Steaua Roşie, decembrie 1979 (Anul 31, nr. 283-309)

1979-12-01 / nr. 283

1 — 31 DECEMBRIE „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ Ajunsă în acest an la cea de-a IX-a ediţie, „Luna mure­şeană a culturii şi educaţiei socialiste“ este un eveniment tradiţional de prim ordin în viaţa judeţului nostru, înscri­­indu-se organic în cea de-a IlI-a ediţie a Festivalului na­ţional „Cîntarea României“ şi desfăşurîndu-se în spiritul ge­neroaselor idei ale Congresului al XII-lea al partidului, idei cu orientare precisă spre noua calitate în activitatea ideologi­că şi politico-educativă, spre formarea omului nou, cu înal­tă conştiinţă socialistă, spre e­­ducarea patriotică şi revolu­ţionară a maselor largi şi a­­firmarea plenară în societatea noastră a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Organizată sub egida Consi­liului judeţean de educaţie politică şi cultură socialistă, a Comitetului judeţean de cul­tură şi educaţie socialistă şi a Comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi teh­nice din cadrul Consiliului ju­deţean al Frontului Unităţii Socialiste. „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ are loc în atmosfera de pro­fundă angajare a întregului popor pentru îndeplinirea o­­biectivelor stabilite de Congre­sul al XII-lea al partidului, în această perioadă cînd în­treaga suflare de pe meleagu­rile noastre, români, maghiari, germani şi de alte naţionali­tăţi, alături de întregul popor, sărbătoresc într-o atmosferă de înalt patriotism a 61-a ani­versare a unirii Transilva­niei cu România. „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ debutea­ză şi va cuprinde în întreaga sa perioadă o gamă diversă de manifestări — întîlniri cu delegaţi la Congresul al XII- lea al partidului, conferinţe, simpozioane, mese rotunde etc. — care vor aborda teme izvo­­rîte din documentele marelui forum al comuniştilor, despre semnificaţia şi importanţa a­­cestui mare eveniment politic. Deschiderea ca şi desfăşura­rea manifestării­ va cuprinde de asemenea, activităţi politi­co-educative şi cultural-artis­­tice despre aniversarea unirii Transilvaniei cu România. „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ este mar­cată de: Festivalul filmului la sate (2—­31 decembrie), Deca­da ştiinţei şi tehnologiei (10— 31 decembrie), Decada muzee­lor judeţului Mureş (1—10 decembrie), Zilele universită­ţii cultural-ştiinţifice (20—31 decembrie). Concomitent cu acţiunile politico-educative de difuzare a cunoştinţelor ştiin­ţifice şi tehnice, în casele de cultură, căminele culturale, cluburile, şcolile, instituţiile şi întreprinderile din judeţ, vor avea loc manifestări cul­­tural-artistice cu un profund caracter politic, revoluţionar, vor fi organizate activităţi di­ferenţiate pe categorii sociale: pentru tineret, femei, munci­tori, ţărani cooperatori etc. Sub conducerea consiliilor de educaţie politică şi cultură socialistă, la desfăşurarea tu­turor acţiunilor îşi vor aduce contribuţia organizaţiile de masă şi obşteşti, intelectuali­tatea locală, alături de intelec­tualitatea şi specialiştii din municipiul Tîrgu Mureş, insti­tuţiile artistice profesioniste, comisiile locale pentru răspîn­direa cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice. Vernisaj Duminică, 2 decembrie, ora 12, la Casa de cultură a sindicate­lor din Tîrgu Mureş, va avea loc vernisajul expoziţiei de acuarelă a profesorului Máthé András. ­Etnografie în arta fotografică“ Iată tematica unei interesante expoziţii de artă fotografică al cărui vernisaj a avut loc dumi­nică, 25 noiembrie la Odorheiul Secuiesc, în sălile muzeului din localitate. Fotoclubul din Tîrgu Mureş a fost bine reprezentat prin cele 13 diapozitive şi 45 lucrări alb-ne­­gru, obţinînd numeroase premii: Józsa Francisc, trei premii şi Ke­rekes Péter, Marx József, Plátás István şi Török Gáspár, câte un premiu. ____________ Simpozion Ieri, la Sovata a avut loc, în cadrul „Săptămînii internaţiona­le a arhivelor“, simpozionul inti­tulat „Arhivele şi cercetarea is­torică“, organizat de filiala Mu­reş a Arhivelor Statului. Au pre­zentat comunicări Viorel Grama şi Pál Antal Alexandru, cercetă­­tori-arhivişti. „SPORT, MUZICA, VOIE BUNĂ" Consiliul