Steaua Roşie, noiembrie 1979 (Anul 31, nr. 257-282)
1979-11-01 / nr. 257
Iniţiativa comuniştilor-puternică forţă de mobilizare spre noi înfăptuiri Bilanţul pe 9 luni al întreprinderii chimice „Prodcomplex“ din Tirgu Mureş este, în ansamblu, pozitiv, indicînd un spor de 37 milioane lei la producţia globală şi de 14 milioane lei la producţia netă faţă de nivelul planificat, în condiţiile reducerii cu 4 lei a cheltuielilor materiale la mia de lei producţie marfă. Sarcinile de export au fost îndeplinite în proporţie de 101 la sută, iar la livrările pentru fondul pieţii prevederile au fost depăşite cu 10,8 la sută. Beneficiile suplimentare realizate în primele tieii trimestre însumează 2,8 milioane lei. „ Aceste realizări, care fac cinste întregului nostru colectiv, n-au fost obţinute uşor, fără eforturi, doar în virtutea inerţiei, ne spune tovarăşa Iuliana Buzdugan, secretara comitetului de partid. Ele înmănunchează caspacitatea creatoare a oamenilormuncii care, în frunte cu comuniştii, au ştiut să învingă greutăţile, să depăşească momentele critice, rezolvînd „din mers“ problemele complexe ivite în sectoarele productive. Organizaţiile de partid, comuniştii şi-au analizat recent activitatea, cu prilejul adunărilor de dări de seamă şi alegeri, în spiritul noilor exigenţe ale dezvoltării industriei, trasate de documentele pentru Congresul al XII-lea al partidului, al orientărilor şi indicaţiilor de excepţională Însemnătate cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. Hotărîrile pe care le-au adoptat cu privire la modernizarea şi utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie, reducerea consumurilor specifice, perfecţionarea calificării profesionale sau întărirea disciplinei, avind ca scop îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în fiecare secţie, în fiecare atelier, au găsit largă audienţă în rîndul oamenilor muncii. — Pînă în prezent colectivul nostru de sticlari a realizat, suplimentar, 3 milioane lei la producţia globală şi 2,1 milioane lei la producţia netă, deşi in martie aveam încă o restanţă de circa 2 milioane de butelii, ne relatează inginerul Ştefan Nagy, şeful atelierului sticlă. Această rămînere în urmă se datora primirii cu întîrziere a balanţei de la Centrala industrială a sticlei. Dar noi n-am rămas în expectativă, ci am executat, în devans, alte comenzi, printre care şi sticle de bere pentru fabrica din Reghin, recuperînd, apoi, treptat şi „restanţele“ la care m-am referit. Pînă la sfîrşitul anului vom produce 2,5 milioane butelii peste plan. Din iniţiativa comuniştilor atelierului, se desfăşoară o largă acţiune vizînd perfecţionarea şi creşterea randamentului utilajelor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, reducerea consumului de combustibil şi energie. S-a trecut, spre exemplu, la izolarea pereţilor exteriori ai tuturor camerelor regeneratoare de la cuptoarele de topit sticlă, urmînd să fie aplicate şi alte măsuri, inclusiv introducerea unor noi sisteme de ardere la cuptoarele de recoacere. In cadrul atelierului de mase plastice se pune cu acuitate utilizarea la întreaga capacitate a noilor maşini automate de formare prin injecţie, care asigură o productivitate a muncii mult mai înaltă decât vechile maşini cu comandă manuală. Pornind de la această cerinţă, organizaţia de partid a pus în centrul preocupărilor sale pregătirea şi perfecţionarea cadrelor, întărirea disciplinei şi a spiritului de răspundere în întreţinerea şi exploatarea utilajelor, desfăşurînd în acest sens o susţinută muncă politico-educativă. Pe 9 kmi formaţia noastră de lucru şi-a realizat planul la producţia marfă în proporţie de 106,8 la sută, iar la producţia fizică , de 107,4 la sută, ne spune Vasile Goia, secretarul adjunct al organizaţiei de bază. Dar suntem conştienţi că dispunem încă de însemnate rezerve, mai ales privind creşterea gradului de