Steaua Roşie, aprilie 1974 (Anul 25, nr. 77-101)
1974-04-02 / nr. 77
Anul XXVI. Nr. 77 (4.981) MARȚI, 2 aprilie 1974 4 pagini, 30 de bani ■ ana — OKÁNÁL COmITULUI JUDEŢEAN MURIS AL P.CR. ŞL CONSILIULUI POPULĂ» Realizatori ai unor înalte performanțe In bătălia cu timpul şi înălţimile, echipa de zidari condusă de Gheorghe Marin şi-a afirmat de nenumărate ori hărnicia şi priceperea, calităţile de iscusiţi constructori. Dealtfel, şeful lotului, Szabó Eugen, cînd le apreciază munca, spune: „Sunt unii dintre zidarii de bază din cadrul șantierului. Pun umărul acolo unde e mai greu, iar din mina lor ies numai lucrări durabile, de foarte bună calitate și într-un timp mai scurt“. Zidarii lui Gheorghe Marin, constructori cărora li s-au repartizat lucrări de înaltă complexitate, dificil de executat, cum sunt: zidăria, tencuielile şi sapa pardoselilor de la impunătoarea hală de fabricaţie a Unităţii de îngrăşăminte complexe de la C.I.C. Tg.-Mureş, merită aprecieri, mai ales pentru faptul că au înţeles imperativul momentului, necesitatea sporirii efortului şi contribuţiei pentru executarea lucrărilor ce le revin, într-un timp mai scurt. Punîndu-şi în valoare hărnicia şi spiritul de organizare, s-au întrecut pe ei înşişi, obţinînd înalte performanţe în muncă. Constituindu-se într-o brigadă complexă, alături de betoniştii lui Poli Traian, iar apoi împărţindu-se în două schimburi, tocmai pentru a folosi mai bine timpul atît de favorabil muncii pe şantiere şi utilajele care noaptea sunt mai libere, harnicii constructori au reuşit chiar să înjumătăţească durata de execuţie a unor lucrări şi să creeze largi fronturi de muncă montorilor, instalatorilor, izolatorilor. Aşa, de pildă, de curînd au realizat 2.100 mp de sapă de la pardoseala 15 zile faţă de 21 zile cit era prevăzut, asigurînd izolatorilor un avans de 6 zile. Succese deosebite au obţinut şi la lucrările de la cota 44 m şi 37 m, care au fost realizate cu 10 zile mai devreme. Sînt doar cîteva exemple asupra modului în care zidarii echipei lui Marin Gheorghe, printre care: Daniel Matei, Ioan Puia, Kovács Árpád şi Leon Timău durează din cărămizi şi beton hotărîrea de a nu precupeţi nimic pentru punerea în funcţiune a acestei , importante capacităţi industriale la termenul prevăzut în grafic. I. CISMAŞ La I.P.L. „23 August“ din Tg.-Mureş Comitetul oamenilor muncii — factor activ in sporirea eficienţei economice a întregii activităţi Rolul şi atribuţiile comitetelor oamenilor muncii din întreprinderile industriale sunt binecunoscute, ca dealtfel şi faptul că, de felul cum ele se achită de importanta misiune pe care o au, depinde îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor anuale. Avînd în vedere aceste probleme şi răspunderea pe care o poartă organele de conducere colectivă în desfăşurarea activităţii unităţilor economice, am căutat să aflăm esenţialul din activitatea comitetului oamenilor muncii de la întreprinderea de prelucrare a lemnului ,,23 August“ din Tg.-Mureş, comitet care dispune de o experienţă bogată în acest sens. Aşa cum ne-a împărtăşit ing. Ioan Florea, preşedintele comitetului oamenilor muncii, şi alţi membri competenţi, organul de conducere colectivă se preocupă de problemele majore ale producţiei, de problemele de perspectivă ale întreprinderii care formează, dealtfel, planurile de muncă lunare şi trimestriale, soldîndu-se cu hotărîri bine chibzuite, a căror îndeplinire este urmărită cu atenţie de persoane cu munci de răspundere şi în special de consiliul de control muncitoresc. In caz că o hotărîre nu s-a realizat la timp, cei răspunzători dau socoteală în faţa comitetului oamenilor muncii şi, după caz, sînt sancţionaţi. In timpul cît a trecut din acest an, organul de conducere colectivă de la I.P.L. „23 August“ a analizat şi adoptat hotăririle cuvenite asupra activităţii de proiectare, organizarea producţiei şi a muncii, programarea, lansarea şi urmărirea producţiei, contribuţia acestora la reducerea consumurilor specifice, problema diversificării producţiei, valorificarea superioară a masei lemnoase, reducerea consumului de energie electrică şi combustibil, asigurarea şi