Steaua Roşie, septembrie 1976 (Anul 28, nr. 206-231)

1976-09-15 / nr. 218

Metalotehnica La maşinile circulare n-au ce lucra, iar la întreţinere „n-au timp” să lucreze ora 6 şi 15 minu­te. Ultimii lucrători dintre cei care se vor „punctuali“ la serviciu au­ intrat pe poarta întreprin­derii­­ „Meta­lotehnica. Nu sunt puţini la nu­măr şi ne întrebăm dacă în a­­ceastă zi de luni toţi dintre ei au început lucrul dominaţi de HOUTA»! OUH TOATE TÂMII, W!TI - VÂ ! OMAN AL COWTIMUI JUDEŢIAN MUREŞ Al P.CR Ş/ AI CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN | Anul XXVIII. Nr. 218 (5.739) | Miercuri, 15 septembrie 1976 | 4 pagini. 30 de bani | ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 14 septembrie 1976 a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat un raport cu privire la lucrările de îmbu­nătăţire a preţurilor de produc­ţie şi de livrare în industrie ca­re să intre definitiv în vigoare la 1 ianuarie 1977, fără modifica­rea preţurilor de desfacere cu a­­mănuntul la bunurile de consum destinate populaţiei. Această acţiune, care se reali­zează în conformitate cu preve­derile Legii pentru aprobarea planului național unic de dez­voltare economico-socială a R.S. România pe perioada 1976—1980, are în vedere accentuarea în continuare a proceselor calitati­ve ale activității economice în a­­cest cincinal. In acest sens, ţi­­nînd seama de încheierea lucră­rilor pentru reaşezarea preţuri­lor de producţie şi de livrare în industrie, îmbunătăţirile urmă­resc valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor provenite din ţară, ridicarea ni­velului tehnic al producţiei, îm­bunătăţirea calităţii produselor, atît pentru necesităţile economiei naţionale şi ale populaţiei, cît şi pentru export. Măsurile aprobate au în vede­re reaşezarea mai judicioasă a preţurilor de producţie, care să ţină seama de necesitatea redu­cerii continue a costurilor prin mobilizarea resurselor interne de care dispun unităţile economice, prin economisirea materiilor pri­me şi a materialelor şi elimina­rea risipei, printr-o mai bună or­ganizare a muncii. Totodată, mă­surile ţin seama de influenţele pe care le au preţurile de pe pieţele mondiale asupra costuri­lor interne. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca ministerele, centralele şi întreprinderile industriale să ia toate măsurile pentru ca pre­ţurile să ţină seama de cheltuie­lile efective, să mobilizeze toate resursele materiale şi umane de care dispune economia noastră în vederea creşterii continue a eficienţei întregii activităţi, spo­ririi, pe această bază, a venitu­lui naţional, asigurării creşterii neîncetate a nivelului de trai material al întregului nostru po­por, în concordanţă cu hotărârile Congresului al XI-lea. Comitetul Politic Executiv a e­­xaminat în continuare un raport cu privire la modul cum se rea­lizează indicatorii tehnico-econo­­mici stabiliţi la capacităţile de producţie industrială care au in­trat în funcţiune. Apreciind re­zultatele obţinute în acest do­meniu, Comitetul Politic Execu­tiv a criticat, totodată, o serie de neajunsuri care se mai manifes­tă în valorificarea potenţialului creat prin noile investiţii. Comitetul Politic Executiv a stabilit să se analizeze situaţia fiecărui obiectiv în parte pentru a se asigura exploatarea la pa­rametrii proiectaţi a utilajelor şi instalaţiilor, organizarea raţio­nală a fluxurilor de producţie, îmbunătăţirea unor tehnologii şi reţete de fabricaţie, precum şi a structurii sortimentale, în func­ţie de nevoile pieţei interne şi externe. Pentru creşterea efici­enţei economice a activităţii noi­lor obiective trebuie să se acţio­neze în continuare pentru mai buna organizare a aprovizionării tehnico-materiale, micşorarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, ridicarea ni­velului de pregătire a personalu­lui din exploatare, creşterea pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. In continuare, Comitetul Poli­tic Executiv a examinat Rapor­tul privind exercitarea controlu­­lui financiar preventiv în unele unităţi socialiste, în semestrul I. Comitetul Politic Executiv, pornind de la concluziile Curţii Superioare de Control Financiar, a apreciat pozitiv