Steaua Roşie, septembrie 1976 (Anul 28, nr. 206-231)
1976-09-01 / nr. 206
etMTAM DIN TOATE TeME, UNITI VI ! OKON At COkHTLMW JUDETEAN MURES AL P.CR. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN I Anul XXVIII. Nr. 201 (5.727) | Miercuri, 1 septembrie 1977 | 4 pagini, 30 de bani Recensemîntul populaţiei şi locuinţelor - acţiune de mare importanţă şi responsabilitate politică Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 14 aprilie 1976, a hotărît ca la data de 5 ianuarie 1977, să se efectueze recensămîntul populaţiei şi locuinţelor. Ca urmare, tradiţia recensămintelor din ţara noastră, care numără 140 de ani, se va îmbogăţi la 5 ianuarie 1977 cu un nou recensământ, al zecelea în letopiseţul înregistrărilor moderne ale populaţiei din România. Dezvoltarea impetuoasă a economiei naţionale în ultimul deceniu, modernizarea structurii sale, dezvoltarea ştiinţei şi culturii, extinderea şi generalizarea progresului tehnic în industrie şi în celelalte ramuri, înfăptuirea politicii demografice promovată de partid şi de stat, au dus la Schimbări de mare anvergură în structura societăţii româneşti, în numărul şi repartizarea populaţiei şi a forţei de muncă pe teritoriul ţării, pe principalele ramuri ale economiei şi industriei. S-au produs modificări esenţiale în structura şi nivelul de pregătire al populaţiei, au apărut ocupaţii noi cu o calificare mai înaltă, a crescut numărul populaţiei urbane, s-a schimbat înfăţişarea oraşelor şi a satelor, s-au îmbunătăţit condiţiile de viaţă ale tuturor cetăţenilor — fără deosebire de naţionalitate — pe întreg cuprinsul ţării. Ritmul intens al construcţiilor de locuinţe din fondurile statului şi ale populaţiei, procesul de urbanizare şi de sistematizare a teritoriului şi locuinţelor au determinat modificări importante în structura şi repartizarea teritorială a fondului de locuinţe şi au contribuit la sporirea gradului de confort, la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei. Avînd în vedere amploarea acestor mutaţii în societatea noastră, transformările intervenite în structura şi condiţiile de viaţă ale populaţiei, efectuarea recensămîntului populaţiei şi al locuinţelor constituie o necesitate obiectivă, el este chemat să asigure datele şi informaţiile necesare pentru caracterizarea multilaterală a acestor schimbări. Datele recensămîntului trebuie să constituie temeiul şi punctul de plecare al unor ample şi profunde analize ale raportului dintre necesarul de forţă de muncă şi resursele de muncă, în lumina legăturii strînse dintre resursele de muncă şi proporţiile economice, dintre necesarul de forţă de muncă şi creşterea productivităţii muncii sociale, dintre rata acumulării şi nevoile suplimentare de forţă de muncă. Deci, naţiunea noastră va putea cunoaşte potenţialul, schimbările structurale care s-au petrecut în ultimii zece ani în sînul ei, să judece semnificaţia acestor schimbări, să întrevadă — pe temeiul recensămîntului — drumul ei în viitor. Realizarea în bune condiţii a acestei acţiuni de mare amploare şi responsabilitate politică impune antrenarea unui număr foarte mare de cadre. Pregătirea şi efectuarea recensămîntului este încredinţată unor colective speciale, corespunzător fiecărui nivel al ierarhiei conducerii politice şi administrative. Aceste colective, ce funcţionează sub denumirea de „comisii de recensăminte au fost constituite la toate nivelele în judeţul nostru. Ele au sarcina să pregătească, să conducă şi să îndrume efectuarea acestei acţiuni în timpul stabilit pentru înregistrare şi conform strictei realităţi, pe care datele recensămîntului trebuie să o reflecte cu fidelitate. Dealtfel, lucrările pregătitoare au şi început; s-a reverificat nomenclatorul străzilor şi numerotarea caselor; este în curs de elaborare materialul cartografic care va servi la împărţirea judeţului în sectoare de recensămînt, urmează să se întocmească liste ale clădirilor şi alte materiale ajutătoare. Buna reuşită a recensămîntului depinde în mare măsură de calitatea lucrărilor pregătitoare, de aceea este necesar ca comisiile de recensămînt să acorde toată atenţia acestor lucrări. O acţiune de asemenea proporţii, cum este recensămîntul. IULIU VERESS directorul Direcţiei judeţene de statistică (Continuare