Steaua Roşie, februarie 1980 (Anul 32, nr. 26-45)
1980-02-01 / nr. 26
In lumina cerinţelor Congresului al Xll-lea Perfecţionarea activităţii lectorilor şi în propaganda de partid Printre obiectivele fundamentale, Congresul al Xll-lea al partidului a stabilit direcţii ferme de acţiune pentru întreaga activitate politico-ideologică şi cultural-educativă în actuala etapă şi în perspectivă, a reliefat între altele perfecţionarea necontenită a formelor şi mijloacelor de propagandă pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a tuturor cetăţenilor. Este ştiut faptul că, în ansamblul activităţii politice pe care o desfăşoară organele şi organizaţiile de partid, corpurile de lectori ce funcţionează pe lîngă acestea au un rol de seamă. Ce a întreprins, spre exemplu, Comitetul municipal de partid Sighişoara în direcţia îmbunătăţirii activităţii lectorilor? în primul rînd, imediat după Congres, organul municipal de partid şi-a reorganizat şi lărgit corpul de lectori cu cadre cu bună pregătire politico-ideologică, culturală şi profesională, în prezent corpul de lectori al Comitetului municipal de partid numără aproape 200 de activişti de partid şi de stat, conducători de întreprinderi şi instituţii, ingineri, economişti, cadre didactice, medici, jurişti etc. Concomitent cu mărirea numărului lectorilor s-a realizat o mai bună repartizare a lor atît pe întreprinderi cît şi pe discipline de activitate: construcţie de partid şi de stat, politica economică internă şi internaţională a partidului şi statului nostru, materialism dialectic şi istoric, socialism ştiinţific, istoria patriei etc. Organul municipal de partid a fost şi este preocupat să asigure o cît mai bună orientare şi pregătire metodică a lectorilor, au avut loc instruiri şi consfătuiri cu caracter de schimb de experienţă, periodic se fac analize şi prelegeri-model pentru a-i ajuta să-şi însuşească priceperea de a susţine expuneri vii, interesante, a-i deprinde să folosească materiale documentare, mijloace audiovizuale etc. Care au fost şi sunt temele despre care conferenţiază lectorii? Congresul al Xll-lea al partidului, sesiunea Marii Adunări Naţionale din decembrie anul trecut, recentul Congres al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, cuvîntările şi expunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu au inspirat şi inspiră un număr mare de teme de expuneri. în întreprinderi, în instituţii, la casa de cultura şi cluburi au fost programate şi s-au ţinut conferinţe pe teme cum sunt: „Obiectivele fundamentale şi direcţiile de dezvoltare economico-socială a României în cincinalul 1981— 1985 și în perspectivă“, „Schimbările prevăzute în structura economică pentru rapida modernizare a tuturor ramurilor, în primul rînd a celor care valorifică superior resursele materiale“, „Elementele noii calităţi în perspectiva viitorului cincinal“, „Economisirea energiei şi combustibilului, condiţie de bază în asigurarea dezvoltării economiei naţionale“, „Perfecţionarea democraţiei socialiste“, „Concepţia partidului nostru cu privire la formarea conştiinţei maselor şi lărgirea cunoştinţelor culturalştiinţifice“ şi altele. Este de remarcat, ca element pozitiv şi permanent, în conducerea activităţii lectorilor, racordarea întregii lor activităţi la nou, la preocupările actuale ale partidului şi statului nostru, la problemele pe care le ridică zi de zi viaţa economică şi socială a municipiului, îndeobşte, expunerile lectorilor nu sunt concepute ca prelegeri cu caracter strict teoretic, general, ci în strînsă legătură cu realităţile din întreprinderi, cu sarcinile pe care le au de înfăptuit oamenii muncii din municipiu în acest an şi în cincinalul viitor. Evident, o tratare corectă a problemelor locale este posibilă numai in condiţiile mai bunei informări a lectorilor. în acest sens, comitetul municipal asigură informarea corpului său de lectori ori de cîte ori este necesar. Subliniem că măsurilor bine concepute pentru continua perfecţionare a activităţii lectorilor trebuie să li se adauge un control mai sistematic al felului în care fiecare dintre ei îşi onorează obligaţiile — din punct de vedere calitativ mai ales — răspunzînd astfel pe deplin exigenţelor ce se pun în domeniul îmbunătăţirii activităţii de propagandă. C. CROITORU ORAŞUL LUDUŞ (Urmare din pag. 1) tone piese de schimb pentru industria chimică, un mare volum de garnituri de cauciuc şi benzi transportoare etc. In viitorul cincinal — continuă interlocutorul — oraşul nostru va face paşi deosebit de importanţi pe calea industrializării şi urbanizării. Potrivit prevederilor programului-directivă, investiţiile pe perioada 1981—1985 se cifrează la aproape 1 miliard 300 milioane lei, din care peste un miliard lei în industrie. Urmează a se dezvolta platforma F.C.M.A.C. cu o capacitate de 10.000 tone benzi transportoare pe an, 1.000 tone garnituri presate din cauciuc şi un milion camere auto, dezvoltarea Filaturii de cînepă cu 6 500 tone fibre groase pe an, a întreprinderii de cînepă cu 300 tone fibre pe an, o secţie de patiserie la Fabrica de zahăr etc. Astfel, volumul producţiei industriale globale va spori în 1985 cu 50 la sută faţă de acest an, al desfacerilor de mărfuri cu 31 la sută, iar al prestărilor de servicii către populaţie cu 56 la sută. Iată o cifră: 16.263 lei. La atît urmează a se ridica în 1985 cumpărăturile de mărfuri din comerţul socialist pe locuitor, faţă de circa 13.000 lei cît vor fi în acest an sau 11.821 lei cît au fost în 1975 în fiecare întreprindere, un număr tot mai mare de oameni ai muncii participă la activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică. La prima ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“, colectivele de oameni ai muncii din Luduş au cîştigat la concursurile judeţene 17 diplome, din care 5 locul I, 5 locul II, 4 locul III şi trei menţiuni. în a doua ediţie, peste 1.300 de oameni ai muncii au realizat 34 de lucrări, soldate cu importante sporuri de producţie şi economii de materiale. Numai în 1979 s-au definitivat o invenţie şi 6 inovaţii, cu o eficienţă antecalculată de peste 3,5 milioane lei. Părăsim zona industrială, ne oprim în apropierea gării. Aici, în actualul cincinal s-au construit 430 de apartamente şi se lucrează intens, urmînd ca anul acesta să li se adauge alte 220, la parterul unora amenajîndu-se noi spaţii comerciale, moderne, şi pentru prestări de servicii. Concomitent, au fost executate întreţineri de străzi pe 1.400.000 mp, au fost extinse parcurile şi zonele verzi cu peste 5 ha şi plantaţi circa 50.000 pomi şi arbori ornamentali, s-au modernizat numeroase străzi şi trotuare, a fost extinsă reţeaua de apă potabilă. Informîndu-ne despre faptul că valoarea lucrărilor edilitar-gospodăreşti realizată în acest cincinal depăşeşte 91 milioane lei, din care contribuţia cetăţenilor reprezintă 86 milioane lei, vicepreşedintele biroului executiv al consiliului popular ne-a înfăţişat amplul program pe acest an şi pe viitorul cincinal. „Încă in acest an trecem la importanta lucrare de regularizare a Mureşului, pentru care s-a alocat suma de 20 milioane lei, la realizarea canalizării apelor uzate şi pluviale, fiind in curs lucrările la staţia de epurare. Oraşul nou se va uni cu cel vechi, prin construirea de blocuri pe o parte şi alta a Bulevardului „23 August“, cu spaţii comerciale la parter, începind de la poştă şi pină la pod. In viitorul cincinal urmează să construim 1.400 de apartamente, mai mult decit dublu faţă de realizările acestui cincinal. Lingă poştă se inalţă un complex de alimentaţie publică, cu 64 locuri de cazare, se va dezvolta capacitatea centralei telefonice automate cu încă 1 000 de linii etc. Toate acestea vor duce la creşterea gradului de urbanizare a oraşului nostru, la continua ridicare a nivelului de trai şi de civilizaţie al locuitorilor lui. Iată de ce, cu toţii, cetăţenii oraşului, strîns uniţi in jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sunt hotăriţi să înfăptuiască exemplar sarcinile reieşite din documentele Congresului al Xll-lea al P.C.R.“. Doi copii dincoace, celălalt dincolo de gard?! • „E risipitoare, influenţabilă, face împrumuturi; supa-i prea subţire!“ — ţipă soţul grăbit să ceară termene de conciliere şi transpunerea cauzei în şedinţă publică • „Nu sunt de acord cu divorţul. Avem trei copii!“ • Trei copii, ca trei ursuleţi urcă scările tribunalului • Doi soţi uitind că s-au căsătorit în cea mai frumoasă lună a anului mai • Obligaţiile părinteşti, obligaţiile sociale! El, dintr-un sat din cîmpie, soţul grăbit să ceară citarea „părţilor interesate“, „acordarea unui termen de conciliere, transpunerea cauzei in şedinţă publică şi administrarea probatorului cauzei“, caracterizează, în următorii termeni propria-i căsătorie „nefericită“ numai şi numai din cauza soţiei: fire leneşă, risipitoare, face împrumuturi, este influenţabilă, mai ales din partea părinţilor care se amestecă — zice — In treburile noastre interne, dezinteresată faţă de gospodărie, cheltuieşte bani pe băutură, face denunţuri calomnioase, compromiţîndu-mi demnitatea personală. Apoi, ca un capac la toate, o gravă acuzaţie, infidelă! Ea, soţia: „Nu sunt de acord cu divorţul. Avem trei copii care trebuie crescuţi. Dacă acum suntem despărţiţi asta se datoreşte numai soţului meu! Mi s-au pus în circă fel de fel de jigniri, scorneli“. Ei, Ileana — 6 ani, Ionela-Maria — 3 ani, Ioan-Emil — un an. Victime ale hărţuielilor dintre părinţi. Ei, nevinovaţii, ajunşi minge de ping-pong Intre nişte ambiţii, ca nişte bocceluţe pe peronul unei gări: una la tine, alta la mine! La ultimul proces au fost aduşi şi ei. Trei copilaşi frumoşi, ca trei ursuleţi, bine îmbrăcaţi, au fost tîrîţi pe scă- ATITUDINI rile tribunalului. Bine că încă nu pricep nimic! Ce bine! Ce i-a determinat într-atît pe cei doi soţi înverşunaţi să scornească cu atîta sîrg, să adune dovezi, să aducă pe tapet fapte neplăcute, urîte care să ducă la concluzia gravă: căsătoria compromisă? Sînt invocate reclamaţiile soacrei, alte nimicuri: „Supa-i prea subţire şi-i bună doar pentru spălat picioarele“, „el dacă are 12 clase şi...“, „şi-a lovit soţia!“, „îi foarte gelos“. Şi o afirmaţie concisă: „Noi ne-am fi împăcat bine dacă nu erau socrii în vecini, care vroiau să ne conducă“. S-au căsătorit la 28 mai 1974. Luna florilor. Cea mai frumoasă lună a anului! Te întrebi: pe ce s-a întemeiat această familie? Cum privesc ei căsătoria? O cunoştinţă întîmplătoare între două trenuri, urmată de exclamaţia: ura şi la gară?! Nu trebuie depuse eforturi deosebite pentru a afla lesne răspunsuri la întrebări. Recursul. Acţiunea reclamantului pentru desfacerea căsătoriei este respinsă ca nefondată, se stabileşte domiciliul minorilor Ileana, Ionela-Maria şi loan-Emil la mama pirită (N.r. — ce expresie!), îl obligă pe reclamant să plătească, începînd cu 17 iulie 1979, pentru copii, 950 lei lunar — pensie de întreţinere. Adică, instanţa n-a fost de acord cu despărţirea copiilor. Imaginaţi-vă următoarea scenă: între bătrîni şi casa tinerilor există doar un gard. După pretenţiile soţului, doi urmau să fie de o parte a gardului, unul de cealaltă parte. Şi ei, fraţii privindu-se printre scînduri. O situaţie dureroasă, sfîşietoare. Apoi, mai e un lucru esenţial. Dincolo de orice capricii, căsătoria presupune seriozitate, obligaţii. Iar obligaţiile faţă de copii sînt aşezate în societatea noastră pe primul plan. In ce-i priveşte pe soţ şi soţie, mai sperăm că doar, doar mintea cea de pe urmă ... lazArulAdariu • STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Poem de iarnă ... DISPOZITIV CU COMANDA NUMERICA La marea întreprindere clujeană „Metalul roşu“ a fost materializată, recent, în colaborare cu specialişti de la Facultatea de electrotehnică a Institutului politehnic din localitate, o realizare de vîrf a tehnicii din ţara noastră. Este vorba de un original dispozitiv cu comandă numerică aplicat pe o maşină de găurit universală, dispozitiv acţionat de un nou tip de motor electric pas cu pas — invenţie a politehniştilor clujeni. Programul de lucru elaborat şi pus la punct în centrul de calcul al întreprinderii, asigură automatizarea operaţiei de găurire, ceea ce a condus la o înaltă precizie în execuţie, la diminuarea efortului fizic şi creşterea de peste 8 ori a productivităţii muncii. Mereu, cu un pas înaintea bărbaţilor Interlocutor: IOAN OLTEANU, directorul întreprinderii „Electromureş“ Tîrgu Mureş — Vă mărturisesc că am ales, cu bună ştiinţă, un interlocutor bărbat cu speranţa că vom transforma subiectul discuţiei noastre — promovarea femeii d intr-o convorbire sinceră. Cite femei au fost promovate la întreprinderea „Electromureş” in posturi de conducere? — In posturi-cheie, puţine. Şefe de echipe avem, insă, foarte multe. — Sinteţi de acord că femeile pot face faţă oricăror meserii care, înainte, erau considerate proprii bărbaţilor? — In mare parte da. Dar nu văd de exemplu, o femeie in inima pămintului, căutind minereu. Asta nu înseamnă că nu ar putea fi femei mineri. — Cum priviţi mişcarea de femei de la noi? — Cu simpatie. De fapt, nu acum descoperim America. Am considerat dintotdeauna că femeia poate munci la fel de bine ca şi bărbatul, oriunde se află. Ca să fiu sincer pină la capăt, noi, bărbaţii nu putem fi egali cu femeile, fiindcă ele sunt cu un pas înaintea noastră. — Vorbim despre egalitate pe plan politic, economic, social. — Chiar şi aşa. Femeia are calităţi native în plus. De exemplu, operațiile migăloase, de mare precizie, care cer dexteritate, la noi în întreprindere sunt executate mai bine de femei. — La secţia „cabluri", acum, şef de secţie este o femeie. Am auzit că lucrurile merg mai bine decit înainte... — Este firesc. Aici lucrează multe femei, iar dumnealor au un limbaj comun. Vorbesc, vorbesc dar fac treabă. Dacă-mi permiteţi, două femei croşetează în timp ce sporovăiesc vrute şi nevrute. Dar nu încurcă ochiurile, nu scapă andrelele, ghemul. Sunt sigur că bărbaţii nu ar putea face lucrul acesta. — Nu credeţi că-i nedreptăţiţi pe bărbaţi? — Aş fi bucuros dacă fiecare ar recunoaşte, in sinea lui, că am dreptate. — Revenim la „Electromureş“. Din aproape 6.000 de lucrători, 2.800 sunt femei. Raportat la această cifră, numărul femeilor care ocupă posturi de conducere este relativ scăzut. — Cauzele sunt obiective. Ca să promovăm un om, respectiv o femeie, într-un post de conducere, trebuie să aibă o anumită vechime. Multe dintre ele sunt bine pregătite profesional, dar nu pot fi promovate, deocamdată, tocmai din această cauză. — Sunteţi director la „Electromureş” din 1971. In aceasta perioadă aţi avut necazuri pe linie de producţie pricinuite de femei puse să conducă o secţie? — Nu. Necazurile vin din altă parte. La ora actuală în industria constructoare de maşini lucrează un număr foarte mare de femei. Ca şi în industria uşoară dealtfel. Cu toate acestea, legislaţia nu este aceeaşi. Concret, dacă se îmbolnăveşte o femeie, nu am dreptul să o înlocuiesc. Asta pentru producţie înseamnă pierdere. Iată un punct nevralgic la care trebuie să se reflecteze mai mult. Consemnat VIORICA MANTA BARU