pregătirea cadrelor etc., sarcini trasate dealtfel de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitării întreprinderii, în luna octombrie 1973. De asemenea, se urmăreşte îndeaproape aplicarea în viaţă a sarcinilor rezultate din plenara comună a Comitetului Central al partidului şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale din 1973, privind crearea condiţiilor de realizare a planului de producţie pe anul curent şi a angajamentelor asumate pentru îndeplinirea înainte de termen a cincinalului. Drept urmare, planul producţiei globale pe primul trimestru s-a depăşit cu 1,3 milioane lei şi livrările pe total export cu circa un milion lei valută. Una dintre problemele deosebite care a stat şi stă în atenţia comitetului oamenilor muncii din acest an este cea a asigurării şi pregătirii cadrelor, ţinînd seama de schimbările survenite în structura producţiei curente şi viitoare, în anul acesta vor începe cursurile de calificare cu participarea în producţie a peste 120 salariaţi şi specializarea a 70 de sculptori în lemn. In ultimul timp întreprinderea are greutăţi din cauza capacităţii de uscare, ca urmare a sporirii şi schimbării structurii producţiei. Datorită unor probleme obiective, termenul de punere în funcţiune a noilor capacităţi de uscare a cherestelei va fi decalat cu 3 luni de zile. Ca urmare a acestui fapt, s-au luat măsuri de colaborare cu alte întreprinderi din ţară în vederea asigurării cherestelei uscate. O altă problemă dezbătută de conducerea colectivă e aceea cu privire la aplicarea acordului global care pînă la sfîrşitul anului va fi generalizat. Avantajele acestui sistem de retribuţie sunt multiple şi în special asigurarea disciplinei muncii şi pentru acei salariaţi care caută să se sustragă de la aceasta. yCunoscîndu-se că I.P.L. „23 August“ exportă peste 90 la sută din producţie, comitetul oamenilor muncii şi-a propus să analizeze rezultatele înregistrate în acest domeniu de activitate şi, în funcţie de acestea, să ia măsurile cuvenite pentru sporirea eficienţei economice a exportului şi a cursului de revenire a raporturilor valutare. Creşterea eficienţei economice a exportului depinde de vinderea a cît mai multe produse în care să fie încorporată o cantitate mare de manoperă de categorie superioară şi cît mai puţină materie primă, sens în care unitatea tîrgumureşeană a obţinut rezultate bune. De asemenea, este îmbucurător faptul că atenţia comitetului oamenilor muncii este îndreptată spre folosirea esenţelor de material lemnos mai puţin utilizate pînă acum: ulm, cireş, pin în care direcţie s-au şi obţinut rezultate demne de evidenţiat. în acest sens se poate evidenţia programul lemnului de ulm care a fost declarat ca program unic pe Europa, cit şi programul de pin, care s-a bucurat de aprecieri la cîteva expoziţii şi tîrguri internaţionale. Se află pe planşeta proiectanţilor un program al lemnului de cireş din care, în trimestrul III, vor fi executate primele modele. Tot aici poate fi amintită şi acţiunea valorificării pieselor mici şi în special la stejar, unde s-a reuşit să se realizeze aproape în întregime această problemă, preocupările extinzîndu-se in prezent și la piesele mici din fag. I. HUSAR Cum va fi vremea in această săptămînâ ? Ultima săptămînă a lunii martie a continuat să menţină aspectul frumos al vremii. Cerul a fost mai mult senin şi în aceste condiţii nu s-au semnalat precipitaţii atmosferice. Temperatura aerului a oscilat între valorile maxime cuprinse între 15 şi 19 grade şi cele minime între minus 3 şi plus 7 grade. La sfîrşitul săptămînii, temperatura medie zilnică a solului la adîncimea de 10 cm era cuprinsă între 5 grade la Batoş şi 8 grade la Luduş şi Sărmaşu. TIMPUL PROBABIL PENTRU SAPTAMINA IN CURS: Vremea se încălzeşte treptat, cerul va prezenta înnorări mai persistente. Precipitaţiile ce se vor semnala local, în vestul judeţului vor fi reduse cantitativ. Temperatura aerului în creştere uşoară, valorile maxime vor urca ziua pînă la 18—22 de grade, iar cele minime vor coborî noaptea pînă la minus 1 la plus 3 grade. Se menţin condiţiile atmosferice favorabile producerii brumei la suprafaţa solului. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, mai frecvent din sectorul sud-estic. DUMITRU MARINICA, şeful staţiei meteorologice Tg.-Mureş PROLETAR/ D/N TOATE TÁR/LEFINITIVA / » 9 » (Continuare in pag. a 3-a) ISKais ' A * ' 'S- «S' Irigări la Ferma nr. I Luduș La ILEFOR Tîrgu-Mureş 90 DE GNITURI DE MOBILĂ PENTRU ELPORI REALIZATE PESTE PLAN Colectivul de la ILEFOR Tg.-Mureş încheie primul trimestru cu rezultate bune în producţie, care în mare măsură se datoresc mobilizării muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor pentru învingerea greutăţilor ivite în aprovizionarea cu cherestea de fag şi furnir. Drept urmare, în perioada la care ne referim, planul producţiei globale şi marfă cît şi angajamentele au fost realizate şi depăşite şi s-au produs peste prevederi 90 de garnituri convenţionale de mobilă pentru export. illiUHA DINTRE TOMRASUL Kitt CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞUL DAR LARSEN Luni dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu Reidar Larsen, preşedintele Partidului Comunist din Norvegia, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită în ţara noastră, însoţit de tovarăşul Fredrik Kristensen. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Tovarăşul Reidar Larsen a transmis, în numele comuniştilor norvegieni şi al său personal, calde felicitări tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru alegerea sa în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România. Mulţumind, secretarul general al P.C . a adresat comuniştilor norvegieni un salut cordial şi felicitări pentru rezultatele obţinute în ultima perioadă de Partidul Comunist din Norvegia. In cadrul convorbirilor, desfăşurate într-o atmosferă caldă, tovărăşească, s-a efectuat un schimb de vederi şi informaţii privind activitatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Norvegia precum şi în legătură cu dezvoltarea colaborării dintre ele. Tovarăşul Reidar Larsen a felicitat Partidul Comunist Român, poporul român, pentru remarcabilele realizări obţinute în construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi le-a urat să obţină succese tot mai mari în viitor. In cursul întrevederii s-a relevat cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor de prietenie, solidaritate şi conlucrare frăţească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Norvegia şi s-a exprimat deopotrivă dorinţa de a extinde continuu aceste relaţii, în interesul celor două partide, al popoarelor român şi norvegian, al dezvoltării legăturilor, pe multiple planuri, dintre România şi Norvegia, al cauzei înţelegerii, securităţii pe continentul european şi cooperării internaţionale. Salutînd tendinţa spre destindere în viaţa internaţională, conducătorii celor două partide au evidenţiat necesitatea intensificării în continuare a luptei maselor populare, a opiniei publice, pentru accentuarea acestui nou curs pozitiv, pentru afirmarea in relaţiile dintre state a principiilor egalităţii, neamestecului în treburile interne, pentru participarea tuturor statelor, pe bază de egalitate, la soluţionarea principalelor probleme internaţionale. Au fost abordate, totodată, aspecte ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, cu care prilej a fost reafirmată hotărîrea P.C.R. şi P.C.N. de a-şi aduce întreaga contribuţie şi în viitor la întărirea unităţii şi solidarităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialiste de pretutindeni, la lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru pace, democraţie şi socialism, pentru edificarea unui climat de trainică securitate şi largă colaborare în Europa şi în lume. Legumicultura din pas cu urgenţele impuse de timp La Conferinţa de ţară a cadrelor de conducere din agricultură s-a arătat că fiecare judeţ trebuie să ia măsurile ce se impun pentru a produce cea mai mare parte a necesarului de legume şi cartofi pentru consumul populaţiei de pe teritoriul respectiv. Ţinînd seama de această sarcină, în majoritatea unităţilor cultivatoare, legumicultorii de pe cuprinsul judeţului nostru au luat măsuri pentru efectuarea tuturor lucrărilor în pas cu