rezultatele ob­ţinute în activitatea de control preventiv în scopul promovării unui climat de ordine şi disci­plină riguroasă în gospodărirea eficientă şi cu răspundere­a mij­loacelor materiale şi băneşti. Totodată, Comitetul Politic Exe­cutiv a constatat că se mai ma­nifestă cazuri de angajare a u­­nor resurse materiale şi băneşti fără o fundamentare economică suficientă, de cheltuieli adminis­­trativ-gospodăreşti care nu sunt oportune, de creare a unor sto­curi tehnico-materiale ce depă­şesc nevoile reale ale planului, de folosire necorespunzătoare sau chiar de neutilizare a unor echipamente şi utilaje aflate în bună stare de funcţionare. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca activitatea controlului financiar preventiv să cuprindă o sferă mai largă de probleme esenţiale pentru bunul mers al economiei, pentru obţinerea unei eficienţe cît mai ridicate în toa­te sectoarele producţiei materia­le. In acelaşi timp, se impune ca ministerele, centralele şi între­prinderile economice să asigure, la toate locurile de muncă, cea mai deplină ordine în gospodări­rea fondurilor, respectarea rigu­roasă a disciplinei financiare şi de plan, încadrarea întregii ac­tivităţi financiar-bancare în pre­vederile legale şi apărarea inte­grităţii avutului obştesc, să ac­ţioneze cu hotărîre pentru elimi­narea risipei, a tuturor actelor economice fără eficienţă. Comi­tetul Politic Executiv cere să se manifeste o şi mai mare preocu­pare în direcţia punerii în valoa­re a rezervelor existente în ca­drul fiecărei unităţi economice, pentru utilizarea mai bună a mijloacelor circulante şi fonduri­lor de investiţii, a fondurilor va­lutare, să se continue cu fermi­tate acţiunea de realizare a pro­gramelor stabilite pentru creşte­rea productivităţii muncii şi re­ducerea costurilor de producţie. Comitetul Politic Executiv a luat în discuţie şi a aprobat Programul de măsuri pentru a­­plicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, în domeniul ideologic şi cultural-educativ, e­­laborat de Comisia ideologică a C.C. al P.C.R., sub directa îndru­mare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Programul ţine seama de sar­cinile stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R., de indicaţiile cuprinse în Expunerea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, precum şi de propunerile făcute de oamenii muncii la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste. (Continuare în pag­a 4-a) Retorte ale chimiei. I RATD-ANCHETA I Luni dimineaţa, la ce oră sunt puse în funcţiune maşinile-unelte ? în acest an am auzit justificîndu-se în dreapta şi în stînga tot felul de situaţii care, chipurile, ar determina un grad de utilizare a capacităţilor de producţie sub cel de anul trecut, adică mai mic de 85 la sută. Argumentările multor conduceri de unităţi sunt doar parţial întemeiate, ceea ce a confirmat şi raidul întreprins luni, 13 septembrie a.c., în trei întreprinderi tîrgumureşene. Cele relatate în articolele de faţă reprezintă sinteza constatărilor pe care le-am putea numi: slaba organi­zare a producţiei şi a muncii, lipsa de fermitate, autoritate şi răspundere a unor maiştri şi conducători de sectoare, încălca­rea disciplinei muncii şi a prevederilor regulamentului de or­dine internă, carenţe in munca politico-educativă desfăşurată de organizaţiile de partid, sindicale şi U.T.C. sentimentul corectitudinii din moment ce „sunetul sirenei“ i-a prins totuşi în drum spre locu­rile lor de muncă. Formează şi ei o categorie de întîrziaţi care, după părerea noastră, nu tre­buie neglijată. Odată cu aceştia şi însoţiţi de Simon Alexandru, secretarul comitetului sindicatu­lui, intrăm şi noi în întreprinde­re. Rînd pe rînd, prin sculărie, atelierele de întreţinere, secţii­le mecanică I şi mecanică II. Se pare că trecerea operativă la lucru se realizează cel mai uşor la sculărie. Aici, după 5—10 mi­nute zumzetul maşinilor a pus stăpînire pe întreaga hală. Ate­lierele secţiei mecanică II au început, de asemenea, munca în­­tr-un ritm susţinut. Şeful sec­ţiei, maistrul Ioan Pîrjol, ne in­formează că bunele rezultate în această direcţie se datoresc că­ IOAN CISMAŞ (Continuare în pag. a 3-a) Disciplina