Steaua Roşie, iunie 1977 (Anul 29, nr. 128-153)
1977-06-01 / nr. 128
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE REZOLVAREA OPERATIVA A PROPUNERILOR TINERILOR - STIMULENT IN ACTIVITATEA ACESTORA In două întreprinderi reghinene, I.P.L. şi I.U.P.S., unde tineretul deţine o pondere însemnată, ne-am propus să urmărim care este soarta propunerilor făcute de utecişti, şi ce preocupări există ca ele să fie analizate şi valorificate. Din convorbirea avută cu Florian Todoran, secretar al comitetului U.T.C. de la I.P.L., am reţinut că rezolvarea sugestiilor formulate de către tineri în adunările generale reprezintă o constantă a activităţii desfăşurate de activul U.T.C. înainte de a se acţiona pentru aplicarea lor, propunerile sînt examinate, asta cu scopul de a se vedea dacă ele aduc vreun folos real, atît pentru Întreprindere cit şi pentru tineri. Cînd nu pot fi soluţionate la nivel de organizaţie, dacă implică intervenţia unor factori de conducere, a specialiştilor, atunci propunerile sunt supuse atenţiei acestora. Parte din sugestiile tinerilor au prins viaţă. Rezolvare şi-a găsit propunerea lui Alexandru Friciu, care a opinat pentru executarea de către tinerii mai puţin experimentaţi din secţia instrumente muzicale a unor lucrări conforme categoriei lor de încadrare. De asemenea, s-a acordat grijă propunerii privind întărirea disciplinei în secţia articole sport, ambarcaţiuni şi mobilă (A.S.A.M.). Unele se află însă în studiu, ca de pildă organizarea, pe lîngă concursurile pe meserii, a unor olimpiade de matematică, fizică. Propunerea formulată de un tînăr de la A.S.A.M., în ideea generoasă a stimulării pentru cunoaştere şi îmbogăţire a cunoştinţelor, este ceva mai greu de aplicat, dar nu imposibil. Altele, deşi au fost în mod repetat vehiculate şi înscrise pe hîrtie, nu şi-au găsit încă soluţionarea. Este vorba de o conlucrare mai strînsă, de exigenţă în privinţa pregătită practice a ucenicilor. Ei, ca şi elevii Liceului industrial ce trec pragul întreprinderii pentru a-şi face instrucţia, sunt deseori ,,încărcaţi“ cu diverse munci auxiliare. Şi la I.U.P.S. se acţionează pentru traducerea în fapt a propunerilor formulate, cu diverse prilejuri, există preocupare pentru ca acestea să nu rămînă doar în procesele verbale întocmite cu ocazia adunărilor generale. Sugestiile tinerilor, cele mai multe venite din partea celor cu atribuţii în conducerea organizaţiei, vizează aspecte legate de întreţinerea mai bună a utilajelor, folosirea chibzuită a materiei prime şi materialelor, îmbunătăţirea calităţii produselor, eliminarea rebuturilor, ori se referă la organizarea de cursuri pentru citirea desenului tehnic, la petrecerea utilă şi plăcută a timpului liber, Ioan Pilcă, secretar al comitetului U.T.C., îşi exprima, într-un fel, nemulţumirea faţă de acei tineri care, în adunările generale, şi-au făcut o obişnuinţă din a se plînge de cutare şi cutare lucru, fără să sugereze soluţii, cu adresă precisă, de rezolvare a aspectului incriminat. La acest capitol al „plîngerilor“, fireşte, nu pornite dintr-un dezinteres faţă de producţie, ci din comoditatea manifestată în organizarea şi asigurarea locului de muncă cu cele necesare, se raliază, pe ici, pe colo, şi alţi tineri care aşteaptă nejustificat intervenţia cuiva în rezolvarea problemelor de muncă. Intr-un asemenea caz, organizaţia U.T.C. poate şi trebuie să-şi spună cuvîntul. Sigur, în ancheta întreprinsă nu ne-am aşteptat să dăm peste o „ploaie“ de propuneri. Nu. Insă este bine ca cele existente să fie cuprinse în planurile de activitate ale organizaţiilor U.T.C., să li se creeze cadru propice de valorificare. Pentru că un mijloc de a-i determina pe tineri să aibă o prezenţă cît mai activă la viaţa întreprinderii, îl constituie şi acela al operativităţii cu care se acţionează pentru