Steaua Roşie, iulie 1977 (Anul 29, nr. 154-180)
1977-07-01 / nr. 154
Munca politică de la om la om, desfăşurată prin forme şi mijloace diverse Pe baza Programului de măsuri privind aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, organele şi organizaţiile de partid din Luduş au desfăşurat şi desfăşoară o muncă politică intensă pentru educarea omului nou, de formare a unei înalte conştiinţe, animată de spiritul militant, revoluţionar, de cunoaştere, însuşire şi aplicare a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, de aplicare în viaţă a principiilor şi normelor muncii şi vieţii comuniste, ale eticii şi echităţii socialiste. In acest context aş aminti fructuoasele dezbateri de la învăţămîntul politico-ideologic de partid, U.T.C. şi sindicat, care, pe măsura depunerii eforturilor de a se lega tot mai puternic de problemele şi preocupările concrete ale cursanţilor, devin tot mai eficiente, capabile să ofere soluţii în rezolvarea multor probleme de la locurile de muncă. Efortul depus de organizaţiile de partid, de propagandişti şi lectori ai Comitetului orăşenesc de partid, s-a materializat în organizarea unor dezbateri recapitulative de înaltă ţinută, cursanţii obţinînd calificative bune şi foarte bune. Cunoscînd că munca politică de masă nu se realizează în salturi, ci trebuie să aibă o continuitate, printr-o înlănţuire a acţiunilor şi activităţilor, sub conducerea Comitetului orăşenesc de partid, organizaţiile de partid din întreprinderi şi instituţii şi-au propus în planul de muncă preocupări deosebite în realizarea obiectivelor principale ale muncii politice de masă în perioada de vară. în acest sens vom urmări buna organizare şi desfăşurare a informărilor politice lunare în toate organizaţiile de partid, sindicat şi U.T.C., a propagandei prin conferinţe, intensificarea muncii politice de la om la om. Ţinînd cont de necesitatea şi obiectivele informărilor politice, de rolul lor în conştientizarea maselor, în vederea traducerii în viaţă a politicii partidului şi statului nostru, ne-am preocupat şi ne preocupăm în permanenţă de asigurarea cadrului organizatoric, ţinerea acestora de către cei mai pregătiţi comunişti — în primul rînd membri ai biroului şi ai Comitetului orăşenesc de partid, ai comitetelor de partid, ai birourilor organizaţiilor de bază, de lectori şi propagandişti, de alte cadre cu o bună pregătire politico-ideologică. Modul în care s-au organizat şi desfăşurat informările politice pînă în prezent în marea majoritate a organizaţiilor de partid — evidenţiind totuşi pe cele de la Fabrica de zahăr, I.M.I.L., întreprinderea de cînepă, Complexul porcin, cooperativa meşteşugărească, cele două licee, Spitalul orăşenesc, Consiliul popular, E.G.C.L. — urmărirea în permanenţă şi sprijinul concret dat de organul orăşenesc de partid, de membrii Consiliului orăşenesc de educaţie politică şi cultură socialistă, ne dau certitudinea îmbunătăţirii permanente a acestei activităţi. în ansamblul activităţii, în perioada ce urmează, organizaţiile de partid vor pune un accent mai mare pe munca politică de la om la om, folosind forme şi mijloace diferite. în această direcţie, subliniem preocuparea pentru îmbunătăţirea şi permanenta actualizare a propagandei vizuale , ca factor activ de popularizare a sarcinilor economico-sociale, de mobilizare a maselor la îndeplinirea lor. Amintim, în acest sens, schimburile de experienţă organizate cu membrii consiliilor de educaţie politică şi cultură socialistă, cu secretarii adjuncţi cu probleme de propagandă, la I.M.I.L. şi la Fabrica de zahăr, ca şi schimbul de experienţă de la Fabrica de zahăr, la care au participat toţi secretarii organizaţiilor de partid din oraş, acţiuni organizate în scopul generalizării experienţei acumulate. Dat fiind faptul că nu peste multă vreme vor avea loc adunările semestriale ale oamenilor muncii, brigăzile artistice din întreprinderi şi instituţii se pregătesc să susţină, cu acest prilej — aşa cum au făcut-o şi altă dată — scurte programe cu aspecte concrete din viaţa unităţilor respective. în urma măsurilor stabilite de Comitetul orăşenesc de partid, perioada de vară va constitui, la nivelul oraşului, o permanenţă a muncii politice de masă, menită să mobilizeze oamenii muncii la realizarea exemplară a sarcinilor economice şi sociale. VASILE CORNEA, secretar adjunct al Comitetului orăşenesc de partid Luduş DIN SCRISORILE SOSITE LA REDACŢIE * • In însufleţită întrecere socialistă pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan pe acest an, colectivul staţiei C.F.R. din Sighişoara obţine realizări de prestigiu. Astfel, indicatorii planului pe primul semestru au fost îndepliniţi cu 10 zile înainte de termen, cel de staţionare a vagoanelor la încărcat şi descărcat fiind redus, în această perioadă, cu 5 la sută, iar încărcarea statică pe osie a crescut cu 6 la sută. La aceste succese au contribuit, evidenţiindu-se, impiegaţii de mişcare Olimpiu Puică şi Zaharia Drăghici, şeful de manevră Teodor Vlădeanu, manevrantul Dionisie Ambruş şi alţii. (Ion Turjan, corespondent voluntar). • In ziua de 25 iunie, a avut loc deschiderea festivă a Clubului tineretului din Reghin. Cu acest prilej, un colectiv de actori ai Teatrului de stat din Tg.-Mureş, precum şi grupul vocal feminin al acestui club şi formaţia „Metrum“ au prezentat un apreciat program artistic. Organizat din iniţiativa Comitetului orăşenesc U.T.C., clubul dispune de o sală de spectacole şi film, un punct de documentare şi informare politică, cameră pentru jocuri distractive, un salon pentru expoziţii etc. Tot aici s-a amenajat o cameră, în care funcţionează un cerc de croitorie şi croşetărie. (Vasile Vlad, corespondent voluntar). • Recent, în Capitală au avut loc mari expoziţii de produse de cofetărie şi patiserie, realizate de cofetari din 19 judeţe ale ţării şi din municipiul Bucureşti. Printre cele 22 de întreprinderi din ţară participante, s-a numărat şi I.C.L.S.A.P. din Tg.-Mureş, cu 9 cofetari şi patiseri în frunte cu Nicolae Petrar, şeful laboratorului de cofetărie nr. 1, Buksa Mihai, şeful laboratorului nr. 2, maistrul în arta cofetară Perdi Gheorghe. Ei au prezentat la expoziţii 85 de sortimente de produse de cofetărie şi patiserie, din care 30 de sortimente noi. (Ries Albert, corespondent voluntar). • Promisiuni avem dar echipament sportiv nu. Cînd organizăm întîlniri sportive cu tineri din satele vecine sîntem obligaţi să jucăm fotbal sau volei fără echipament şi chiar desculţi. Ne-am adresat Comitetului comunal U.T.C. din Band şi ne-a făcut promisiuni dar cu ele am rămas. Teren de fotbal avem. Acesta, cu cîţiva ani în urmă, se licita, vînzîndu-se iarba. Cu banii ce se realizau procuram echipament. Acum însă este i, folosința C.A.P. care nu ne dă nimic. Pentru petrecerea timpului liber, am organizat, în localul fostului consiliu popular, un club, care a fost dotat cu televizor, cu jocuri de șah, table etc. De doi ani însă televizorul este defect şi nu-l repară nimeni, iar clădirea este într-o stare de nedescris. La fel arată și căminul cultural. (Un grup de tineri din Oroiu). Restaurantul „Salcia“ din incinta noului ștrand din Tîrgu-Mureș. Foto: KONCZ I. Prin muncă patriotică Participînd cu însufleţire la acţiunile întreprinse de consiliile populare, cetăţenii municipiilor, oraşelor şi satelor din judeţul nostru au realizat un volum de lucrări edilitar-gospodăreşti, de înfrumuseţare şi bună gospodărire în valoare de peste 108 milioane lei. La amenajări de baze sportive, lucrări de îndiguiri, plantări de pomi, arbori ornamentali și gard viu, angajamentele asumate pe acest an au fost nu numai realizate, dar chiar depășite. • STEAUA ROSIE PAGINA UZINA - CEA MAI ÎNALTA FACULTATE I. M. „Republica“ — una din marile întreprinderi ale oraşului Reghin, în continuă dezvoltare şi modernizare, cu un puternic detaşament de muncitori. Intrarea în întreprindere e dominată de o Uriaşă lozincă pe care scrie că „Cea mai înaltă facultate este uzina“. Şi nu întîmplător. Căci, aici, ca