în pag. a 4-a) ţiei condusă cu competenţă de Florian Cîmpean. Pe întinsele tarlale ale cooperativei agricole, în orice campanie, fază de muncă, Dîmbean lucrează cu multă pasiune şi dăruire la cele mai variate lucrări. Noi i-am reţinut anume pentru publicare fotografia care ni-l înfăţişează lucrînd pe combina „Gloria“, pentru că el şi nedespărţitul său coleg loan Chiorean, cu care a muncit nu numai la Şăulia ci şi la Reghin şi în alte părţi la recoltare, au dat dovadă de cel mai înalt sentiment în munca împlinită, adunînd pîinea poporului. ... Acum, Iuliu Dîmbean munceşte cu sîrg la pregătirea terenului pentru viitoarea recoltă. •Titlul de mecanizator fruntaş, cîştigat în recenta campanie şi-l va menţine şi acum cînd se pun bazele recoltei din cel de-al doilea an al cincinalului. Text şi foto REMUS GAMPEAN Iuliu Dîmbean, mecanizator la C.A.P. Şăulia de Cîmpie, se numără printre cei mai destoinici componenți ai sec A început campania de prelucrare a sfeclei de zahăr Ieri, cu 7 zile mai devreme, colectivul Fabricii de zahăr Luduş a început noua campanie de prelucrare a sfeclei de zahăr. După cum ne informează directorul întreprinderii, ing. Dumitru Turcu, începutul este bun, instalaţiile funcţionează la parametrii scontaţi, iar colectivul este hotărît să muncească cu pasiune şi dăruire pentru ca, în actuala campanie, să obţină cele mai bune rezultate în muncă. Un plus de frumuseţe • In Sighişoara se va da în folosinţă, in cursul acestei săptămîni, un complex comercial situat în cartierul „Mihai Viteazul“, la parterul unui bloc cu 10 etaje. • Pentru a conferi un plus de frumuseţe cetăţii sighişorene, Consiliul popular municipal a întreprins o acţiune edilitar-gospodărească care vizează refacerea stradelelor aflate în cetate. De asemenea, în Piaţa Muzeului au început lucrările de reconstrucţie a interioarelor unei vechi clădiri, în care şi-a găsit sălaş, intre anii 1431—1435, domnitorul Ţării Româneşti, Vlad Dracul. La C.A.P. Cheţani, paralel cu lucrările de sezon, printre care recoltarea şi valorificarea legumelor, asigurarea seminţei, se lucrează cu forţe sporite şi la pregătirea însămînţărilor de toamnă. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lydie Schmit, preşedintele partidului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi după-amiază, delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lydie Schmit, preşedintele partidului. In cursul întrevederii s-a făcut un schimb de vederi asupra activităţii şi preocupărilor celor două partide. In acest cadru, a fost subliniată necesitatea dezvoltării relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Luxemburghez, dintre România şi Luxemburg, de ambele părţi fiind evidenţiată dorinţa de a acţiona pentru amplificarea acestor raporturi în diferite domenii de activitate. S-a apreciat că dezvoltarea legăturilor dintre cele două partide şi state este în interesul ambelor popoare, al afirmării spiritului nou în relaţiile intereuropene. In acest context, a fost reliefată necesitatea intensificării eforturilor din partea guvernelor, a forţelor politice din fiecare ţară, a popoarelor în vederea îndeplinirii prevederilor Actului final adoptat la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, realizării unor măsuri concrete de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară, soluţionării constructive a problemelor complexe ale contemporaneităţii. A fost relevată, în acelaşi timp, necesitatea lichidării subdezvoltării, a decalajelor economice, fapt care impune statornicirea unor relaţii de egalitate şi echitate între state, instaurarea unei noi ordini economice internaționale. Şedinţa cu activul din industrie al Comitetului judeţean de partid Ieri, 31 august, a avut loc şedinţa cu activul din industrie al Comitetului judeţean de partid, care a dezbătut o serie de probleme importante privind perfecţionarea în continuare a activităţii în producţia materială, în ansamblul preocupărilor partidului şi statului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor ramurilor economiei naţionale, o atenţie deosebită se acordă industriei producătoare de bunuri de larg consum, în vederea înfăptuirii ţelului suprem al politicii generale a partidului — ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. în