aplicarea propunerilor formulate de către ei. DORIN BORDA EXPOZIŢII Copiii din grupa mare, secţia română, de la grădiniţa cu program prelungit din Sîngeorgiu de Pădure au ţinut să marcheze sărbătorirea zilei de 1 Iunie printr-un important eveniment. Sub atenta îndrumare a educatoarei Eugenia Manşa, ei au adunat cele mai frumoase creaţii proprii, rod al unui efort susţinut pe drumul devenirii, în două expoziţii: de pictură şi de cusături. Incîntaţi de ceea ce au realizat, invită pe ceilalţi copii şi chiar pe adulţi să le admire exponatele şi să le dea sugestii. In acest scop expoziţiile vor fi deschise pînă la 15 iunie. Creşterea gradului de utilizare a forţei de muncă în agricultură După cum se ştie, munca în agricultura are un caracter sezonier, fapt ce obligă pe cooperatori ca, în anumite perioade ale anului, să exercite şi alte activităţi. In vederea folosirii mai raţionale a forţei de muncă şi pentru a se asigura de lucru în tot timpul anului unui număr cît mai mare de cooperatori, în ultima vreme s-au dezvoltat tot mai mult activităţile de producţie cu caracter permanent, cum sunt fermele zootehnice sau secţiile industriale de prelucrare a răchitei, lemnului, papurei etc. Toate acestea sînt, de fapt, o prelungire a procesului muncii agricole. Pe lingă latura economică a acestei probleme — valorificarea superioară a resurselor locale — ea are și una socială. In perioada de iarnă și în zilele cînd muncile în cîmp nu sînt aglomerate sau timpul este nefavorabil executării lor, se asigură de lucru unui mare număr de oameni şi pot fi menţinuţi în sfera productivă cei care nu pot lua parte la lucrările mai grele. Faptele şi cifrele demostrează că această orientare a dus la rezultate bune. La cooperativa agricolă din Acăţari stăm de vorbă cu Nemeş Eugen, preşedintele acesteia. — In centrul activităţii noastre s-a aflat pe lingă folosirea raţională a pămîntului şi dezvoltarea continuă a sectorului zootehnic, şi crearea altor sectoare de activitate la care să fie atraşi un număr cit mai mare de cooperatori. Astfel, am dezvoltat tot mai mult sectorul avicol care are ca sarcină realizarea unei producţii in valoare de 2 milioane Iei. In acest sens am făcut noi amenajări, astfel incit în prezent creştem 50.000 pui. La aceştia se adaugă 4.000 de găini ouătoare şi un incubator de la care am livrat populaţiei, deocamdată, circa 100.000 de pui. Pe lingă cele amintite avem şi un sector de activităţi industriale, al cărui plan de producţie se ridică la aproape 6 milioane lei pe an. Trimestrul I l-am încheiat cu rezultate bune, realizind produse în valoare de 2.887.000 lei, din care veniturile cooperatorilor s-au ridicat la 1,5 milioane lei. Producţia sectorului este profilată pe confecţionarea împletiturilor pentru scaune, rogojini şi mături. Trebuie să arăt că la realizarea acestora iau parte circa 500 de cooperatori din Acăţari şi satele aparţinătoare, atît în perioada iernii cît şi în timpul nefavorabil altor lucrări. Se lucrează acasă de cooperatori şi ori de cite ori au timp se ocupă de confecţionarea acestora. Este o îndeletnicire rentabilă atît pentru cooperatori, cît şi pentru unitate. Un rol important în reuşita acestui sector l-a avut şi tradiţia. La Boteni se confecţionează rogojini de peste 300 de ani, iar la Acăţari mături. Pentru a face faţă cererilor, am organizat cursuri de iniţiere în arta împletiturilor, astfel că nu am avut incă nici un refuz de calitate, cu toate că o bună parte din producţie este destinată exportului. Veniturile realizate din sectoarele amintite au contribuit în mare măsură la întărirea economică a cooperativei, valoarea producţiei agricole la suta de hectare cifrîndu-se la peste un milion lei. — Materia primă: papura, rogozul şi altele se găsesc şi în alte cooperative şi pot fi valorificate. Cuum explicaţi că