şi în alte întreprinderi, în decursul anilor s-au format şi s-au perfecţionat sute şi sute de muncitori cu înaltă calificare. La mijlocul lunii iunie am intrat şi noi în întreprindere, să facem cunoştinţă cu un tînăr. Cu Ioan Graur. A împlinit anul acesta abia 20 de ani. L-am găsit la turnătoria de oţel, lucrînd de zor. „Vreau să devin un bun muncitor — ne spune el. Să învăţ meseria, să muncesc cinstit, să fiu disciplinat şi corect. Şi, bineînţeles să mă căsătoresc, să am şi eu o familie, copii. Aici am ajuns în mijlocul unui colectiv bun, care m-a primit cu căldură şi mă ajută“. Tînărul cu care discutăm, cu doi ani în urmă păşise pe o cale greşită. S-a dedat la furt din avutul obştesc. Condamnat în 1975, anul trecut a fost pus în libertate, condiţionat. Dar a repetat fapta şi din nou a fost condamnat, de data aceasta la trei ani închisoare. Beneficiind de prevederile recentului Decret, faptele săvîrşite de el au fost amnistiate, întoreîndu-se acasă. Şi, imediat i s-a oferit loc de muncă, aici, la turnătoria de oţel, pentru calificare. — Ne ocupăm cu deosebită grijă şi răspundere de el — ne declară Kerekes Alexandru — şeful de echipă. Vrem să devină nu numai un bun muncitor, dar şi un bun cetăţean. Spre acest ţel acţionăm zi de zi, clipă de clipă, cu toţii din echipă. Şi trebuie să spun că Graur are pînă în prezent o bună comportare, lucrează cu tragere de inimă, corect. Dealtfel, munca s-a dovedit cel mai bun educator. — Aveți, desigur, exemple concrete în acest sens. — Avem multe. Emanoil N., de pildă, cu circa un an în urmă, apucase pe o cale ce era gatagata să-l ducă spre prăpastie. Din cauza anturajului, lipsea cîte 3—4 zile de la locul de muncă, îşi neglija soţia şi copilul. Ocupîndu-ne de el, am reuşit să-l readucem pe calea cea bună. Azi Emanoil se numără printre cei mai buni muncitori. Da, într-o societate ca a noastră, în care etica şi echitatea sînt criterii de stat şi, totodată, relaţii cotidiene, nu se poate accepta izolarea celor care încalcă normele de convieţuire, ci, din contră, colectivitatea, încrezătoare în forţele ei, îi acceptă, sprijinindu-i să-şi regăsească echilibrul, prin însăşi raţiunea de existenţă a omului: munca. — La noi, la I.M. „Republica“ — ne declară tovarăşul Szotyori Francisc, maistru de schimb — toţi cei care păşesc pe poarta întreprinderii găsesc un mediu din cele mai prielnice pentru a se pregăti pentru viaţă. Despre preocupările privind educarea tineretului în general şi a celor care comit abateri în special, ne-a relatat şi tovarăşul Aurel Grama, secretarul comitetului de partid pe întreprindere. „Eforturile în direcţia educării şi reeducării tineretului le intensificăm continuu , ne declară interlocutorul. Nu de alta, dar e vorba de cei mai tineri membri ai societăţii, care trebuie deprinşi cu dragostea şi respectul faţă de muncă, cu ordinea şi disciplina. După cum am văzut, avem şi noi tineri care, beneficiind de prevederile decretului referitor la amnistierea pedepselor, şi-au ocupat locurile de muncă. Aceştia pot fi reeducaţi. Căci, morala noastră comunistă respinge ideea că omul şi, în cazul nostru, tînărul, nu poate fi îndreptat, nu poate deveni un element folositor societăţii, chiar dacă o dată în viaţă a comis o faptă infamantă. Colectivul nostru a dovedit şi dovedeşte în continuare că este capabil de a educa oamenii“. P. POPŞOR O secretară... cu relaţii Dosarul 4.039/1977. Un nume — Simon Eliza şi cîteva infracţiuni, trafic de influenţă, fals intelectual, uz de fals, înşelăciune. Pentru a face legătura între infracţiunile enumerate şi Simon Eliza, din Suplac, satul Idrifaia, nr. 287, absolventă a unei şcoli tehnice de contabilitate, muncitoare necalificată, fosta secretară-dactilografă la cooperativa „Textila Mureş“, trebuie să ne întoarcem spre a doua parte a anului trecut ... Să ne închipuim, de pildă, întîlnirea cu Agneta Şăulean, din Ceuaşul de Cîmpie nr. 220, contabilă la C.A.P. Voiniceni, fostă colegă de clasă, împreună cu soţul au hotărît să-şi construiască un apartament proprietate personală. Existau de toate, dar buletin de Tîrgu-Mureş, nu. „Buletinul? Un fleac! Rezolv eu chestia asta. Am cunoştinţe la miliţie, nu vă faceţi griji“. Şi pentru a fi mai convingătoare scoate şi arată actul ei de identitate. „Daţi aici buletinele şi...