Steaua Roşie, mai 1975 (Anul 27, nr. 102-126)

1975-05-01 / nr. 102

Acolo unde se rotesc cocoşii de munte » — Brigada pe­ care o con­duc, compusă din 40 de oa­meni, munceş­te în cel mai în­depărtat punct al sectorului — ne spunea Şte­fan Catrinoiu, şeful brigăzii din parchetul „Neagoiul“. Aici unde ne aflăm noi, la 1.437 m altitudine, se roteşte cocoşul de munte, care de fapt stăpîneşte înălţimile Călimanului şi întin­sele păduri de răşinoase. Am făcut aceste precizări pen­tru a se înţelege mai bine con­diţiile în care muncesc fores­tierii din brigada pe care o conduc, unde şi în luna aprilie am avut zăpadă de pînă la 4 metri grosime şi deasupra căreia nu au încetat nici un moment să funcţioneze cele două funiculare cu ajutorul cărora aducem la rampele de sortare şi încărcare trunchiurile de conifere în ca­targe. Despre oamenii cu care muncesc pot să spun numai cu­vinte de laudă, că au înfruntat cu multă bărbăţie şi hotărîre in­temperiile vremii nespus de ca­pricioasă în acest an, că în tri­mestrul I au realizat şi depăşit planul de producţie, iar din cei 2.000 mc masă lemnoasă prevă­zută a se exploata în trimestrul II, s-au realizat deja 750 mc în luna aprilie şi că am lichidat doborîturile de vînt din parche­tul nostru, ajutînd în acest sens şi alte parchete aparţinătoare Sectorului de exploatare din Lunca Bradului, din care facem şi noi parte, pentru a cinsti ziua de 1 Mai aşa cum se cuvine. — Ninsorile şi ploile din luna aprilie ne au încurcat mult so­cotelile — ne mărturisea comu­nistul Ion Mălureanu, şeful bri­găzii din parchetul „Fîntînel“. Zile şi săptămîni, nici cu caii nu am putut trage spre rampe trunchiurile doborîte, însă, noi nu ne-am dat bătuţi, am învins capriciile vremii pentru a tri­mite jos, la sector, cantităţile stabilite de lemn de celuloză pentru export, din care nouă ne revine 60 la sută din planul sec­torului. O altă preocupare a noastră e aceea de a valorifica complet masa lemnoasă în așa fel ca în parchet să rămînă ne­folosită numai frunza copacilor. Crăcile le legăm în snopi, cele­lalte resturi le facem retorte pe care, cu ajutorul bocşelor­ meta­­lice, le transformăm în mangal, pentru care am înfiinţat alte 10 vetre de ardere. Rentabilitatea şi eficienţa muncii brigăzii are su­portul în pregătirea profesională a oamenilor, în legătura lor su­fletească de 5—10 ani de activi­tate împreună. In acest sens i-aş enumera pe încărcătorul loan Szász şi drujbistul Alexandru Fercolea, care sunt exemplu în hărnicie şi în mobilizarea cole­gilor la muncă pentru obţine­rea celor mai bune rezultate în cinstea zilei celor ce muncesc. Cuvinte şi fapte asemănătoare am reţinut şi din dialogul pur­tat cu comunistul Gheorghe Di­diei, şeful brigăzii din parchetul „Izăreţ“ care, de asemenea, a reuşit să scoată din parchet, cu sprijinul tractoristului Vilmos György, întreaga cantitate de masă lemnoasă doborîtă de vînt. Rîndurile de faţă redau cîteva fapte din dîrza şi pasionanta în­trecere socialistă a forestierilor din parchetele Sectorului de ex­ploatare din Lunca Bradului ca­re cinstesc ziua de 1 Mai cu de­păşirea planului şi angajamen­telor asumate pe acest an. IOAN HUSAR SATISFACŢIE (Urmare din pag. 1) despre mîndrie. Mîndria şi am­biţia lui Nicolae Cuculeanu, Csiki Eleonora, Teodor Pop, Ioan Blaj, Imreh Moise, Sofia Ungur, Tövissi Emeric, Székely Alexan­dru de-a face locurile mai fru­moase. Botos Alexandru, secretar al comitetului comunal de partid şi primar, foloseşte des în discu­ţie cuvintele urbanizare şi per­spectivă. Mai rotund exprimat — perspectiva urbanizării! Eşti convins că foloseşti propoziţii şi fraze stereotipe. Eşti obligat, e nevoie chiar. Mai ales cină pe faptele noastre de zi cu zi, pe micile şi marile noastre satis­facţii am gravat numele hărni­ciei. In acest an, valoarea mun­cilor voluntar-patriotice va a­­tinge 2.148.000 de lei, vor fi re­parate străzi şi trotuare pe 110.000 mp, construite 10.000 mp străzi noi, amenajate terenurile de joacă pentru copii, introdusă apa potabilă la circumscripţia sanitară din Cristeşti. Şi, deşi n-au trecut decât 4 luni, la Cris­teşti şi Vălureni toate străzile au fost complet pietruite (800.000 lei valoare.