Steaua Roşie, mai 1979 (Anul 31, nr. 102-127)

1979-05-01 / nr. 102

Adunări festive dedicate Zilei de 1 Mai LA REGHIN Oamenii muncii din Reghin au intîmpinat Ziua internaţională a celor ce muncesc intr-o atmosfe­ră sărbătorească, de vibrant pa­triotism şi coeziune in jurul par­tidului nostru, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La adunarea festivă dedicată ac­estei sărbători a vorbit tovară­şul Alexandru Bugnariu, prim­­secretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Re­ghin, care, evocînd semnificaţia acestui măreţ eveniment, a pre­zentat in acelaşi timp şi rezulta­tele obţinute de colectivele de oameni ai muncii, felicitîndu-i pentru însemnatele depăşiri de plan la principalii indicatori e­­conomico-financiari. Harnicele colective de muncă din întreprin­derile oraşului raportează înde­plinirea sarcinilor de plan pe primele 3 luni ale anului, în pro­porţie de 101,8 la sută la produc­ţia globală, dînd peste plan o producţie industrială de peste 10 milioane lei, cu 101,9 la sută la producţia netă, cu 101,2 la sută la productivitatea muncii şi 106 la sută la investiţii, iar la con­­strucţii-montaj cu peste 200 la sută. în încheiere, cei peste 500 de oameni ai muncii participanţi la adunare au vizionat un bogat program artistic prezentat de for­maţiile premiate la faza judeţea­nă a celei de-a doua ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“. MIHAI SZABO tului orăşenesc de partid, prima­rul oraşului, a vorbit despre semnificaţia zilei internaţionale a celor ce muncesc şi a transmis calde felicitări tuturor lucrători­lor din întreprinderile oraşului pentru realizările obţinute în în­deplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Pe primele trei luni ale anului, planul producţiei nete a fost realizat la nivel de oraş în proporţie de 104 la sută, iar în primele 4 luni producţia indus­trială a realizat o depăşire de 20.000.000 lei, creîndu-se, astfel, premise pentru realizarea şi de­păşirea planului pe întregul an. In încheierea adunării a avut loc un spectacol cultural-artistic. ION BREJOI LA TÂRNĂVENI Intr-o atmosferă sărbătorească, în prezenţa a peste 600 de parti­cipanţi, s-a desfăşurat ieri, la Casa orăşenească de cultură, adu­narea populară a oamenilor mun­cii dedicată zilei de 1 Mai. Cu acest prilej tovarăşul Ştefan Ol­­teanuu, prim-secretar al Comite­ Buchetul celor 90 de primăveri Primăvara nu vine întot­deauna la fel. Exploziile flo­rale, irumperile de verdeaţă, revărsarea mirifică de energie primară spre împlinirile vii­toarelor anotimpuri se resimt în noi, de fiecare dată, mai amplu, mai adine, aduc e­­couri mereu mai deschise spre lume şi spre noi înşine. Iată, hlamida de flori a ţă­rii intră în mai, în acest tul­burător Mai al Muncii, cu e­­couri venind spre noi de a­­cum 90 de ani, cînd prima oară paşi de muncitori români îşi cadenţează pasul primăve­rii, al acelei primăveri a noastre şi a tuturor care, in multicolora paletă florală a primăverii, îşi acorda voinţa cu idealurile care neapărat vor veni: Libertate ! Drepta­te ! Egalitate! Solidaritate a muncitorilor de pretutindeni. A fost primăvara viitoarelor primăveri, un Mai al tuturor lunilor de mai care i-au ur­mat. Ţara intră in acest Mai cu ecouri de acum 40 de ani, cînd, sub conducerea comuniş­tilor, care şi-au zămislit par­tidul tot în Mai, şi-au mani­festat vigoarea şi voinţa pen­tru un trai demn şi omenesc asemenea sevei tinere a pri­măverii, ireversibilă, de la rădăcini spre ramuri, întru rodire. Ecou tînăr şi emoţionant străluminind din doi ochi, atunci — ca şi acum — primăvăratici, iradi­ind dintr-o ardere neasemuită a unui dor de libertate şi