asemenea îndeletniciri întîlnim în puţine unităţi agricole? — Pe lingă tradiţie trebuie înainte de toate preocupare pentru a face ceva. Desigur, nu e uşor şi aceasta e una din cauze. Cu cît în cooperativă evit mai puţine sectoare de activitate, cu atît şi conducerea are probleme mai puţine, retribuţia este aceeaşi, de ce să-şi facă bătaie de cap. La noi însă, dezvoltîndu-le continuu, am asigurat de lucru permanent cooperatorilor, le-am asigurat cîştiguri permanente, fapt ce a dus şi la statornicirea forţei de muncă. VASILE ORZA ..Eu nu ştiu limanul spre care...4* Zoltán K., 28 de ani, str. Petru Dobra nr. 5, ap. 1, Tîrgu-Mureş. Adresa căutată. Sunăm. Ne deschide un tînăr subţirel. Intr-un aer de vacanţă, ne cântăreşte, din dreptunghiul uşii, să vadă cam cît plătim, cum să ne învîrtească, să-şi aleagă cuvintele cele mai meşteşugite. Are darul de a se face şi simpatic. Se caută, se încropesc scuze, replici derutante, incit dacă am da crezare, fără a trece prin filtrul propriu, la tot ceea ce ni se relatează, ai senzaţia că ar muri de rîs. Şi ca să nu dea năpasta asta tocmai peste el, un fel de pasăre călătoare, ne manifestăm dorinţa de a-l întreba de ce se plictiseşte atît de repede şi schimbă locurile de muncă după toane şi consemnăm următorul dialog: — Eu, tovarăşe, am trei meserii: izolator, vălţar pentru prelucrarea cauciucului, zidar. Şi, să ştiţi, îmi mai fac una. — Că aveţi trei meserii e bine, ştim că locuiţi în Tîrgu-Mureş, aici v-aţi şi născut, aveţi o locuinţă confortabilă, aţi lucrat la „Prodcomplex“, unde cîştigaţi bine, lunar peste 1.800 lei, apoi la C.I.C., cu o retribuţie la fel de bună, dar, ca de obicei, de teama de a nu vă fixa aici, aţi optat pentru o şcoală de şoferi, unde aţi avut un insucces, iar acum, dornic de schimbări de decor, nu v-aţi oprit pînă la Dilja — Hunedoara. Sînteţi şi zidar. La T.C.M. Mureş meseria asta are căutare... — Uite, unu şi cu unu fac doi. îmi sînteţi simpatic şi vreau să fiu sincer. Aşa, îmi vine mie, cîteodată, şi plec, nu stau prea mult pe gînduri. Uite aşa am plecat şi la Dîlja. Nici aici, să nu ! ATITUDINI , credeţi, nu stau prea mult. Unde am de gînd să mă duc? Să lucrez în Bucureşti, de pildă, la Ploieşti, oriunde! — Apoi? — Nici în Bucureşti nu stau eu mult In Tîrgu-Mureş în nici un caz. Mai bine la Tulcea! Maria, soţia lui, rămine dezarmată, consternată. Il întrebăm dacă în goana necalculată s-a gîndit bine, în primul rînd, la cei patru copii, cel mai mare de cinci ani, mezinul doar de patru luni, care-i duc dorul şi II vreau aproape de ei. O Întrebare care poate mişca pe oricine. Incondamnabila şi regretabila confuzie în care amestecă şi ideea despre familie, pică şi o replică dureroasă, care-ţi ia graiul: „Le scriu cîte o scrisoare şi e bine!*. Parcă o scrisoare şi nişte bani trimişi ar ţine locul unui tată! Replica, oricum, întrece măsura şi cumpănita judecată, devenind echivalentă cu un gest dur, cinic, pe alocuri iresponsabil. Din strădania de a-l determina să nu se îndepărteze de familie, d In acest carusel al ambiţiei deşarte şi al dorului de ducă, în care decenţa şi anumite obligaţii sunt abandonate — ne face să înţelegem că rămîne doar o bună şi lăudabilă intenţie. Intr-o dovadă de curaj fardat în care cuvintele frumoase ca o ploaie de confetii devin baloane de săpun, iar insistenţele soţiei o frecţie cu Diana pe un picior de lemn, supărat pentru nişte motive închipuite, K. Z. se răzbună pe familie, în atmosfera de voită Înstrăinare. In înverşunarea şi îndărătnicia cîrcotaşă, avem impresia că nu mai respirăm acelaşi aer. K. Z., închipuită conştiinţă jignită, rebel fără cauză, îşi continuă drumul lui mai mult decît o eroare, în paradoxul împrejurărilor. Un drum ale cărui consecinţe ar trebui să-l sperie. Deocamdată, „Eu nu ştiu limanul spre care / Pornesc cu bagajul acum.