utilizare a noilor maşini din dotare. Cu spirit de răspundere şi exigenţă acţionează şi colectivele atelierelor de cazangerie şi prelucrări mecanice, unde se realizează o gamă largă de utilaje pentru industria chimică. Deşi s-au confruntat cu anumite greutăţi, mai ales privind aprovizionarea tehnico-materială, colectivele din aceste ateliere, în frunte cu comuniştii, depun eforturi susţinute pentru realizarea integrală a sarcinilor complexe ce li s-au încredinţat. ŞT. NEKANICKI RAID-ANCHETĂ De ce unele cantine-restaurant au devenit „copiii nimănui"? Sute, mii de oameni din întreg judeţul servesc masa de prinz la cantinele-restaurant. S-au făcut eforturi mari pentru crearea şi dotarea bazei lor tehnico-materiale, dar cum răspund solicitărilor unităţile patronatoare, cei investiţi cu răspunderi concrete în ce priveşte asigurarea unor condiţii igienice, civilizate pentru servirea mesei? Un recent raid-anchetă a evidenţiat pe lingă aspectele pozitive destule neajunsuri în această direcţie, neajunsuri care ni se par de neadmis, cu atît mai mult cu cit situaţiile se perpetuează. Un prim exemplu îl oferă cantina-restaurant „Mureşul“ din Reghin. Aici servesc masa de prinz lucrători de la nouă întreprinderi din oraş, dar condiţiile oferite nu sînt cele pe care le aşteaptă clienţii. Să-i dăm cuvîntul tovarăşului dr. Kobori Ladislau, din cadrul Centrului sanitar şi antiepidemic judeţean: „In primul rînd, clădirea amintitei cantine este improprie, nu are anexele corespunzătoare, spaţiile necesare curăţirii zarzavaturilor şi nici posibilităţi pentru înmagazinarea produselor. Dulapurile frigorifice fiind defecte, nu asigură păstrarea alimentelor, mobilierul este inadecvat, vasela uzată, pereţii sunt plini de igrasie, pardoseala distrusă ... Cine vrea să vadă neglijenţa între patru pereţi, aici poate s-o găsească! Mai adaug că este singura cantină din judeţ unde se serveşte un meniu cu două feluri de mîncare! Nu există nici un fel de preocupare, nici pe linia gospodăririi şi nici în ceea ce priveşte diversificarea preparatelor. Am luat şi vom lua, dacă este nevoie, măsuri foarte drastice, dar ce au făcut şi, mai ales, ce fac membrii comitetului de cantină, întreprinderea patronatoare, cei care administrează aceste bunuri?“ Subscriind la această întrebare care, fără fals retorism, atinge punctul nevralgic al unei stări de lucruri, adăugăm la rîndu-ne: din cite ştim, răspundem în această privinţă, de îndrumare tehnică, au şi unii merceologi de la I.C.S.M. Cum le-au înţeles, cum le traduc în viaţă? Modul birocratic de a privi lucrurile a dus şi la situaţia în care cantina-restaurant a Fabricii de zahăr, pînă nu demult cu un bun renume, te primeşte cu’ un mobilier necorespunzător şi uzat, cu pereţii murdari şi nezugrăviţi. Vesela, şi ea uzată, are un aspect necorespunzător. Oricit de bună ar fi mîncarea, în asemenea condiţii se cuprinde inapetenţa. Conducerea întreprinderii a tot promis că va lua măsuri pentru înlăturarea deficienţelor, dar a rămas la acest stadiu. .. Pînă cînd? O cantină-restaurant unde se mănîncă excelent, în condiţii pe măsură, este cea de la Combinatul chimic Tîrnăveni. Colectivul de aici, condus de D. Iuliu, se străduieşte, şi reuşeşte, să asigure masa la peste 5.000 de muncitori, zilnic. In sala pentru masă este o curăţenie perfectă, mesele fiind acoperite cu feţe albe, tacîmurile curate, şi peste tot flori. In această ambianţă, cu promptitudine şi solicitudine, sunt serviţi oamenii. O singură observaţie: deşi s-a făcut o testare a preferinţelor, a gusturilor abonaţilor, care a scos în evidenţă necesitatea diversificării preparatelor pe bază de legume, încă nu s-a întreprins totul pentru respectarea ei. Lucruri bune, chiar, pot fi spuse şi despre cantina-restaurant a T.C.M. Mureş. Sigur, am fi fost bucuroşi ca în raidul nostru să consemnăm numai lucruri bune dar, din păcate, unele cantine au devenit un fel de „copil al nimănui“, şi lucrul este de nepermis. Numai cu promisiuni, oricît ar fi de frumoase, nu se face treabă. Aşteptăm din partea întreprinderilor patronatoare, a organelor de specialitate, măsuri ferme, cu finalitate precisă, care să vină în sprijinul oamenilor muncii, beneficiarii direcţi ai acestor unităţi de alimentaţie. MIHAI BOCAI Ce-ar putea face o comisie de femei din comerţ? Interlocutor — tovarăşa NAGY ZSÓFIA, preşedinta comisiei de femei de la I.C.S.M.A. Tg.