Steaua Roşie, iulie 1977 (Anul 29, nr. 154-180)

1977-07-01 / nr. 154

Munca politică de la om la om, desfăşurată prin forme şi mijloace diverse Pe baza Programului de mă­suri privind aplicarea hotărîri­­lor Congresului al XI-lea şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, organele şi organizaţiile de partid din Luduş au desfăşurat şi desfăşoară o muncă politică intensă pentru e­­ducarea omului nou, de formare a unei înalte conştiinţe, anima­tă de spiritul militant, revolu­ţionar, de cunoaştere, însuşire şi aplicare a politicii interne şi ex­terne a partidului şi statului nostru, de aplicare în viaţă a principiilor şi normelor muncii şi vieţii comuniste, ale eticii şi echităţii socialiste. In acest con­text aş aminti fructuoasele dez­bateri de la învăţămîntul politi­co-ideologic de partid, U.T.C. şi sindicat, care, pe măsura depu­nerii eforturilor de a se lega tot mai puternic de problemele şi preocupările concrete ale cursan­ţilor, devin tot mai eficiente, ca­pabile să ofere soluţii în rezol­varea multor probleme de la lo­curile de muncă. Efortul depus de organizaţiile de partid, de propagandişti şi lectori ai Comi­tetului orăşenesc de partid, s-a materializat în organizarea unor dezbateri recapitulative de înaltă ţinută, cursanţii obţinînd califi­cative bune şi foarte bune. Cunoscînd că munca politică de masă nu se realizează în sal­turi, ci trebuie să aibă o conti­nuitate, printr-o înlănţuire a ac­ţiunilor şi activităţilor, sub con­ducerea Comitetului orăşenesc de partid, organizaţiile de partid din întreprinderi şi instituţii şi-au propus în planul de muncă preocupări deosebite în realiza­rea obiectivelor principale ale muncii politice de masă în peri­oada de vară. în acest sens vom urmări buna organizare şi des­făşurare a informărilor politice lunare în toate organizaţiile de partid, sindicat şi U.T.C., a pro­pagandei prin conferinţe, inten­sificarea muncii politice de la om la om. Ţinînd cont de necesitatea şi obiectivele informărilor politice, de rolul lor în conştientizarea maselor, în vederea traducerii în viaţă a politicii partidului şi statului nostru, ne-am preocupat şi ne preocupăm în permanenţă de asigurarea cadrului organiza­toric, ţinerea acestora de către cei mai pregătiţi comunişti — în primul rînd membri ai birou­lui şi ai Comitetului orăşenesc de partid, ai comitetelor de par­tid, ai birourilor organizaţiilor de bază, de lectori şi propagan­dişti, de alte cadre cu o bună pregătire politico-ideologică. Modul în care s-au organizat şi desfăşurat informările politi­ce pînă în prezent în marea majoritate a organizaţiilor de partid — evidenţiind totuşi pe cele de la Fabrica de zahăr, I.M.I.L., întreprinderea de cîne­­pă, Complexul porcin, coopera­tiva meşteşugărească, cele două licee, Spitalul orăşenesc, Consili­ul popular, E.G.C.L. — urmări­rea în permanenţă şi sprijinul concret dat de organul orăşenesc de partid, de membrii Consiliu­lui orăşenesc de educaţie politi­că şi cultură socialistă, ne dau certitudinea îmbunătăţirii per­manente a acestei activităţi. în ansamblul activităţii, în pe­rioada ce urmează, organizaţiile de partid vor pune un accent mai mare pe munca politică de la om la om, folosind forme şi mijloace diferite. în această di­recţie, subliniem