“ Primul pas era deja făcut. A găsit un mediu prilenic, bazat pe naivitatea unei familii şi nu ezită să-şi pună în aplicare un plan sprijinit pe un nărav ce, în loc să dispară, ea îl ducea spre desăvîrşire. „Nu-i o problemă, apoi prompt... dar cît?!“ Face semnul acela cu degetele. Adică, cîte foi?! I se dă 1.000 lei. Soţilor Şăulean li se fixează chiar o întîlnire în Piaţa Panou, să meargă la miliţie, chipurile, să-şi ridice buletinele. Dar, „ghinion“, oamenii sînt pe teren! „Mîine veniţi din nou“. N-am mai văzut-o la faţă pînă într-o zi, cînd, întîlnind-o, cere Agnetei Şăulean încă 500 de lei. Prin octombrie, la următoarea întîlnire, îi mai cere 1.000. „împrumută-mă, plec la Cluj, n-am luat încă leafa!“ Curios e faptul că în loc să o ia de guler, A. Ş. îi pune în palmă încă 1.000 de lei. Apoi, cînd A. Ş. văzlndu-se trasă pe sfoară, caută să-şi recupereze banii, alături de sumele trimise cu ţîrîita, primeşte bilete: „Mama şi-a rupt trei coaste, ba că-i restituie cînd vinde bătrînul viţelul“, ba că se internează la O.R.L. şi alte minuni şi pretexte confecţionate, încheind MORALA-CONDUITA cu „părinţii mei sînt nişte bătrîni foarte corecţi şi ţin la cuvînt“. Văzînd că pişicheria ţine, gîndul o duce chiar la ceva pricopseală. Cînd pofta se deschide, porneşte ca şi moara căreia îi scapă piedica. Székely Rozalia din Tîrgu-Mureş, str. Dudului nr. 28, vrea şi ea să se angajeze. „îţi rezolv eu repartiţia, dar . .. trebuie ceva bani. Oameni sîntem, am şi eu obligaţii. Acolo, cîteva sute! Un fleac pentru binele care ţi-l fac!“ Primeşte 300 de lei, peste cîteva ore încă 800, şi din nou, trei săptămîni încheiate, acelaşi „vino mîine!“ Vreme în care îi vine altuia rîndul. .. Maria Tatar din Sîngeorgiu de Mureş, str. Viilor nr. 505, are şi ea nevoie de repartizare de la Oficiul forţelor de muncă pentru „Textila Mureş“. Nici ea nu are buletin. „Simplu! Am eu cunoştinţe . ..“ Urmează acelaşi semn. Apoi, discret, uitînd că de multe ori atragem atenţia tocmai prin excesivă discreţie: „Să nu vadă cineva cînd îmi dai banii“. După ce primeşte 1.000 de lei, completează un formular tipizat cu datele solicitantei, semnează în fals în locul preşedintelui, eliberează chiar şi o letigimaţie de intrare, semnată şi avizată, pentru perioada de probă, în jocul ei de-a păcăleala şi jecmăneala, o include şi pe Ana Moldovan, din Miercurea Nirajului, str. Şardul Nirajului nr. 13, căreia — afirmând că are cunoştinţe la Casa de modă — îi promite, contra sumei de 430 de lei, material supraelastic. Lui Petru Sonea din Ady Endre nr. 34, ap. 150, îi „vinde" pentru 300 de lei, „postul liber“ la cooperativă (pentru soţie), pe Floarea Dan din Ady Endre, bloc 18, ap. 73, o ameţeşte cu o poveste impresionantă despre nişte bani pentru abonamente pe care a uitat să-i lase în casa de fier a întreprinderii şi i-a dus tocmai la Lăureni, şi... să-i dea pînă mîine 1.500 lei etc., etc. Ştia să convingă, din moment ce i se dădeau sumele cerute. Pînă într-o zi cînd, chestia cu picioare scurte nu mai rezistă şi opăriţi rău, cei cărora li s-a vîndut pielea ursului din pădure, s-au adresat miliţiei. între timp, văzîndu-se lansată într-un teritoriu nesigur, dă îndărăt, încercînd să mai restituie cîte ceva. Absenţele nemotivate, neîndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu, corelate cu minciuna, depăşirea atribuţiilor, nesupravegherea din partea conducerii, nu puteau avea parcă alt epilog decit cel conţinut în dosarul 4.039/ 77. Graţierea integrală de care a beneficiat ar fi o bună şansă de a dovedi că cele relatate mai sus au fost doar un accident, de a răspunde printr-o comportare demnă enormei investiţii de încredere de care beneficiază. LAZAR LADARIU