trebuie să înceapă de la poartă! Conform programului fixat, la IMATEX activitatea productivă începe la ora 5,50. Ne-a fost dat să constatăm, însă, că la ora cînd fiecare muncitor ar fi tre­buit să înceapă lucrul, pe poar­ta întreprinderii se intra încă în flux neîntrerupt fără ca cine­va să se sinchisească de acest fapt şi nici măcar să ceară le­gitimaţiile, aşa cum prevede re­gulamentul. Portarul era un sim­plu spectator, iar ofiţerul de ser­viciu îşi vedea de treburile lui în încăperea de la poartă, l­a intervenţia noastră (ora 5,55), omul pazei contractuale a IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) IMATEX Ritm bun la insăminţarea orzului După încheierea însămînţării culturilor de masă verde în u­­nităţile agricole din consiliul in­­tercooperatist Band s-a trecut din plin, de cîteva zile, la semăna­tul orzului pentru boabe. Ca ur­mare, pînă în prezent, în fieca­re cooperativă au fost însămînta­­te cu orz suprafeţe cuprinse în­tre 30—80 ha. Mecanizatorii din aceste uni­tăţi au de însămînţat, după cum ne-a informat Valentin Catarig, inginerul şef al consiliului şi tehnicianul Vasile Lazăr, şeful serviciului producţie, aproape 3.000 ha de grîu şi orz, din care 330 ha cu orz, lucrare care se desfăşoară într-un ritm cores­punzător şi se află într-un sta­diu avansat. In vederea efec­tuării tuturor lucrărilor în peri­oada optimă, aici au fost pre­gătite şi lucrează în cîmp un­ număr mare de tractoare, din care 36 de tipul S.M. 445, pe şe­nile, 30 de discuri, 18 semănă­tori şi alte maşini şi utilaje. în­tre conducerea consiliului şi­ cooperativele agricole există o bună colaborare, astfel că orice problemă dificilă care mai apa­re pe parcurs se rezolvă opera­tiv, lucru constatat dealtfel in­ timpul raidului întreprins prin unităţi. V. ORZA (Continuare în pag. a 2-a) Şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid Marţi, 14 septembrie 1976, a avut loc şedinţa Biroului Comi­tetului judeţean de partid. In cadrul primului punct de pe ordinea de zi, Biroul a anali­zat modul cum s-au desfăşurat adunările generale ale oamenilor muncii din unităţile economice. Apreciind caracterul de lucru al acestor organisme colective, pro­funda răspundere şi exigenţă cu care oamenii muncii au analizat îndeplinirea calitativă a sarcini­lor pe semestrul I, Biroul a sub­liniat faptul că în adunările ge­nerale s-au făcut numeroase pro­puneri preţioase, s-au stabilit programe de măsuri concrete ca­re să determine creşterea pro­ducţiei şi productivităţii muncii, punerea în funcţiune în devans sau la termen a obiectivelor eco­­nomico-sociale, îndeplinirea pla­nului pe semestrul II la toţi in­dicatorii, asigurarea condiţiilor optime pentru anul 1977. Ţinînd seama de problemele ridicate, de fondul bogat de pro­puneri şi măsuri, Biroul a accen­tuat necesitatea ca organele şi organizaţiile de partid, consiliile oamenilor muncii să urmărească cu toată răspunderea aplicarea lor în viaţă. In mod deosebit s-a subliniat rolul ce revine consi­liilor oamenilor muncii în utili­zarea deplină a capacităţilor de producţie, a timpului de lucru şi a resurselor materiale, în reduce­rea consumurilor specifice, reali­zarea unor produse de înalt ni­vel calitativ, în diminuarea con­tinuă a importurilor prin stimu­larea creaţiei proprii şi mai bu­na folosire a laboratoarelor uzi­nale. Ţinînd seama că noul an 1977 se pregăteşte de pe acum, Biroul a pus în faţa organizaţiilor de partid şi conducerilor colective sarcina acoperirii din vreme cu contracte a întregii producţii, a­­sigurarea materiei primei şi a materialelor necesare, lansarea în fabricaţie a produselor cu ci­clu lung, precum şi întocmirea la timp a documentaţiilor tehni­(Continuare In pag. a l-a) Oglinzi paralele De fiecare dată în preajma începutului unui nou an şco­lar, cu grupurile de elevi nou furate evenimentului, elevi gălăgioşi, cu uniforme şi chi­piu nou, tunsoare proaspătă şi amintirea unui bronz al soarelui verii pe feţe, întîlniţi printre geamantanele burdu­şite ale gărilor şi autogărilor, prin trenuri şi autobuze, ma­şini mari şi maşini mici, pur­­tînd, cei mari, nostalgia unor zile duse, cei mici, bucuria lazAr lApariu (Continuare în pag. a 2-a)

Next