preocuparea pentru îmbunătăţirea şi perma­nenta actualizare a propagan­dei vizuale , ca factor activ de popularizare a sarcinilor econo­­mico-sociale, de mobilizare a maselor la îndeplinirea lor. A­­mintim, în acest sens, schimbu­rile de experienţă organizate cu membrii consiliilor de educaţie politică şi cultură socialistă, cu secretarii adjuncţi cu probleme de propagandă, la I.M.I.L. şi la Fabrica de zahăr, ca şi schimbul de experienţă de la Fabrica de zahăr, la care au participat toţi secretarii organizaţiilor de par­tid din oraş, acţiuni organizate în scopul generalizării experien­ţei acumulate. Dat fiind faptul că nu peste multă vreme vor avea loc adu­nările semestriale ale oamenilor muncii, brigăzile artistice din în­treprinderi şi instituţii se pregă­tesc să susţină, cu acest prilej — aşa cum au făcut-o şi altă dată — scurte programe cu aspecte concrete din viaţa unităţilor res­pective. în urma măsurilor stabilite de Comitetul orăşenesc de partid, perioada de vară va constitui, la nivelul oraşului, o permanen­ţă a muncii politice de masă, menită să mobilizeze oamenii muncii la realizarea exemplară a sarcinilor economice şi sociale. VASILE CORNEA, secretar adjunct al Comitetului orăşenesc de partid Luduş DIN SCRISORILE SOSITE LA REDACŢIE * • In însufleţită întrecere so­cialistă pentru realizarea şi de­păşirea sarcinilor de plan pe a­­cest an, colectivul staţiei C.F.R. din Sighişoara obţine realizări de prestigiu. Astfel, indicatorii planului pe primul semestru au fost îndepliniţi cu 10 zile înain­te de termen, cel de staţionare a vagoanelor la încărcat şi des­cărcat fiind redus, în această pe­rioadă, cu 5 la sută, iar încărca­rea statică pe osie a crescut cu 6 la sută. La aceste succese au contribuit, evidenţiindu-se, im­piegaţii de mişcare Olimpiu Puică şi Zaharia Drăghici, şeful de manevră Teodor Vlădeanu, manevrantul Dionisie Ambruş şi alţii. (Ion Turjan, corespondent voluntar). • In ziua de 25 iunie, a avut loc deschiderea festivă a Clubu­lui tineretului din Reghin. Cu a­cest prilej, un colectiv de actori ai Teatrului de stat din Tg.-Mu­­reş, precum şi grupul vocal fe­minin al acestui club şi forma­ţia „Metrum“ au prezentat un apreciat program artistic. Orga­nizat din iniţiativa Comitetului orăşenesc U.T.C., clubul dispune de o sală de spectacole şi film, un punct de documentare şi in­formare politică, cameră pentru jocuri distractive, un salon pen­tru expoziţii etc. Tot aici s-a a­­menajat o cameră, în care func­ţionează un cerc de croitorie şi croşetărie. (Vasile Vlad, cores­pondent voluntar). • Recent, în Capitală au avut loc mari expoziţii de produse de cofetărie şi patiserie, realizate de cofetari din 19 judeţe ale ţă­rii şi din municipiul Bucureşti. Printre cele 22 de întreprinderi din ţară participante, s-a numă­rat şi I.C.L.S.A.P. din Tg.