demnitate, pulsind într-o min­te clarvăzătoare şi cutezătoa­re, dintr-o inimă mereu porni­tă spre dăruire , ecou ce avea să se înfiripeze intr-un simbol viguros şi trainic al ţării, al năzuinţelor noastre către zări­le altor primăveri, ecou prins intr-un nume cu rezonanţă vi­­zînd viitorul: Nicolae Ceauşescu. ...Ecoul primăverii de acum 35 de ani, ce avea să rodească in augustul verii de atunci, cînd muncitorimea română s-a constituit intr-un şuvoi unic de energie pentru a grăbi is­toria spre nou şi sublim, spre adevăr şi dreptate, spre noi cei de azi şi spre cei de mîine. ...Ecou de lumină, zi de Mai, sub cupolă de flori de măr şi de vişin, de magnolia şi ta­lele, întruchipind deopotrivă munca şi lupta îngemănate in realizarea aceloraşi idealuri, simbol de bărbăţie şi voinţă sub linţoliu floral. Pentru că primăvara este a omului şi a omenirii, a omului şi a mun­cii, a omeniei care încununea­ză munca spre binele şi feri­cirea tuturor. In fiecare an îi închinăm ode yi îi cvităm imnuri lui Intîi de Mai, pentru că este semnul primăverii noastre veş­nice, gindită şi înfăptuită de mintea şi mina noastră, sub auspiciile generoase ale învă­ţăturii partidului nostru, pen­tru ca in fiecare an să ne gă­sească aceiaşi yi mereu alt­fel, mai bogaţi şi mai darnici. Deoarece primăver­e nu vin toate la fel IULIUS MOLDOVAN LA SOVATA în ziua de 27 aprilie, la Clubul muncitoresc din So­va­ta a avut loc adunarea oamenilor muncii dedicată zilei de 1 Mai. Despre semnificaţia acestei sărbători precum şi despre rezultatele ob­ţinute în cinstea ei de colectivele de oameni ai muncii din Sovata au vorbit, în limba română tova­răşul Victor Popovici, membru în Biroul Comitetului orăşenesc de partid şi în limba maghiară tovarăşul György László, adjunct al secretarului Comitetului oră­şenesc de partid Kupas Janos- ARMINDEN ROMÂNESC Horbote nălbite din flori de măr slobozesc In porţile caselor ţării româneşti sărbătoarea de ar­minden. Zvonuri de tulnice, ros­togolite din creste de Car­păţi, zăvoresc cu iarbă crudă ponoare de porumbi albi vestind peste ţa­ră doar vreme de pace şi amiezi de belşug. O horă a muncii cu­prinde fruntariile dorinţelor de mai bine di­ n rouă Ind­iului de mai străluce o rază dintr-un soa­re mai mîndru rostuit pe cerul albastru al libertăţii noastre de oameni, stăpîni pe propriile des­tine. România se-mbracă-n drapele purtate pe drumul istoriei comu­niste de dacice braţe dăltuite-n aramă şi-n pragul viitorului nos­tru făurim chezăşii. Români şi maghiari şi germani şi-alte nea­muri de bine ale acestui pămînt o vrere sintem­, un cuget şi-o ace­eaşi simţire şi-n marea noastră familie ne ţinem cu dragoste de oameni în dreptate şi adevăr, în cinste şi demnitate, în hărnicie şi dorinţa de-a fi. Un brîu tricolor ne încinge fră­ţia şi-n Intîiul de mai al munci­torilor din lumea întreagă gîndul nostru curat îl aşezăm chezăşie din ferestrele milioanelor de oa­meni de pe acest pămînt. Vrem pentru toţi, din lumea toată, pîine pe masă, —nu arme şi gloanţe, vrem fraţi, nu duşmani, vrem fe­ricire şi sănătate în lume, nu să­răcie si boli, vrem flori, nu răz­boaie, vrem unire-n dreptate şi dreptate-n unire! Aici, pe vatra noastră strămo­şească ne vrem mai bogaţi şi mai buni şi-n şantierul construcţiei noastre socialiste, în jurul Parti­dului Comunist, înălţăm României şi oamenilor ei trăinicia. încre­zători In puterea minţii noastre şi-n cugetul nostru curat ne ros­­tuim bunăstarea şi-n muncă ne aflăm împlinirea Arminden. Sărbătoare a mun­cii. Arminden. Drapele fluturînd într-o mereu nouă primăvară a țării. DORU MUREȘAN • STEAUA ROSTF PR­O WA * Strungarii Dumitru Medeşan şi Kálmán Ioan