municipal al sin­dicatelor şi Casa de cultură a sindicatelor din Tîrgu Mureş sunt organizatorii serii distrac­tive „Sport, muzică, voie bu­nă“ care are loc astăzi, ora 19, în sala sporturilor. Manifestarea va fi susţinută de actori ai Teatrului Naţio­nal, sportivi de la A.S. Ar­mata, Clubul sportiv „Mure­­şul“, Clubul sportiv şcolar nr. 1 şi de membrii formaţiei vo­­cal-instrumentale „Non stop“ a IMATEX. ŞTEFAN PASCU Voievodatul Transilvaniei, volumul II In această perioadă, cînd a împlinit vîrsta de 65 de ani, acad. Ştefan Pascu a dăruit is­toriografiei cel de-al II-lea vo­lum al monumentalei sale lu­crări Voievodatul Transilva­niei (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1979), operă menită să recon­stituie tabloul istoric al Tran­silvaniei voievodale în ele­mentele şi aspectele definitorii pentru o societate medievală avansată, de tip european. Istorie a civilizaţiei, reîn­vie cu măiestrie imaginea complexă a societăţii transil­vane în intervalul cuprins între mijlocul secolului al XIV-lea şi mijlocul secolului al XVI-lea, perioadă care a constituit obiectul de cerce­tare al istoricului. Această societate s-a consti­tuit şi dezvoltat în cadrul na­tural armonios, unitar şi di­vers al Transilvaniei, intr-un spaţiu fizico-geografic îmbogă­ţit de creaţia oamenilor, pre­zentă pretutindeni, îndreptă­ţind descrierea ei ca „o ţară mîndră şi binecuvîntată intre toate ţările“ (N. Bălcescu). In prima parte a lucrării autorul prezintă evoluţia aşe­zărilor, modificarea habitatu­lui in corelaţie cu progresul înregistrat de societatea feu­dală în Transilvania. Se de­monstrează că în intervalul de timp cuprins între anii 1351— 1541, cînd voievodatul va de­veni principat autonom sub suzeranitatea Porţii, numărul aşezărilor săteşti a sporit a­­preciabil, documentele pome­nind existenţa a peste 4.000 de localităţi rurale. Fenome­nul reflectă, diferenţiat în funcţie de zone geografice şi unităţi politico-administrative şi nuanţat în subperioade de timp, ofensiva feudalismului în întreagă Transilvania, rela­ţia dialectică dintre habitat şi evoluţia raporturilor social-e­­conomice şi social-juridice. Procesul de feudalizare va cul­mina in urma războiului ţă­rănesc din 1514 prin legarea veşnică de glie a ţărănimii. Alături de sate s-au dezvol­tat tirgurile şi oraşele, cu alte funcţii şi structuri, cu un alt nivel de viaţă social-economi­­că şi culturală,­­ mai înalt, di­verse ca tipologie. Numărul lor, în perioada voievodatului, s-a ridicat la aproape 200, din­tre care circa 50 erau oraşe, cele mai importante inscriin­­du-se in urbanistica marilor aşezări citadine din Centrul şi Apusul Europei. O culoare aparte au confe­rit peisajului Transilvaniei voievodale fortificaţiile: cetăţi, castele, donjoane, turnuri, în­­tărituri, vreo 200 de cetăţi ţă­răneşti, peste 300 biserici-ce­­tăţi, cam 220 cetăţi voievodale, regale şi feudale, numărul to­tal al aşezărilor fortificate ri­­dicîndu-se la 750. Case, forti­ficaţii, biserici, drumuri, toate dînd relief şi specificitate ci­vilizaţiei din Transilvania, lo­vită uneori de invazii şi ata­curi, alteori de moarte, foame­te şi molimi, dar ascendentă în permanenţă. Creatorilor ei, populaţiei voievodatului ii es­te dedicată cea de-a doua parte a lucrării. Valorificarea unor variate surse documenta­re, registre de dări şi venituri, urbarii, permite reconstituirea tabloului demografic veridic al ţării. Evoluţia demografică, creşterea populaţiei, este pre­zentată nuanţat în spaţiu şi timp. Fax de circa 960.000 lo­cuitori ciţi număra la mijloc GRIGORE PLOEŞTEANU (Continuare în pag. a 4-a) Laureaţi ai festivalului Formaţia de dans tematic a studenţilor Ne cercetăm memoria sau ur­mărim, pe pereţii sălii de repe­tiţii din incinta Casei de cultură a studenţilor, diplome şi fotogra­fii reprezentînd cronologic viaţa, evoluţia şi palmaresul formaţiei de dans tematic a studenţilor tîrgumureşeni, începuturile for­maţiei, puse cu aproape un de­ceniu şi jumătate în urmă, sunt legate de persoana entuziastului Kelemen Ferenc. Entuziast cred că este unilateral spus, pentru că, acest activist cultural, cadru uni­versitar, este un competent cu­noscător al artei dansului în ge­neral, a