-Mureş, cu 9 cofetari şi patiseri în frun­te cu Nicolae Petrar, şeful la­boratorului de cofetărie nr. 1, Buksa Mihai, şeful laboratorului nr. 2, maistrul în arta cofetară Perdi Gheorghe. Ei au prezentat la expoziţii 85 de sortimente de produse de cofetărie şi patiserie, din care 30 de sortimente noi. (Ries Albert, corespondent vo­luntar). • Promisiuni avem dar echipa­ment sportiv nu. Cînd organizăm întîlniri sportive cu tineri din satele vecine sîntem obligaţi să jucăm fotbal sau volei fără e­­chipament şi chiar desculţi. Ne-am adresat Comitetului comu­nal U.T.C. din Band şi ne-a fă­cut promisiuni dar cu ele am ră­mas. Teren de fotbal avem. A­­cesta, cu cîţiva ani în urmă, se licita, vînzîndu-se iarba. Cu ba­nii ce se realizau procuram e­­chipament. Acum însă este i­, folosința C.A.P. care nu ne dă nimic. Pentru petrecerea timpu­lui liber, am organizat, în loca­lul fostului consiliu popular, un club, care a fost dotat cu tele­vizor, cu jocuri de șah, table etc. De doi ani însă televizorul este defect şi nu-l repară ni­meni, iar clădirea este într-o sta­re de nedescris. L­a fel arată și căminul cultural. (Un grup de tineri din Oroiu). Restaurantul „Salcia“ din incinta noului ștrand din Tîrgu-Mureș. Foto: KONCZ I. Prin muncă patriotică Participînd cu însufleţire la acţiunile întreprinse de consiliile populare, cetăţenii municipiilor, oraşelor şi satelor din judeţul nostru au realizat un volum de lucrări edilitar-gospodăreşti, de înfrumuseţare şi bună gospodă­rire în valoare de peste 108 mi­lioane lei. La amenajări de baze sportive, lucrări de îndiguiri, plantări de pomi, arbori orna­mentali și gard viu, angajamen­tele asumate pe acest an au fost nu numai realizate, dar chiar de­pășite. • STEAUA ROSIE PAGINA UZINA - CEA MAI ÎNALTA FACULTATE I. M. „Republica“ — una din marile întreprinderi ale oraşului Reghin, în continuă dezvoltare şi modernizare, cu un puternic de­taşament de muncitori. Intrarea în întreprindere e dominată de o Uriaşă lozincă pe care scrie că „Cea mai înaltă facultate este u­­zina“. Şi nu întîmplător. Căci, aici, ca şi în alte întreprinderi, în decursul anilor s-au format şi s-au perfecţionat sute şi sute de muncitori cu înaltă calificare. La mijlocul lunii iunie am in­trat şi noi în întreprindere, să facem cunoştinţă cu un tînăr. Cu Ioan Graur. A împlinit anul a­­cesta abia 20 de ani. L-am găsit la turnătoria de oţel, lucrînd de zor. „Vreau să devin un bun muncitor — ne spune el. Să în­văţ meseria, să muncesc cinstit, să fiu disciplinat şi corect. Şi, bi­neînţeles să mă căsătoresc, să am şi eu o familie, copii. Aici am ajuns în mijlocul unui colec­tiv bun, care m-a primit cu căl­dură şi mă ajută“. Tînărul cu care discutăm, cu doi ani în urmă păşise pe o cale greşită. S-a dedat la furt din a­­vutul obştesc. Condamnat în 1975, anul trecut a fost pus în li­bertate, condiţionat. Dar a repe­tat fapta şi din nou a fost con­damnat, de data aceasta la trei ani închisoare. Beneficiind de prevederile recentului Decret, faptele săvîrşite de el au fost am­nistiate, întoreîndu-se acasă. Şi, imediat i s-a oferit loc de muncă, aici, la turnătoria de oţel, pentru calificare. — Ne ocupăm cu deosebită gri­jă şi răspundere de el — ne de­clară Kerekes Alexandru — şe­ful de echipă. Vrem să devină nu numai un bun muncitor, dar şi un bun cetăţean. Spre acest ţel acţionăm zi de zi, clipă de clipă, cu toţii din echipă. Şi tre­buie să spun că Graur are pînă în prezent o bună comportare, lucrează cu tragere de inimă, co­rect. Dealtfel, munca s-a dove­dit cel mai bun educator. — Aveți, desigur, exemple con­crete în acest sens. — Avem multe. Emanoil N., de pildă, cu circa un an în urmă, apucase pe o cale