­), executate lucrări de întreţinere a parcurilor şi zone-­ lor verzi pe 10 ha, a fost plantat gard viu pe 2 km, înfiinţat un club al tineretului la Vălureni. în gestul şi cuvintele prima-­­ rului am intîlnit convingerea că dacă s-a obţinut ceea ce s-a ob­ţinut, aceasta se datoreşte fap­tului că aici nimic nu se ia în glumă. Argumente? „Vă aducem cu duiumul!“. Intr-o comună cu 5.500 de locuitori, din care apro­ximativ 2.500 lucrători în dife­rite întreprinderi, nu-ţi poate scăpa expresia „Satul s-a racor­dat la comodităţile vieţii". Nu are pretenţia că-i aparţine, n-a spus el primul acest lucru. Alt­fel exprimat, primarul ne vor­beşte de acea condiţie a noului, aici, unde mutaţiile produse în viaţa locuitorilor sunt mai preg­nante decit în alte sate sau co­mune. Ne vorbeşte despre mobi­litatea socială, amintindu-ne printre amănunte, că în comună sunt 50 de autoturisme, iar in ultimii ani au fost ridicate peste 450 de case noi. E ceva firesc: condiţia şi şocul noului! Pentru că realităţile localităţilor rurale de azi nu se mai încadrează în clişeele şi imaginile despre satul amintirilor noastre. Nu trebuie să cauţi o problemă anume la Cris­teşti, pentru a te izbi de „com­portamentul modern“ al oameni­lor. A fi altfel, ne spunea bă­­trînul Lazăr Suciu I, ar fi ca şi cum primăvara ar trece fără să trezească culorile. Străbatem comuna. Privim panglica întinsă de asfalt, cu­prinsă intre plopii asemănători unor braţe protectoare. Este ora cînd cristeştenii se întorc de la lucru. Lume multă. Sînt aceiaşi oameni care peste o oră vor lua sapa sau lopata pentru a sădi flori, să lucreze în cooperativă, pentru a mai incrusta un semn al hărniciei lor pe frumuseţea comunei. Am desprins încrede­rea în viitorul acestei ţări, a pămîntului românesc. Gînd odih­nit pe petale de flori, în legă­narea şi chemarea abia murmu­rată a versului macedonskian: „Veniţi, privighetoarea cintă şi liliacul a-nflorit!“. „Metalotehni­­ca“ Tg.-Mureş — numită sim­bolic, pe bună dreptate, „me­­canicul-şef“ al industriei u­­şoare — livrea­ză diferite ti­puri de ma­şini, utilaje şi piese de schimb pentru un număr de 250 beneficiari din domeniul de prelucrare a mătăsii, lînii, inu­lui, bumbacului, cînepii, pieilor şi blănurilor. Fără exagerare, se poate afirma că dacă întreprin­derile de confecţii şi ţesătoriile îşi desfăşoară normal activitatea, aceasta se datorează şi unităţii constructoare de maşini din Tg.­­Mureş. De asemenea, contribuţia întreprinderii este remarcabilă şi în producţia de piese de schimb. După cum ne spune in­ginerul Aurel Matei, şeful birou­lui plan, din 1971 şi pînă în pre­zent, valoarea pieselor de schimb livrate peste plan unităţilor din industria textilă şi confecţiilor se ridică la 23,3 milioane de lei. Dar poate că cel mai important este faptul că prin maşinile şi piesele de schimb realizate aici se economiseşte un important volum de valută. Şi, în sfîrşit, ce poate reflecta mai bine creşte­rea, dezvoltarea şi modernizarea fabricii decit faptul că în ulti­mul deceniu numărul ţărilor în care exportă maşini se ridică la 17, dintre care amintim Anglia, R.F. Germania, Austria, Egipt, Iordania, Siria, R.P. Mongolă. Recent, am informat