de la secţia U.C.P. a Combinatului chimic din Tîrnăveni se numără prin­tre acei harnici şi pricepuţi lucrători care, prin realizările ob­ţinute anul trecut, au condus colectivul secţiei la titlul de fruntaş pe combinat, iar pe cel al combinatului la titlul de fruntaş în industria chimică, înaltele distincţii cu care le-a fost onorată strădania din anul trecut au mobilizat puternic pe făuritorii de utilaje şi piese de schimb la o muncă susţinută, calitativ superioară in 1979 Sarcinile primului trimestru au fost depăşite cu 7,3 la sută la productivitatea muncii, iar în acţiunea de reducere a cheltuielilor de producţie au obţinut economii de 279.000 lei. Cu realizări deosebite vor încheia şi planul primelor patru luni din acest an unde, la producţia fizică, au realizat deja peste plan 13 tone de utilaje şi piese de schimb în valoare de 350.000 lei. Remarcabilă este contribuţia colectivului la fabricarea de utilaje necesare noilor capacităţi de producţie cît şi menţine­rea în bună stare de funcţionare a instalaţiilor combinatului. Ziua tineret­ului­ ­Urmare din pag­­i­nn şcoli şi facultăţi, tineretul studios este animat de dorinţa de a se pregăti cu şi mai multă înflăcărare pentru muncă şi viaţă, de a-şi însuşi noi cunoş­tinţe, de a contribui la ridicarea calitativă a învăţămîntului, mun­cii şi activităţii ştiinţifice, în­­tr-un cuvînt, de a trăi viaţă de şcoală la nivelul acestui timp ce poartă înalta marcă a per­fecţionării revoluţionare. Ca o încununare a pasiunii manifestată pentru fenomenul cultural-artistic şi de creaţie stau mărturie premiile şi men­ţiunile, evident mai numeroase acum decit ieri, obţinute recent la fazele finale ale celei de-a II-a ediţii a Festivalului naţio­nal „Cîntarea României“ de că­tre formaţiile artistice ale ute­­ciştilor. Prin toate acestea, tinerii mu­reşeni dau glas bucuriei şi min­­driei lor patriotice, stimei şi dra­gostei faţă de cel mai iubit fiu al poporului, prieten al tineretu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, odată cu hotărîrea de a fi parti­cipanţi activi la tot ce se înfăp­tuieşte în România Socialistă. Un nou cartier 7 Noiembrie se făurește la Tirgu Mureș. Clădi­rile se disting printr-o arhitectură aparte. ­ Proba de foc a conştiinţei \ (Urmare din pag. 1) ) minatul porumbului la 24 a­­­prilie ? O asemenea ispravă­­ au înscris cinci cooperative a-1 gricole din consiliul unic a-I groindustrial din Dând. Lor \ le-au urmat apoi alte coope-­ ­ rative agricole, alte consilii J unice agroindustriale. Ziua­­ muncii este, astfel, intimpina­­­ta cu fapte de muncă alese, 7 pilduitoare. Alte dovezi mai­­ calde, mai pline de sensuri şi­­ semnificaţii ni­ci că se pot aş­tepta. Sínt pilde de eroism co­tidian, eroismul muncii obiş­nuite, al unor oameni noi ai ogoarelor, al muncitorimii sa­telor. Sînt dovezile unui e­­roism robust, tonic, fără mult romantism. Un eroism născut din mun­că dură, din conştiinţă înaltă, din devotament. Şi din înalta yi corecta înţelegere că ţara are nevoie de pîine, de cit mai multă pîine. Şi din înalta înţelegere că agricultura s-a făcut şi se va mai face încă pe ploaie yi frig, pe arşiţă yi noroi, nu pe asfalt, nu sub a­­coperiş In climat de seră. Iată ce au înţeles, limpede yi a­­dinc în primăvara lui ’19, foarte mulţi Ioni, şi Mihai, si Visaloni In salopete muncito­reşti, prezenţi tn toate satele mureşene E semn de mare progres in planul conştiinţei oamenilor, e semn că satul are un puter­nic detaşament muncitoresc, capabil să rezolve bine cele mai grele sarcini. Să le trimi­tem, toţi cei ce îmbrăţişăm ui­te profesii, acum de Ziua muncii, un gh­id de mulţumire şi de îmbărbătare.

Next