ce era gata­­gata să-l ducă spre prăpastie. Din cauza anturajului, lipsea cîte 3—4 zile de la locul de muncă, îşi neglija soţia şi copilul. Ocu­­pîndu-ne de el, am reuşit să-l readucem pe calea cea bună. Azi Emanoil se numără printre cei mai buni muncitori. Da, într-o societate ca a noas­tră, în care etica şi echitatea sînt criterii de stat şi, totodată, rela­ţii cotidiene, nu se poate accepta izolarea celor care încalcă nor­mele de convieţuire, ci, din con­tră, colectivitatea, încrezătoare în forţele ei, îi acceptă, sprijinin­­du-i să-şi regăsească echilibrul, prin însăşi raţiunea de existenţă a omului: munca. — La noi, la I.M. „Republica“ — ne declară tovarăşul Szotyori Francisc, maistru de schimb — toţi cei care păşesc pe poarta în­treprinderii găsesc un mediu din cele mai prielnice pentru a se pregăti pentru viaţă. Despre preocupările privind e­­ducarea tineretului în general şi a celor care comit abateri în spe­cial, ne-a relatat şi tovarăşul Au­rel Grama, secretarul comitetului de partid pe întreprindere. „E­­forturile în direcţia educării şi reeducării tineretului le intensifi­căm continuu , ne declară in­terlocutorul. Nu de alta, dar e vorba de cei mai tineri membri ai societăţii, care trebuie deprinşi cu dragostea şi respectul faţă de muncă, cu ordinea şi disciplina. După cum am văzut, avem şi noi tineri care, beneficiind de preve­derile decretului referitor la am­nistierea pedepselor, şi-au ocupat locurile de muncă. Aceştia pot fi reeducaţi. Căci, morala noastră comunistă respinge ideea că omul şi, în cazul nostru, tînărul, nu poate fi îndreptat, nu poate de­veni un element folositor societă­ţii, chiar dacă o dată în viaţă a comis o faptă infamantă. Colec­tivul nostru a dovedit şi dove­deşte în continuare că este ca­pabil de a educa oamenii“. P. POPŞOR O secretară... cu relaţii Dosarul 4.039/1977. Un nume — Simon Eliza şi cîteva infracţiuni­, trafic de influenţă, fals intelec­tual, uz de fals, înşelăciune. Pen­tru a face legătura între infrac­ţiunile enumerate şi Simon Eliza, din Suplac, satul Idrifaia, nr. 287, absolventă a unei şcoli tehnice de contabilitate, muncitoare ne­calificată, fosta secretară-dactilo­­grafă la cooperativa „Textila Mureş“, trebuie să ne întoarcem spre a doua parte a anului tre­cut ... Să ne închipuim, de pildă, în­­tîlnirea cu Agneta Şăulean, din Ceuaşul de Cîmpie nr. 220, con­tabilă la C.A.P. Voiniceni, fostă colegă de clasă, împreună cu so­ţul au hotărît să-şi construiască un apartament proprietate per­sonală. Existau de toate, dar bu­letin de Tîrgu-Mureş, nu. „Bule­tinul? Un fleac! Rezolv eu ches­tia asta. Am cunoştinţe la mili­ţie, nu vă faceţi griji“. Şi pentru a fi mai convingătoare scoate şi arată actul ei de identitate. „Daţi aici buletinele şi...“ Primul pas era deja făcut. A găsit un mediu prilenic, bazat pe naivitatea unei familii şi nu ezită să-şi pună în aplicare un plan sprijinit pe un nărav ce, în loc să dispară, ea îl ducea spre desăvîrşire. „Nu-i o problemă, apoi prompt... dar cît?!“ Face semnul acela cu de­getele. Adică, cîte foi?! I se dă 1.000 lei. Soţilor Şăulean li se fixează chiar o întîlnire în Piaţa Panou, să meargă la miliţie, chi­purile, să-şi ridice buletinele. Dar, „ghinion“, oamenii sînt pe teren! „Mîine veniţi din nou“. N-am mai văzut-o la faţă pînă într-o zi, cînd, întîlnind-o, cere Agnetei Şăulean încă 500 de lei. Prin octombrie, la următoarea în­tîlnire, îi mai cere 1.000. „îm­prumută-mă, plec la Cluj,­ n-am luat încă leafa!