“, iar rostul vieţii lui, dacă mai poate gusta umorul eroului lui Topîrceanu din „Balada chiriaşului grăbit“, se rezumă la o singură replică: „Rămîi sănătoasă, cucoană. ! Că-mi iau geamantanul şi plec!“. N-ar fi oare nimerit să se întrebe şi unde se va opri?! lazAr !Adamu * iar I in atenţia conducătorilor auto! Din cauza lucrărilor de construcţii la podul de beBosl I armat din satul Crăieşti, comuna Adămuş, se interzice circulaţia ^ autovehiculelor peste 1,5 tone în zona şantierului, pe perioada ^ 1 iunie — 30 iunie 1977. ___ __......... ......... MIERCURI. 1 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta: Muscă şi fugi. Progresul: VInzâtorul de baloane. Select: Imagini In oglindă. Tineretului! Roşcovanul: Căluţul cocoşat. Flacăra: Ingeraşi negri. Pitic: Circul Pimplu; Cirtiţa pictoriţa; Unea işi caută prieteni; Un vinător fără vina. SIGHIŞOARA — Lumina: Cerul e cu noi. Tîrnava: Ultima noapte a singurătăţii. REGHIN — Patria: Timpul şterge totul. TÎRNAVENI — Melodia: Momeala. LUDUŞ — Flacăra: Cum să-l Înecăm pe dr. Mracek. SOVATA — Doina: Copt de suflet. Muncitorul: Martorul trebuie să tacă. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: De nicăieri spre nicăieri. FINTINELE — Patria: Acest fel de dragoste. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Goya (ambele serii). SARMASU — Popular: întoarcerea panterei roz. IERNUT — Lumina: Romanţă pentru Îndrăgostiţi. TEATRU TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 19,10: Două ore de pace (abonament J, L). TEATRUL DE păpuşi, secţia maghiară, ora 16: Şurubel. TELEVIZIUNE 9.00 — Teleşcoală. 10.00 — Matineu teatral pentru copii: „Dreptul la aripi" de Ştefan Titu. 10.40 — întrebări şi răspunsuri (reluare). l.M — Vetre de lumină. 11.90 — Emisiune de Ştiinţă: „Focul“. 12.00 — Telex. 19.00 — Telex. 10.05 — Campionatele euro*pene de box — transmisiune directă de la Halle. 19.10 — Tragerea Pronoexpres. 19.20 — Itinerar tunisian. 19.99 — Eficienta economică si creșterea nivelului de trai. 18.50 — Telecronică pentru pionieri. 19.00 — Copilărie, ani de aur. 19.20 — 1.001 de seri. 19.39 — Telejurnal. 19.50 — Copiii, primăvara tării mele — documentar. 39,10 — Telecinemateca. „Şoimul“ — premieră pe ţară; producţie a studiourilor engleze. 22:00 — Revista literar-artisică TV. 22,20 — Telejurnal. OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MUREŞ face cunoscut tuturor celor ce şi-au procurat bilete de odihni pentru staţiunea I N E P T n N I să se prezinte la unităţile de unde şi-au procurat aceste bilete pentru ridicarea tichetelor de rezervare a locurilor pentru hotel. I i ŞANTIERUL ELECTROMONTAJ I | TÎRGU-MUREŞ j ? str. Mureşului nr. 14 |e încadrează | 1 prin transfer sau prin Oficiul forţelor de muncă J , următorul personal: 1 ) — 10 ELECTRICIENI —20 MUNCITORI NECALIFICAŢI, pentru lucrări de l l linii şi staţii de transformare din zonele Tîrgu-Mureş, 1 Beclean, Bistriţa. Sunt posibilităţi de calificare în meseria de electrician. Se lucrează în acord global. • Relaţii suplimentare la sediul şantierului şi telefon 1.41.75 ! *i 1.17.40. ________ I LICEUL AGROINDUSTRIAL SIGHIŞOARA Judeţul Mureş cu durata de 4 ani, primeşte înscrieri pentru: • ANUL I LICEU — PROFIL MECANIC ^ • ANUL I LICEU — PROFIL AGRICOL I 1 Se primesc absolvenţi a 8 clase şcoală generală. | J înscrierile se fac pînă la 20 iunie a.c. S 1 Elevii care fac contract cu întreprinderile din sector agro-Icol, au şcolarizarea gratuită. Se acordă burse în procent de 43 la sută din numărul elevilor. • ANUL III — PROFIL MECANIC, curs • de zi, pentru concursul de admitere, pînă in 20 iulie 1977. Se primesc absolvenţi a 2 ani de liceu in profilul respec-tiv, sau alte profile cu examen de diferență care se dă ulterior» ( 1 sau cu studii echivalente a 2 ani de liceu, cu vîrsta maximă de 19 ani împliniţi în anul 1977.