cititorii noştri despre un succes remar­cabil al colectivului: îndeplini­rea înainte de termen a actua­lului cincinal. Zilele trecute di­rectorul întreprinderii, tovarăşul Adalbert Kiss, ne-a spus că spo­rul de producţie realizat pînă în prezent peste prevederile cinci­nalului se ridică la 10 milioane lei. în continuare, interlocutorul a subliniat că la Tîrgul inter­naţional Bucureşti, care se va deschide la 11 mai, întreprinde­rea va fi prezentă cu 9 tipuri de maşini şi utilaje textile­O certă posibilitate de lărgire a relaţiilor comerciale, o cerinţă vitală pen­tru o unitate ca „Metalotehnica“. L. AJTAY (Continuare in pag. a 4-a) Prestigiul unui tînăr colectiv O nouă hală de lucru la Electro­mureș Comoara din Lechinţa Ferma din Lechinţa a I.A.S. Iernut face parte din unităţile reprezentative, prin aportul pe care-l aduce, menite să asigure o tot mai abundentă şi diversifi­cată aprovizionare a populaţiei, aşa cum prevăd documentele de partid, şi în care laptele, departe de a fi unicul sau principalul aliment de subzistenţă, rămîne o necesitate zilnică, iar animalul care-i produce o adevărată co­moară, a cărei întreţinere recla­mă o înaltă exigenţă. Este ceea ce se poate afirma despre colectivul fermei. In frun­te cu ing. Valentin Catarig, me­dicul veterinar Nicodim Tegla, tehnicianul Ilie Şanta — oame­nii asigură cea mai bună îngri­jire efectivului de 300 vaci cu lapte şi 350 capete tineret taurin, în 1974 planul a fost depăşit cu 200 1 pe vacă furajată. In primul trimestru din acest an s-au obţi­nut 960 1 pe vacă faţă de 830 1 plan, livrările în această perioa­dă fiind depăşite cu 300 hl. Luna aprilie consemnează 13 1 în me­die pe zi de vacă şi se tinde spre 14—14,5 1 la începutul lui mai. Aşa cum îşi exprima con­vingerea şeful fermei, planul anual de 4.300 t pe vacă va pu­tea fi realizat şi depăşit. Condi­ţia: folosirea chibzuită a bazei materiale, aprovizionarea ritmică cu furaje, o reţetă echilibrată. Am reţinut un fapt semnifi­cativ: pe total zootehnie cîşti­gul mediu al îngrijitorilor se ci­frează la 2.000 lei lunar. Cu cele mai bune realizări se situează Vasile Henteş, Gheorghe Mailat şi Ioan Roman care are fiecare în primire un lot de 18—21 vaci. Primul amintit are exemplarele cu cea mai mare producţie: nr. 0026, născută în 1970, a dat peste 40­­ lapte zilnic în primele trei luni ale anului, în 1974 a reali­zat 7.181­­, iar în anul curent se scontează că va realiza 10—11 mii litri. Şi asemenea vaci, de­numite „recordmene“, sunt mul­te. Libere în boxe, cu hrană la discreţie, bine îngrijite — iată că ele produc, putem spune, canti­tăţi uriaşe de lapte, cu un pro­cent de grăsime de peste 3,50 la sută. Ferma se modernizează continuu. A intrat recent în funcţiune o utilă bucătărie fu­rajeră automată, se betonează întreaga curte pentru a putea fi tasate silozurile, se introduc in­stalaţii de muls pe conductă, se pune la punct maternitatea cu boxe individuale pentru viţei. Despre munca oamenilor de aici se pot scrie multe. Ne-am convins de hărnicia lor, de pla­nurile de viitor. Fruntaşă în ju­deţ, fără să fi atins însă para­metrii maximi posibili, ferma din Lechinţa se prezintă ca o unitate puternică, iar „comoara“ dată inimosului colectiv în păs­trare se vede că a intrat pe mîini bune. IOAN SUCIU Cantităţi sporite de legume Din noua seră a judeţului, al cărei acoperiş de sticlă se întin­de pe o suprafaţă de 10 ha, se livrează tot mai multe legume din prima recoltă. După ce s-au produs în afara prevederilor de plan zeci de mii de legături de verdeţuri (ceapă, salată, ridichi, pătrunjel, mărar etc.), prin folo­sirea raţională a tuturor spaţii­lor din sere, tomatele şi castra­veţii au ajuns în stadiul