acest context, în baza Decretului nr. 169/1976 şi a H.C.M. nr. 319 din 11 august 1976, printr-o Decizie a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean s-a constituit Comisia judeţeană de coordonare a producţiei bunurilor de larg consum, compusă din 73 membri. De asemenea a fost aprobată componenţa colectivului operativ al Comisiei judeţene. Ca preşedinte al Comisiei judeţene de coordonare a producţiei bunurilor de larg consum a fost numit tovarăşul Benkó Ioan, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, iar ca vicepreşedinte tovarăşul loan Vasluian, vicepreşedinte al Consiliului judeţean de control muncitoresc al activităţii economice şi sociale. In urma dezbaterilor care au avut loc pe marginea unei informări prezentate privind activitatea şi rezultatele unităţilor producătoare de bunuri de consum din judeţ, a concluziilor rezultate, s-a adoptat un plan de muncă al Comisiei judeţene, ale cărui principale prevederi vizează creşterea şi diversificarea în continuare a producţiei în acest domeniu, îmbunătăţirea permanentă a calităţii acestora, în scopul satisfacerii depline a cerinţelor populaţiei cu produse de larg consum , latură importantă a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. In continuare, şedinţa cu activul a aprobat programul de acţiune şi componenţa Comisiei judeţene permanente, pentru asigurarea utilizării depline a capacităţii maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din unităţile economice ale judeţului Analizele care vor fi întreprinse de Comisia judeţeană, ca şi de către colectivele similare din întreprinderi, vor trebui să vizeze măsuri tehnico-organizatorice pentru fundamentarea utilizării integrale a capacităţilor de producţie aflate în dotarea unităţilor. Activul din industrie a fost informat, apoi, asupra stadiului realizării principalilor indicatori de plan pe ansamblul judeţului în perioada trecută din acest an, ca şi asupra măsurilor ce se impun pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate. S-a subliniat că o serie de întreprinderi din judeţ nu şi-au realizat prevederile pe perioada trecută nici la producţia globală, nici la producţia marfă, ceea ce a diminuat simţitor bilanţul pe ansamblul economiei judeţului. Pentru crearea tuturor condiţiilor de desfăşurare ritmică a activităţii, pentru valorificarea tuturor rezervelor existente privind creşterea producţiei şi productivităţii muncii, sporirea reală a eficienţei economice, în adunarea activului, s-au reliefat cîteva sarcini imediate şi de mare importanţă, care trebuie să stea în permanenta atenţie a organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerilor colective din toate întreprinderile. Există condiţii ca, colectivele de oameni ai muncii din industria judeţului, să-şi îndeplinească în mod exemplar sarcinile de plan, iar în perioada care a mai rămas angajamentele asumate pe 1976, să fie suplimentate. Dreptul să pretinzi... Pe Vasile Timişan, membru în consiliul de control munci-I toresc al întreprinderii, nu i l-am căutat la „sediu". Ştiam că nu-l voi găsi acolo. Nu era o oră potrivită. „După schimb, da, acolo mă găsiţi, rezolv treburile pentru care am fost a-i Ies, altfel, în secţia de turnătorie, că acolo-s în pîine...“, îmi spusese el cîndva. . . Aţi venit?”, mă întrea- bă fără să-şi întrerupă treaba, ca şi cum ne-am fi despărţit numai de o or fi, două. Nu arşteaptă răspuns. „Ştiţi, am urnit din loc treaba aia cu metalul, pentru care ziarul ne-a criticat pe noi, cei de la „Ni- Reportajul zilei covala“. Este adevărat, nu puteam să rămînem la nivelul celor 10 tone de metal economisite în anul trecut”. „Cum adică, nu puteaţi?‘‘. „Cînd te urci pe o scară nu te uiţi în jos, ci în sat. Zece tone au fost „o treaptă", am hotărît să urcăm la 15...” „Greu”. „Este. Nu poţi zice să nu-i totul măsurat, chibzuit...“ „Atunci, pe ce vă bazaţi?“. „Pe noi. Apasă pe pronume cu o certitudine ce nu lasă îndoieli „Acolo, în producţie, în consfătuirile noastre profesionale, munca nu poate fi decit concretă. Important este să ştii să concretizezi acţiunea. In cazul nostru ne-am propus să realizăm consumurile la toate reperele pe care le turnăm. Acţiune largă — deocamdată M. BĂRDAŞANU (Continuare in pac. a 4-a)