cumva!“. Dupăamiază, la fel. Pleacă ultimul. Ii spune şeful secţiei: „Nea Cristea, dumneata eşti mai bătrîn, poţi pleca mai repede“. Nu răspunde. Dar dacă-i mai zice o dată, deşi e foarte calm din fire, îi sare ţandăra: „De ce, adică, să plec tocmai eu? Dacă se mai iveşte ceva tocmai acum şi e nevoie de mine?“. Cîteodată avem şi intervenţii de noapte la instalaţii. Apelăm la cine vrea să vină, nu e obligatoriu. Pe el îl chemăm însă de fiecare dată. N-ar mai fi de trăit cu nea Cristea dacă ar şti că noi ar venit, iar lui nu i-am spus nimic. Vin, bineînţeles, şi cei tineri. Pe unul l-am auzit zicînd: „Nu mi-ar crăpa obrazul de ruşine să ştiu că nea Cristea a venit la miezul nopţii, iar eu am dormit acasă, fără grijă?“. Hotărîtor — examenul practicii Piese turnate, mari şi mici, în majoritate unicate, stau aranjate ordonat. Duduitul cubilourilor prefigurează noua şarjă. In zgomotul specific oricărei turnătorii, stăm de vorbă cu maistrul Nicolae Toncea. — Oamenii noştri înţeleg acum mai bine ca niciodată că munca, activitatea creatoare de valori materiale este singura cale posibilă pentru sporirea venitului societăţii noastre socialiste şi, implicit, a celui personal. De cind s-a introdus acordul global se munceşte cu mai multă rîvnă, mai bine. Iar o serie de muncitori tineri care pînă acum aveau realizări sub plan, acum, cu sprijinul colectivului, prin efort propriu, reuşesc să se încadreze în ritmul secţiei. Cum? Sau M. BÂRDĂŞANU (Continuare In pag. a 4-a) ____________________| H Anul XXV. Nr. 101 (4.696) MARTI, 1 Mai 1973 (5 pagini, 30 de bani i j.) ASTAZI (marţi), IN JURUL OREI 10:90, POSTURILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE DIRECT DE LA STADIONUL REPUBLICII DIN CAPITALA ADUNAREA POPULARĂ ORGANIZATĂ CU PRILEJUL SARBATORIRII ZILEI DE X MAI, ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC.