Steaua Roşie, decembrie 1979 (Anul 31, nr. 283-309)
1979-12-01 / nr. 283
1 — 31 DECEMBRIE „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ Ajunsă în acest an la cea de-a IX-a ediţie, „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ este un eveniment tradiţional de prim ordin în viaţa judeţului nostru, înscriindu-se organic în cea de-a IlI-a ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“ şi desfăşurîndu-se în spiritul generoaselor idei ale Congresului al XII-lea al partidului, idei cu orientare precisă spre noua calitate în activitatea ideologică şi politico-educativă, spre formarea omului nou, cu înaltă conştiinţă socialistă, spre educarea patriotică şi revoluţionară a maselor largi şi afirmarea plenară în societatea noastră a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Organizată sub egida Consiliului judeţean de educaţie politică şi cultură socialistă, a Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi a Comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice din cadrul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ are loc în atmosfera de profundă angajare a întregului popor pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea al partidului, în această perioadă cînd întreaga suflare de pe meleagurile noastre, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, alături de întregul popor, sărbătoresc într-o atmosferă de înalt patriotism a 61-a aniversare a unirii Transilvaniei cu România. „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ debutează şi va cuprinde în întreaga sa perioadă o gamă diversă de manifestări — întîlniri cu delegaţi la Congresul al XII- lea al partidului, conferinţe, simpozioane, mese rotunde etc. — care vor aborda teme izvorîte din documentele marelui forum al comuniştilor, despre semnificaţia şi importanţa acestui mare eveniment politic. Deschiderea ca şi desfăşurarea manifestării va cuprinde de asemenea, activităţi politico-educative şi cultural-artistice despre aniversarea unirii Transilvaniei cu România. „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ este marcată de: Festivalul filmului la sate (2—31 decembrie), Decada ştiinţei şi tehnologiei (10— 31 decembrie), Decada muzeelor judeţului Mureş (1—10 decembrie), Zilele universităţii cultural-ştiinţifice (20—31 decembrie). Concomitent cu acţiunile politico-educative de difuzare a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice, în casele de cultură, căminele culturale, cluburile, şcolile, instituţiile şi întreprinderile din judeţ, vor avea loc manifestări cultural-artistice cu un profund caracter politic, revoluţionar, vor fi organizate activităţi diferenţiate pe categorii sociale: pentru tineret, femei, muncitori, ţărani cooperatori etc. Sub conducerea consiliilor de educaţie politică şi cultură socialistă, la desfăşurarea tuturor acţiunilor îşi vor aduce contribuţia organizaţiile de masă şi obşteşti, intelectualitatea locală, alături de intelectualitatea şi specialiştii din municipiul Tîrgu Mureş, instituţiile artistice profesioniste, comisiile locale pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice. Vernisaj Duminică, 2 decembrie, ora 12, la Casa de cultură a sindicatelor din Tîrgu Mureş, va avea loc vernisajul expoziţiei de acuarelă a profesorului Máthé András. Etnografie în arta fotografică“ Iată tematica unei interesante expoziţii de artă fotografică al cărui vernisaj a avut loc duminică, 25 noiembrie la Odorheiul Secuiesc, în sălile muzeului din localitate. Fotoclubul din Tîrgu Mureş a fost bine reprezentat prin cele 13 diapozitive şi 45 lucrări alb-negru, obţinînd numeroase premii: Józsa Francisc, trei premii şi Kerekes Péter, Marx József, Plátás István şi Török Gáspár, câte un premiu. ____________ Simpozion Ieri, la Sovata a avut loc, în cadrul „Săptămînii internaţionale a arhivelor“, simpozionul intitulat „Arhivele şi cercetarea istorică“, organizat de filiala Mureş a Arhivelor Statului. Au prezentat comunicări Viorel Grama şi Pál Antal Alexandru, cercetători-arhivişti. „SPORT, MUZICA, VOIE BUNĂ" Consiliul municipal al sindicatelor şi Casa de cultură a sindicatelor din Tîrgu Mureş sunt organizatorii serii distractive „Sport, muzică, voie bună“ care are loc astăzi, ora 19, în sala sporturilor. Manifestarea va fi susţinută de actori ai Teatrului Naţional, sportivi de la A.S. Armata, Clubul sportiv „Mureşul“, Clubul sportiv şcolar nr. 1 şi de membrii formaţiei vocal-instrumentale „Non stop“ a IMATEX. ŞTEFAN PASCU Voievodatul Transilvaniei, volumul II In această perioadă, cînd a împlinit vîrsta de 65 de ani, acad. Ştefan Pascu a dăruit istoriografiei cel de-al II-lea volum al monumentalei sale lucrări Voievodatul Transilvaniei (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1979), operă menită să reconstituie tabloul istoric al Transilvaniei voievodale în elementele şi aspectele definitorii pentru o societate medievală avansată, de tip european. Istorie a civilizaţiei, reînvie cu măiestrie imaginea complexă a societăţii transilvane în intervalul cuprins între mijlocul secolului al XIV-lea şi mijlocul secolului al XVI-lea, perioadă care a constituit obiectul de cercetare al istoricului. Această societate s-a constituit şi dezvoltat în cadrul natural armonios, unitar şi divers al Transilvaniei, intr-un spaţiu fizico-geografic îmbogăţit de creaţia oamenilor, prezentă pretutindeni, îndreptăţind descrierea ei ca „o ţară mîndră şi binecuvîntată intre toate ţările“ (N. Bălcescu). In prima parte a lucrării autorul prezintă evoluţia aşezărilor, modificarea habitatului in corelaţie cu progresul înregistrat de societatea feudală în Transilvania. Se demonstrează că în intervalul de timp cuprins între anii 1351— 1541, cînd voievodatul va deveni principat autonom sub suzeranitatea Porţii, numărul aşezărilor săteşti a sporit apreciabil, documentele pomenind existenţa a peste 4.000 de localităţi rurale. Fenomenul reflectă, diferenţiat în funcţie de zone geografice şi unităţi politico-administrative şi nuanţat în subperioade de timp, ofensiva feudalismului în întreagă Transilvania, relaţia dialectică dintre habitat şi evoluţia raporturilor social-economice şi social-juridice. Procesul de feudalizare va culmina in urma războiului ţărănesc din 1514 prin legarea veşnică de glie a ţărănimii. Alături de sate s-au dezvoltat tirgurile şi oraşele, cu alte funcţii şi structuri, cu un alt nivel de viaţă social-economică şi culturală, mai înalt, diverse ca tipologie. Numărul lor, în perioada voievodatului, s-a ridicat la aproape 200, dintre care circa 50 erau oraşe, cele mai importante inscriindu-se in urbanistica marilor aşezări citadine din Centrul şi Apusul Europei. O culoare aparte au conferit peisajului Transilvaniei voievodale fortificaţiile: cetăţi, castele, donjoane, turnuri, întărituri, vreo 200 de cetăţi ţărăneşti, peste 300 biserici-cetăţi, cam 220 cetăţi voievodale, regale şi feudale, numărul total al aşezărilor fortificate ridicîndu-se la 750. Case, fortificaţii, biserici, drumuri, toate dînd relief şi specificitate civilizaţiei din Transilvania, lovită uneori de invazii şi atacuri, alteori de moarte, foamete şi molimi, dar ascendentă în permanenţă. Creatorilor ei, populaţiei voievodatului ii este dedicată cea de-a doua parte a lucrării. Valorificarea unor variate surse documentare, registre de dări şi venituri, urbarii, permite reconstituirea tabloului demografic veridic al ţării. Evoluţia demografică, creşterea populaţiei, este prezentată nuanţat în spaţiu şi timp. Fax de circa 960.000 locuitori ciţi număra la mijloc GRIGORE PLOEŞTEANU (Continuare în pag. a 4-a) Laureaţi ai festivalului Formaţia de dans tematic a studenţilor Ne cercetăm memoria sau urmărim, pe pereţii sălii de repetiţii din incinta Casei de cultură a studenţilor, diplome şi fotografii reprezentînd cronologic viaţa, evoluţia şi palmaresul formaţiei de dans tematic a studenţilor tîrgumureşeni, începuturile formaţiei, puse cu aproape un deceniu şi jumătate în urmă, sunt legate de persoana entuziastului Kelemen Ferenc. Entuziast cred că este unilateral spus, pentru că, acest activist cultural, cadru universitar, este un competent cunoscător al artei dansului în general, a celui tematic în special, căruia i s-a consacrat şi care i-a adus satisfacţia premiului întîi pe ţară. Este poate meritul fostului Ansamblu de cîntece şi dansuri al pionierilor de a-l fi descoperit şi al cărui solist a şi fost. Este, deci, lesne de înţeles cum se poate păstra o formaţie studenţească atîţia ani la nivelul cel mai înalt de calitate, cu toate că în fiecare an ea se regrupează firesc prin plecarea absolvenţilor şi venirea „bobocilor“. în 1974 formaţia este laureată la faza pe ţară a Festivalului artistic studenţesc pentru dansul tematic „Meşterul Manole“, în 1976 primeşte premiul întîi pentru „Sărutul pămîntului“ şi „Timpul nu doarme", ca la cea dintîi şi apoi la cea de-a H-a ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“ meritele formaţiei să-i aducă premiul întîi şi titlul de laureată pentru poemul coregrafic „Blestemat să fii război“. — Cum se explică faptul că formaţia de dans tematic a Casei de cultură a studenţilor îşi aduce mesajul său artistic şi educativ destul de rar pe scenele judeţului? — Este un punct de vedere pe care îl primesc spre confruntare. Şi îl voi împărtăşi pe al meu. Scopul pe care l-am urmărit întotdeauna n-a fost în primul rînd ieşirea pe scenă, ci familiarizarea visului cu dansul, pînă la satisfacţia artistică, pentru că eu consider dansul tematic o esenţă a artei. Nu se poate bănui cu uşurinţă cită muncă se investeşte în pregătirea formaţiei. Este un travaliu enorm pentru că, pentru a ajunge la gestul de expresivitate totală se porneşte chiar de la corectarea gestului, a mişcării cotidiene. Munca noastră este îndreptată spre educaţia artistică, dar pornind de la cea a voinţei. Eu însumi fiind un căutător de frumuseţi, trăiesc pentru a dărui semenilor mei ceva din bucuriile vieţii mele, intenţia de a inspira membrilor formaţiei dorinţa de a descoperi în artă puterea de a învinge greutăţile dar şi frumuseţea vieţii cotidiene. Dansul tematic este o artă complexă şi realizările noastre, apreciate ca succese, se datoresc tocmai faptului că am acordat întotdeauna mare atenţie deopotrivă gestului cizelat pînă la perfecţiune, muzicii pe care am ales-o. — Ştiu de fapt, aţi avut şi aveţi multe propuneri, idei demne de luat în seamă în legătură cu ceea ce ar trebui să se petreacă cu dansul tematic ... — In primul rînd aş vrea să se acorde mai multă atenţie şi sprijin ieşirilor în public — de ce nu — suprema satisfacţie a fiecărui membru al formaţiei, momentul eficienţei educative a actului nostru artistic. Cultivarea dansului tematic, prin înfiinţarea de noi formaţii în judeţ, acţiune la care să se pornească de la învăţarea dansului tradiţional începînd cu copiii. Mai cred că ar fi necesar să se acorde o mai mare atenţie publicării unei literaturi de specialitate. Dansul tematic cultivat în formula noastră de la Tîrgu Mureş, constituie un mijloc ideal de educaţie complexă. Grupul nostru de dansatori, primenit aşa cum spuneam la început, este o familie, un adevărat atelier educativ prin muzică, teatru, artă plastică, coregrafie. COSMINA ARBORE Scenă din poemul coregrafic „Blestemat să fii război“ * STEAUA ROȘIE PAGINA 8 Sinceri pînă la capăt Sinceri pînă la capăt, adică pînă dincolo de privirea îngăduitoare de adineauri şi mai departe pină-n nopţile viitoare pe care le mai sper cu înaltul lor tangaj peste abisuri, ne aşteaptă sabia de sidef a împlinirilor în ţara ca o magnolie înflorită KOCSIS FRANCISCO Cînd ninge peste ţară Ca-ntr-o oglindă vedem riurile curgînd ca nişte arbori ne zărim in apa limpede rădăcinile desluşim chipurile străbunilor, ţărani deopotrivă în ramura tatălui, în ramura mamei, dealurile îmbracă ii de zăpadă iar vieţile noastre îşi dezvăluie cursul comun adevăratele puncte de sprijin pe care s-au ridicat acea lume de care numai in aparenţă ne despărţim acel trecut care rămine pururi viu ; e de ajuns doar o clipă să ne îndreptăm privirea către ţinutul de unde purcedem către nemuritoarele ctitorii înconjurate de veneraţia noastră , ca-ntr-o oglindă ne privim pe noi înşine strinşi laolaltă de-o voinţă nouă ca un roi de albine care lucrează la acelaşi fagure în vreme ce griul brodează ia zăpezii. DUMITRU MUREŞAN