-Mureş — Sînteţi preşedinta comisiei de femei la o unitate în care 80 la sută din lucrători sînt femei. Bănuiesc că aveţi multe de spus despre organizaţia de femei de aici. Cu ce aţi dori să începem? — Aş dori să începem cu felul cum acţionează comisia de femei in scopul formării unei atitudini şi unui comportament civilizat propriu comerţului socialist. Prin discuţii individuale sau în colectiv, încercăm să le trezim interesul femeilor pentru meseria aleasă, demonstrîndu-le prin puterea exemplelor că pentru un vînzător nu există o satisfacţie mai mare ca atunci cînd vede cumpărătorul mulţumit. Nu este suficient să-i pui clientului mama cerută în faţă, trebuie să-l şi ajuţi (atunci cînd este cazul) să aleagă, să-i recomanzi ce ai mai bun. Amabilitatea, promptitudinea în servire, răbdarea trebuie să-l caracterizeze pe lucrătorul din comerţ. — Care sunt acţiunile de ultimă oră ale comisiei de femei? — Avem un cămin de nefami- lişti unde locuiesc numai fete. Am luat măsuri pentru modernizarea lui, prin amenajarea unei bucătării comune cu: mese, dulapuri pentru vase, cu frigider. Există şi un club aici pe care l-am dotat cu televizor, radio, bibliotecă. — Este cunoscut faptul că într-un colectiv unde sunt foarte multe femei sunt şi probleme. Cum acţionează comisia de femei pentru rezolvarea lor, indiferent dacă ele ating chestiuni sociale sau de producţie? — De obicei, în cererile lor femeile solicită apropierea locului de muncă de domiciliu. Pe măsura posibilităţilor ţinem cont de aceste cereri. De exemplu, pe cei care fac naveta am căutat să-i repartizăm la unităţi din apropierea gării sau autogării, apoi, pe femeile care au copii şi nu au în îngrijirea cui să-i lase după terminarea programului la creşe, le-am repartizat la unităţi care funcţionează într-un singur schimb. — Fiindcă orice interviu are şi o ultimă intrebare, vă propun să inversăm rolurile şi să mă întrebaţi ce-aţi fi vrut să vă întreb eu. — Ce-aţi face dumneavoastră dacă aţi fi preşedinta comisiei de femei? — Mi-aţi pus o întrebare cheie. Mai întîi o să vă răspund de pe poziţia cumpărătorului. Aş pune mai mult accentul pe munca de educaţie în rîndul lucrătorilor din comerţ, aş încerca să elimin atitudinea de sfidare pe care unii lucrători o manifestă faţă de clienţi. Apoi aş acorda mai multă atenţie puţinului timp liber de care dispun femeile. Adică, aş organiza acţiuni la care să vină cu plăcere. Nu aş scăpa din vedere faptul că la această unitate lucrează foarte multe tinere. Se iveşte, deci, necesitatea pregătirii acestora pentru viaţă, pentru muncă. Colaborînd mai mult cu organizaţia U.T.C. aş mobiliza tinerele lucrătoare la o serie de activităţi culturale.. Mă gîndesc că ar fi bine venite şi cîteva concursuri pe teme profesionale, sau vizînd relaţia vînzător-cumpărător. Desigur, exemple despre ce-ar putea face o comisie de femei mai pot fi date. Esenţial rămîne faptul ca toate acţiunile să aibă o finalitate, să aibă un ecou și să nu fie făcute doar pentru a mai putea înscrie în dosar încă o activitate. VIORICA MANTA BARU ATITUDINII „Volgă“ şi cinci semnături pe un act contrar legii Pe Ioan Bui, tehnician auto la atelierul de reparaţii şi întreţinere al Staţiei de salvare din municipiul Tirgu Mureş l-am găsit lucrînd la reparaţia unui autoturism „Volga“. L-am întrebat: maşina la care lucraţi este a Staţiei de