celui tematic în special, căruia i s-a consacrat şi care i-a adus satisfacţia premiului întîi pe ţară. Este poate meritul fostu­lui Ansamblu de cîntece şi dan­suri al pionierilor de a-l fi desco­perit şi al cărui solist a şi fost. Este, deci, lesne de înţeles cum se poate păstra o formaţie stu­denţească atîţia ani la nivelul cel mai înalt de calitate, cu toate că în fiecare an ea se regrupează firesc prin plecarea absolvenţilor şi venirea „bobocilor“. în 1974 formaţia este laureată la faza pe ţară a Festivalului artistic stu­denţesc pentru dansul tematic „Meşterul Manole“, în 1976 pri­meşte premiul întîi pentru „Să­rutul pămîntului“ şi „Timpul nu doarme", ca la cea dintîi şi apoi la cea de-a H-a ediţie a Festiva­lului naţional „Cîntarea Româ­niei“ meritele formaţiei să-i adu­că premiul întîi şi titlul de lau­reată pentru poemul coregrafic „Blestemat să fii război“. — Cum se explică faptul că formaţia de dans tematic a Casei de cultură a studenţilor îşi adu­ce mesajul său artistic şi educa­tiv destul de rar pe scenele ju­deţului? — Este un punct de vedere pe care îl primesc spre confruntare. Şi îl voi împărtăşi pe al meu. Scopul pe care l-am urmărit în­totdeauna n-a fost în primul rînd ieşirea pe scenă, ci familia­rizarea visului cu dansul, pînă la satisfacţia artistică, pentru că eu consider dansul tematic o e­­senţă a artei. Nu se poate bănui cu uşurinţă cită muncă se inves­teşte în pregătirea formaţiei. Es­te un travaliu enorm pentru că, pentru a ajunge la gestul de ex­presivitate totală se porneşte chiar de la corectarea gestului, a mişcării cotidiene. Munca noas­tră este îndreptată spre educaţia artistică, dar pornind de la cea a voinţei. Eu însumi fiind un cău­tător de frumuseţi, trăiesc pentru a dărui semenilor mei ceva din bucuriile vieţii mele, intenţia de a inspira membrilor formaţiei dorinţa de a descoperi în artă puterea de a învinge greutăţile dar şi frumuseţea vieţii cotidie­ne. Dansul tematic este o artă complexă şi realizările noastre, apreciate ca succese, se datoresc tocmai faptului că am acordat în­totdeauna mare atenţie deopotri­vă gestului cizelat pînă la perfec­ţiune, muzicii pe care am ales-o. — Ştiu de fapt, aţi avut şi a­­veţi multe propuneri, idei demne de luat în seamă în legătură cu ceea ce ar trebui să se petreacă cu dansul tematic ... — In primul rînd aş vrea să se acorde mai multă atenţie şi spri­jin ieşirilor în public — de ce nu — suprema satisfacţie a fiecărui membru al formaţiei, momentul eficienţei educative a actului nos­tru artistic. Cultivarea dansului tematic, prin înfiinţarea de noi formaţii în judeţ, acţiune la care să se pornească de la învăţarea dansului tradiţional începînd cu copiii. Mai cred că ar fi necesar să se acorde o mai mare atenţie publicării unei literaturi de spe­cialitate. Dansul tematic cultivat în for­mula noastră de la Tîrgu Mureş, constituie un mijloc ideal de e­­ducaţie complexă. Grupul nostru de dansatori, primenit aşa cum spuneam la început, este o fami­lie, un adevărat atelier educativ prin muzică, teatru, artă plastică, coregrafie. COSMINA ARBORE Scenă din poemul coregrafic „Blestemat să fii război“ * STEAUA ROȘIE PAGINA 8 Sinceri pînă la capăt Sinceri pînă la capăt, adică pînă dincolo de privirea îngăduitoare de adineauri şi mai departe pină-n nopţile viitoare pe care le mai sper cu înaltul lor tangaj peste abisuri, ne aşteaptă sabia de sidef a împlinirilor în ţara ca o magnolie înflorită KOCSIS FRANCISCO Cînd ninge­ peste ţară Ca-ntr-o oglindă vedem riurile curgînd ca nişte arbori ne zărim in apa limpede rădăcinile desluşim chipurile străbunilor, ţărani deopotrivă în ramura tatălui, în ramura mamei, dealurile îmbracă ii de zăpadă iar vieţile noastre îşi dezvăluie cursul comun adevăratele puncte de sprijin pe care s-au ridicat acea lume de care numai in aparenţă ne despărţim acel trecut care rămine pururi viu ; e de ajuns doar o clipă să ne îndreptăm privirea către ţinutul de unde purcedem către nemuritoarele ctitorii înconjurate de veneraţia noastră , ca-ntr-o oglindă ne privim pe noi înşine strinşi laolaltă de-o voinţă nouă ca un roi de albine care lucrează la acelaşi fagure în vreme ce griul brodează ia zăpezii. DUMITRU MUREŞAN

Next