de li­vrare. Primele cantităţi de 28 tone de castraveţi şi 7 tone de roşii au fost deja desfăcute în magazinele de specialitate ale judeţului. Dacă în primele zile se livra, de două ori pe săptă­­mînă, cite 8 tone de castraveţi şi 7 tone de roşii, pe măsură ce cultura de roşii (ce se întinde pe 9 ha) va intra din plin în pro­ducţie, se vor putea livra, tot la două zile, cite 1—1,5 vagoane de tomate. Prin măsurile ce s-au luat de către colectivul de mun­că de aici, în zilele de 1-4 mai vor fi recoltate şi livrate canti­tăţi sporite faţă de graficele sta­bilite. Odată cu recoltarea şi livrarea legumelor, în seră se desfăşoară cu intensitate lucrările la zi, ca: prăşitul, cîrnitul, combaterea dăunătorilor şi altele. Aceste lu­crări, cit şi dirijarea atentă a căldurii, aerisirii şi udărilor, asi­gură chiar de la început obţi­nerea unei producţii bune de le­gume. • STEAUA ROȘIE PAGINA 3 FAPTELE -etalon al conştiinţei _­­­» comunistului Despre comunistul Eugen So­­meşan, unul dintre lăcătuşii cu înaltă calificare de la I.M. „Re­publica“ din Reghin, se pot scrie multe lucruri frumoase. Este u­­nul dintre veteranii întreprinde­rii, omul care, ca mulţi alţii de vîrsta lui, a pus şi pune mult suflet şi străduinţă pentru pro­gresul necontenit al întregii co­lectivităţi în care lucrează de decenii. De foarte mulţi ani con­duce o formaţie de muncă alcă­tuită din oameni care şi-au însu­şit meseria sub îndrumarea şi cu sprijinul lui E. Someşan. De peste 10 ani, comunistul Someşan este secretarul organizaţiei de partid de la secţia mecanică I. — Ce le cereţi oamenilor din formaţia de m­uncă pe care o conduceţi? — l-am întrebat. — La această întrebare, evi­dent, se pot da multe răspun­suri, pentru că, cred eu — şi via­ţa şi practica ne-o demonstrează — a lucra cu oamenii, a şti să le stimulezi pasiunea, iniţiativa şi experienţa pe de o parte, iar pe de altă parte a şti să-i convingi că rutina, neglijenţa, nepăsarea, o pregătire tehnică şi profesio­nală necorespunzătoare sunt în dauna lor şi a colectivităţii, nu-i un lucru deosebit de greu, dar nici atît de uşor, dacă se au în vedere exigenţele de azi şi de mîine impuse de producţie, de tehnologia cu care o realizăm. Din cele spuse pînă acum cred că se desprinde clar ce le cer oamenilor cu care lucrez: pasiu­ne şi autoexigenţă profesională, răspundere în tot ceea ce au de făcut zilnic la locurile lor de muncă. Dar trebuie menţionat un­ lucru: ceea ce cer eu oamenilor îmi cer şi ei mie, adică să-i con­ving prin fapte de muncă şi de viaţă exemplare. In felul acesta, noi, comuniştii, mai bine zis toţi muncitorii şi tehnicienii cu mul­tă experienţă în producţie am cultivat şi dezvoltăm un climat de muncă sănătos, care a avut şi are un rol determinant în tot ce a realizat colectivul nostru în ultimii ani. — Secţia în care lucraţi, pen­tru realizările obţinute în anul 1974, a obţinut titlul de fruntaşă pe întreprindere. Evident că în tot ce s-a întreprins, organiza­ţia de partid a avut un rol de­cisiv. .. — Acest rol s-a afirmat şi se afirmă pe multiple planuri. Mă refer la o singură latură a muncii politice şi anume aceea a cultivării gîndirii economice a muncitorilor, a spiritului lor de buni gospodari. In această di­recţie, comuniştii din secţia me­canică au înţeles că a-şi depăşi sarcinile de producţie şi la un nivel calitativ superior, a e­­conomisi materii prime şi materiale, combustibil şi energie electrică, a fi exemple în res­pectarea ordinii şi disciplinei — toate acestea sunt cu adevărat argumente convingătoare și mo­bilizatoare ale întregului­ colectiv pentru înfăptuirea angajamentu­lui nostru patriotic — cincinalul înainte de termen. 13. CROITORU

Next