“ Curios e faptul că în loc să o ia de guler, A. Ş. îi pune în palmă încă 1.000 de lei. Apoi, cînd A. Ş. văzlndu-se trasă pe sfoară, caută să-şi recu­pereze banii, alături de sumele trimise cu ţîrîita, primeşte bile­te: „Mama şi-a rupt trei coaste, ba că-i restituie cînd vinde bă­­trînul viţelul“, ba că se internea­ză la O.R.L. şi alte minuni şi pretexte confecţionate, încheind MORALA-CONDUITA cu „părinţii mei sînt nişte bă­­trîni foarte corecţi şi ţin la cu­­vînt“. Văzînd că pişicheria ţine, gîndul o duce chiar la ceva pri­copseală. Cînd pofta se deschide, porneşte ca şi moara căreia îi scapă piedica. Székely Rozalia din Tîrgu-Mureş, str. Dudului nr. 28, vrea şi ea să se angajeze. „îţi rezolv eu repartiţia, dar . .. tre­buie ceva bani. Oameni sîntem, am şi eu obligaţii. Acolo, cîteva sute! Un fleac pentru binele ca­re ţi-l fac!“ Primeşte 300 de lei, peste cîteva ore încă 800, şi din nou, trei săptămîni încheiate, a­­celaşi „vino mîine!“ Vreme în ca­re îi vine altuia rîndul. .. Maria Tatar din Sîngeorgiu de Mureş, str. Viilor nr. 505, are şi ea ne­voie de repartizare de la Oficiul forţelor de muncă pentru „Tex­tila Mureş“. Nici ea nu are bule­tin. „Simplu! Am eu cunoştin­ţe . ..“ Urmează acelaşi semn. A­­poi, discret, uitînd că de multe ori atragem atenţia tocmai prin excesivă discreţie: „Să nu vadă cineva cînd îmi dai banii“. După ce primeşte 1.000 de lei, comple­tează un formular tipizat cu da­tele solicitantei, semnează în fals în locul preşedintelui, eliberează chiar şi o letigimaţie de intrare, semnată şi avizată, pentru pe­rioada de probă, în jocul ei de-a păcăleala şi jecmăneala, o inclu­de şi pe Ana Moldovan, din Miercurea Nirajului, str. Şardul Nirajului nr. 13, căreia — afir­­mând că are cunoştinţe la Casa de modă — îi promite, contra su­mei de 430 de lei, material su­­praelastic. Lui Petru Sonea din Ady Endre nr. 34, ap. 150, îi „vinde" pentru 300 de lei, „pos­tul liber“ la cooperativă (pentru soţie), pe Floarea Dan din Ady Endre, bloc 18, ap. 73, o ameţeşte cu o poveste impresionantă des­pre nişte bani pentru abonamen­te pe care a uitat să-i lase în casa de fier a întreprinderii şi i-a dus tocmai la Lăureni, şi... să-i dea pînă mîine 1.500 lei etc., etc. Ştia să convingă, din mo­ment ce i se dădeau sumele ce­rute. Pînă într-o zi cînd, chestia cu picioare scurte nu mai rezistă şi opăriţi rău, cei cărora li s-a vîndut pielea ursului din pădure, s-au adresat miliţiei. între timp, văzîndu-se lansată într-un terito­riu nesigur, dă îndărăt, încercînd să mai restituie cîte ceva. Ab­senţele nemotivate, neîndeplini­­rea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu, corelate cu minciuna, depăşirea atribuţiilor, nesuprave­­gherea din partea conducerii, nu puteau avea parcă alt epilog de­cit cel conţinut în dosarul 4.039/ 77. Graţierea integrală de care a beneficiat ar fi o bună şansă de a dovedi că cele relatate mai sus au fost doar un accident, de a răspunde printr-o comportare demnă enormei investiţii de în­credere de care beneficiază. LAZAR LADARIU

Next