urgenţele impuse de timp. Iată cum stau lucrurile în teren. LA I.A.P. CHEŢANI SE PLANTEAZĂ RĂSADUL DE VARZĂ Avînd o fermă de peste 100 ha de grădină, la C.A.P. Cheţani, preşedintă Ilea Ana, şef fermă legumicolă ing. Ştefan Ciobanu, se acordă o deosebită atenţie tuturor lucrărilor ce trebuie să se execute în prezent. Printre altele, aici se află în cultură 3 ha de ceapă verde, 6 ha de cartofi care au şi fost irigaţi o dată. Săptămîna trecută, ca urmare a participării la lucru, zilnic, a 150—200 şi chiar 250 de cooperatori, s-a reuşit ca, într-un timp record, să se încheie plantarea usturoiului pe mai bine de 4 ha. De asemenea, peste 100 de femei lucrează zilnic la plantarea răsadului de varză timpurie, pe cele 10 ha. Cu alte cuvinte, noua, preşedintă a C.A.P. Cheţani, Ana Ilea, şi-a început bine mandatul şi, ajutată de cooperatoare îndeosebi, reuşeşte să facă faţă sarcinilor, inclusiv a celor din grădina de legume. FERMA DIN CUCI. A RELUAT METODA DE IRIGARE PRIN BRAZDĂ Ferma legumicolă a C.A.P. Cuci (condusă de ing. Susana Corla), se întinde pe mai bine de 50 ha. Şefa fermei, ca şi legumicultoarele din Cuci şi Dateş, vor ca totul să fie făcut la timp, ca terenul afectat grădinii să dea producţii record în acest an. Primele semne ale acestei primăveri se văd. Rădăcinoasele- pe 7 ha, morcovi, pătrunjel etc., deja răsar. Cartofii au fost plantaţi, iar răsadurile de varză, vinete, tomate, ardei, din toate grupele, se dezvoltă bine în cei peste 1.800 mp răsadniţe. Intrucît primăvara este săracă în ploi, pe suprafaţa unde sînt cultivate rădăcinoasele s-a făcut o irigare prin aspersiune. Pe două ha a fost reluată vechea metodă de irigare prin brazdă. După irigarea de aprovizionare, cooperatoarele au trecut la plantarea răsadurilor de varză timpurie. In total, după această metodă, adică prin brazde, vor fi irigate 15 ha de grădină. ASPERSOARELE FUNCŢIONEAZĂ FĂRĂ RĂGAZ La Luduş, întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor, are două mari unităţi, Ferma nr. 1 legumicolă şi Centrul pentru producerea răsadurilor. In cele 100 ha ale fermei legumicole, şeful acesteia, ing. Petru Olaru, a făcut şi face totul pentru a răspunde prin fapte sarcinilor. Ceapa verde, pe 5 ha, la fel şi salata, pe 2 ha, au fost deja irigate. Datorită priceperii cu care sunt deservite instalaţiile de irigare de către Laurenţiu Cernic, Szász Iosif şi Demeter Alexandru, aspersoarele funcţionează fără răgaz. Aşa se face că, în urma celor 40 femei care plantează răsadul de varză, pe cele 10 ha, aspersoarele irigă. Menţionăm că ferma primeşte răsadul de varză din vecini, de la Centrul de producere a răsadurilor. Din aceeaşi sursă se aprovizionează (1,5 milioane plante) şi fermele din Cheţani, Cuci şi Ogra. Tot de acolo au mai fost valorificate prin C.L.F. 6.000 gulioare, două tone de frunze de varză şi altele. UNDE SERELE NU AU STĂPÎN, TEMPERATURA SE RIDICĂ LA 50 DE GRADE ! In aceeaşi buclă a Mureşului, unde este situată ferma nr. 1 de legume a Întreprinderii de producere şi industrializare a legumelor şi fructelor Mureş, se află şi 3 ha de serei pentru care cooperativa agricolă de producţie Luduş a cheltuit peste 9 milioane lei. Toată suprafaţa este cultivată cu varză, castraveţi, gulii etc. Culturile sunt frumoase. Cînd intri în sere însă, şi afară soarele străluceşte, temperatura ajunge la peste 50 de grade, ba şi mai mult. Am cerut lămuriri de la inginerul Kiss Ştefan, şeful centrului, care ne-a răspuns că, intrucît C.A.P. Luduş susţine că serele nu-i mai „aparţin“ iar întreprinderea de producere şi industrializare a legumelor Mureş doar le cultivă, nici una din ele nu se mai încumetă să suporte cheltuielile (minime, de cîteva mii de lei) ce se cer pentru a se face racordul electric, care ar permite punerea în funcţiune a sistemului de dirijare automată şi reglare a temperaturii. Sperăm că organele în drept vor soluţiona această dispută, înainte de a se compromite cultura de legume din sere. REMUS CÂMPEAN Pagina a 2-a PORT La Band, Grebenişu de Cîmpie, Pănet şi Livezeni Peste 1.500 de locuitori au participat duminică la lucrările de îmbunătăţiri funciare In comunele