salvare? — Nu. A fost pînă am cumpărat-o eu prin licitaţie. — Atunci cine v-a dat dreptul să-i reparaţi caroseria, destul de degradată, în atelierul unităţii care a vîndut-o prin licitaţie? — O comisie formată din cadre de conducere de la Direcţia sanitară judeţeană. Am act în regulă. Un fel de convenţie între mine şi Direcţia sanitară ... — Un asemenea act nu-i valabil, e contrar legii. — Dacă nu-i valabil, îi dau în judecată pe cei ce mi l-au dat. Lucrările la maşină nu le fac în timpul serviciului, ci în cel liber. Mă ajută şi unii colegi de muncă... In actul despre care este vorba (convenţie), semnat de cinci cadre de conducere de la Direcţia sanitară judeţeană, directorul adjunct economic, contabilul şef, economistul principal şi doi tehnicieni principali auto, se spune printre altele: „Analizînd starea degradării caroseriei autoturismului „Volga“ (după ce ea fusese cumpărată prin licitaţie de Ioan Buia n.a.) s-a ajuns la concluzia că degradarea caroseriei autoturismului se datoreşte faptului că neexistînd condiţii de depozitare a fost parcată afară în aer liber, fapt pentru care comisia consideră necesară reîncadrarea de la starea de uzură medie la starea de uzură completă. Din aceste motive unitatea deţinătoare (nu mai era deţinătoare după ce autoturismul se vînduse prin licitaţie — n. a.) se angajează să remedieze starea de uzură a caroseriei la atelierul de reparaţie şi întreţinere de la Staţia de salvare .. Asupra actului în cauză, contrar normelor in vigoare, am discutat cu tovarăşul Constantin Aurel, director adjunct economic la Direcţia sanitară judeţeană. La întrebările noastre, dumnealui a răspuns scurt şi concis: — Am făcut o greşeală, noi cei care am întocmit şi semnat actul despre care este vorba. — E o greşeală inadmisibilă. — Recunoaştem. Tehnicianul Bui, din dispoziţia noastră, şi-a şi scos autoturismul din incinta Staţiei de salvare.— Noi sîntem mulţumiţi că ne-aţi sesizat. Alte comentarii sínt de prisos. C. CROITORU * STEAUA ROSIE PAGINA 3 • Incepînd de astăzi intră in vigoare noul orar de iarnă — 1 noiembrie 1979 — 31 martie 1980 — al curselor TAROM. Conform acestuia, avioanele de la Bucureşti — Tg.Mureş şi retur pleacă după următorul program: Bucureşti, decolare ora 9, aterizare Tg.Mureş la ora 9.55, Tg.Mureş, decolare ora 10,25, aterizare Bucureşti la ora 11,20. Plecarea autobuzului din faţa agenţiei TAROM spre aeroportul de la Vidrasău, este stabilită la ora 9. De reţinut , cursele nu circulă duminica. • Din totalul de 244 de apartamente prevăzute a fi date în folosinţă în cursul acestui an în Tîrnăveni. au fost HEIIUUUnhlii puse la dispoziţia beneficiarilor 133 de apartamente, din care 40 înainte de termen. De menţionat că, cetăţenii au prestat 12.000 ore de muncă patriotică pe şantierele de construcţii. • Tot la Tîrnăveni a început construirea unui nou bloc de nefamilişti, al cărui amplasament se află în vecinătatea Combinatului chimic. O nouă dovadă a grijii manifestate faţă de asigurarea condiţiilor de locuit pentru tinerii oraşului. • La secţia de depanare a televizoarelor, unitate situată în strada Kossuth nr. 22 din Tg.-Mureş, s-a trecut şi la activitatea de reparare a magnetofoanelor. • In stadiu avansat de execuţie se află localul grădiniţei pentru copii, cu 120 de locuri, din satul Glăjărie. Am fost informaţi că acest edificiu social va fi „cadoul“ oferit de Anul nou preşcolarilor, de către cetăţenii satului prin a lor contribuţie bănească. Un frumos dar ! • Joia şi duminica, la clubul tineretului din Miercurea Nirajului, comitetul comunal al U.T.C. organizează întilniri cu tinerii, în cadrul cărora au loc expuneri şi dezbateri (ilustrate cu proiecţii de filme documentare) pe teme de educaţie materialist-ştiinţifică, precum şi frecvente expoziţii cu lucrări de pictură şi sculptură aparţinind tinerilor, audiţii discografice. Cine le urmează exemplul ?