Band, Grebenişu de Cîmpie, Pănet şi Livezeni s-au desfăşurat duminică, 31 martie, ample lucrări de îmbunătăţiri funciare. Mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid şi de consiliile populare comunale, la aceste acţiuni au luat parte peste 1.500 locuitori din comunele respective. In comuna Band s-au executat lucrări de curăţire şi întreţinere a păşunilor pe o suprafaţă de 220 ha, această acţiune încheindu-se pe întreaga suprafaţă de păşune la nivelul comunei. De asemenea, s-au executat lucrări de desecări, săpîndu-se 200 metri de canale şi executîndu-se decolmatări pe o distanţă de 84 metri. La aceste acţiuni au participat peste 500 de locuitori din raza comunei, evidenţiindu-se în mod deosebit membrii cooperatori din brigada a IV-a din Valea Rece (C.A.P. Band) în frunte cu brigadierul Ioan Trifu, precum şi cooperatorii din brigăzile I şi II de la C.A.P. Oroiu şi din brigada a II-a de la C.A.P. Finaţe condusă de brigadierul Vasile Moldovan. In comuna Grebenişu forţele au fost mobilizate pentru executarea lucrărilor de desecări. Numai în cursul zilei de duminică, 31 martie, au fost executaţi 800 metri canale precum şi lucrări de decolmatări pe o distanţă de 400 metri. De asemenea, s-au executat lucrări de întreţinere pe o suprafaţă de 260 ha pă Acţiuni la Băla In comuna Băla au avut loc zilele trecute însemnate acţiuni de îmbunătăţiri funciare, la care au participat peste 400 oameni ai muncii. Astfel, în cursul săptămînii trecute s-au executat canale noi pe 600 metri, dislocîndu-se 1.200 mc de pamînt, precum şi decolmatări pe o lungime de 300 metri. De asemenea, peste 200 ha păşuni au fost fertilizate cu îngrăşăminte chimice. Lucrări de curăţire şi nivelare s-au executat pe o suprafaţă de 225 ha păşuni iar supraînsămînţări pe -- de hectare. suni, La aceste acţiuni au participat peste 350 de locuitori. In mod deosebit s-au evidenţiat cooperatorii din brigăzile I, şi V şi din brigada zootehnică de la C.A.P. Grebesişu, în fruntea acţiunilor situîndu-se comuniştii Vasile Dascăl, Virgil Andruş, Teodor Coman, Alexan-dru Halmi şi Ioan Moldovan. Peste 250 de cetăţeni au participat la lucrările de desecări şi de întreţinere a păşunilor şi în comuna Pănet. Aici s-au executat duminică peste 150 metri canale, decolmatări pe o distanţă de 120 metri şi au fost curăţate 39 ha păşuni. Lucrări de decolmatări (180 metri) şi de curăţări de păşuni (180 ha) s-au executat şi în comuna Livezeni, acţiuni la care au participat mai bine de 400 de locuitori, în frunte situîndu-se cooperatorii din satul Ivăneşti (C.A.P. Livezeni) şi din satul Bozeni (C.A.P. Corunca). ŞTEFAN VIRGINAŞ, instructor al Comitetului judeţean de partid • - Desecări la Grebenişu de Cîmpie n Pe şantierul studenţimii tîrgumureşene 700 tineri prezenţi la muncă Pe marele şantier de îmbunătăţiri funciare al studenţimii 111 Tîrgu-Mureş, de pe terenul c0°Pecrativei agricole din Sîntana de Mureş, lucrările au continuat cu elan tineresc în tot cursul saptaminii trecute. Sîmbătă, şi mai ales duminică, alături de studenţi, au lucra pe şantier şi un mare număr de tineri muncitori şi elevi. Prin munca harnică a studenţilor de la I.M.F., Institutul pedagogic şi institutul de teatru, care au fost prezenţi zi de zi la această mare acţiune de îmbunătăţiri funciare, în zona Podeni lucrările au avansat considerabil. Numai sîmbătă şi duminică au lucrat aici 140, respectiv 150 de studenţi. Săparea canalului principal din zona Podeni (de circa 400 metri) s-a încheiat în cursul zilei de duminică. S-au creat astfel condiţii ca încă astăzi să se treacă la eliminarea spre Mureş a apei de pe o suprafaţă de circa 120 hectare. Lucrările s-au desfăşurat în ritm susţinut şi în zona Remetea. Pînă în prezent s-a executat un canal pe o lungime de peste 500 de metri, acţiunile continuînd în cursul acestei săptămîni. Sîmbătă au lucrat aici 180 de elevi de la Liceul agricol şi de la Liceul „Unirea“, şi aproape 300 de tineri muncitori de la I . A, întreprinderea de pielărie şi mănuşi, Metalotehnica şi întreprinderea de confecţii, iar duminică 240 tineri muncitori de la IMATEX, cite 60 de la I.P.L. şi (Continuare in pag. a 3-a)