Steaua Roşie, februarie 1980 (Anul 32, nr. 26-45)

1980-02-01 / nr. 26

In lumina cerinţelor Congresului al Xll-lea Perfecţionarea activităţii lectorilor ş­i în propaganda de partid Printre obiectivele fundamen­tale, Congresul al Xll-lea al par­tidului a stabilit direcţii ferme de acţiune pentru întreaga acti­vitate politico-ideologică şi cul­­tural-educativă în actuala etapă şi în perspectivă, a reliefat între altele perfecţionarea necontenită a formelor şi mijloacelor de pro­pagandă pentru formarea şi dez­voltarea conştiinţei socialiste a tuturor cetăţenilor. Este ştiut faptul că, în ansam­blul activităţii politice pe care o desfăşoară organele şi organiza­ţiile de partid, corpurile de lec­tori ce funcţionează pe lîngă a­­cestea au un rol de seamă. Ce a întreprins, spre exemplu, Comi­tetul municipal de partid Sighi­şoara în direcţia îmbunătăţirii activităţii lectorilor? în primul rînd, imediat după Congres, or­ganul municipal de partid şi-a reorganizat şi lărgit corpul de lectori cu cadre cu bună pregă­tire politico-ideologică, culturală şi profesională, în prezent corpul de lectori al Comitetului munici­pal de partid numără aproape 200 de activişti de partid şi de stat, conducători de întreprinderi şi instituţii, ingineri, economişti, cadre didactice, medici, jurişti etc. Concomitent cu mărirea nu­mărului lectorilor s-a realizat o mai bună repartizare a lor atît pe întreprinderi cît şi pe disci­pline de activitate: construcţie de partid şi de stat, politica eco­nomică internă şi internaţională a partidului şi statului nostru, materialism dialectic şi istoric, socialism ştiinţific, istoria patriei etc. Organul municipal de­ partid a fost şi este preocupat să asigu­re o cît mai bună orientare şi pregătire metodică a lectorilor, au avut loc instruiri şi consfă­tuiri cu caracter de schimb de experienţă, periodic se fac ana­lize şi prelegeri-model pentru a-i ajuta să-şi însuşească priceperea de a susţine expuneri vii, intere­sante, a-i deprinde să folosească materiale documentare, mijloace audiovizuale etc. Care au fost şi sunt temele despre care conferenţiază lecto­rii? Congresul al Xll-lea al par­tidului, sesiunea Marii Adunări Naţionale din decembrie anul trecut, recentul Congres al Fron­tului Democraţiei şi Unităţii So­cialiste, cuvîntările şi expunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu au inspirat şi inspiră un număr ma­re de teme de expuneri. în în­treprinderi, în instituţii, la casa de cultura şi cluburi au fost pro­gramate şi s-au ţinut conferinţe pe teme cum sunt: „Obiectivele fundamentale şi direcţiile de dezvoltare economico-socială a României în cincinalul 1981— 1985 și în perspectivă“, „Schim­bările prevăzute în structura e­­conomică pentru rapida moderni­zare a tuturor ramurilor, în pri­mul rînd a celor care valorifică superior resursele materiale“, „E­­lementele noii calităţi în per­spectiva viitorului cincinal“, „E­­conomisirea energiei şi combusti­bilului, condiţie de bază în asi­gurarea dezvoltării economiei na­ţionale“, „Perfecţionarea demo­craţiei socialiste“, „Concepţia partidului nostru cu privire la formarea conştiinţei maselor şi lărgirea cunoştinţelor cultural­­ştiinţifice“ şi altele. Este de re­marcat, ca element pozitiv şi permanent, în conducerea activi­tăţii lectorilor, racordarea între­gii lor activităţi la nou, la preo­cupările actuale ale partidului şi statului nostru, la problemele pe care le ridică zi de zi viaţa eco­nomică şi socială a municipiului, îndeobşte, expunerile lectorilor nu sunt concepute ca prelegeri cu caracter strict teoretic, gene­ral, ci în strînsă legătură cu rea­lităţile din întreprinderi, cu sar­cinile pe care le au de înfăptuit oamenii muncii din municipiu în acest an şi în cincinalul viitor. Evident, o tratare corectă a pro­blemelor locale este posibilă nu­mai in condiţiile mai bunei in­formări a lectorilor. în acest sens, comitetul municipal asigură informarea corpului său de lec­tori ori de cîte ori este necesar. Subliniem că măsurilor bine concepute pentru continua per­fecţionare a activităţii lectorilor trebuie să li se adauge un con­trol mai sistematic al felului în care fiecare dintre ei îşi onorea­ză obligaţiile — din punct de ve­dere calitativ mai ales — răs­­punzînd astfel pe deplin exigen­ţelor ce se pun în domeniul îm­bunătăţirii activităţii de propa­gandă. C. CROITORU ORAŞUL LUDUŞ (Urmare din pag. 1) tone piese de schimb pentru in­dustria chimică, un mare volum de garnituri de cauciuc şi benzi transportoare etc. In viitorul cincinal — conti­nuă interlocutorul — oraşul nos­tru va face paşi deosebit de im­portanţi pe calea industrializării şi urbanizării. Potrivit prevede­rilor programului-directivă, in­vestiţiile pe perioada 1981—1985 se cifrează la aproape 1 miliard 300 milioane lei, din care peste un miliard lei în industrie. Ur­mează a se dezvolta platforma F.C.M.A.C. cu o capacitate de 10.000 tone benzi transportoare pe an, 1.000 tone garnituri pre­sate din cauciuc şi un milion ca­mere auto, dezvoltarea Filaturii de cînepă cu 6 500 tone fibre groase pe an, a întreprinderii de cînepă cu 300 tone fibre pe an, o secţie de patiserie la Fabrica de zahăr etc. Astfel, volumul producţiei industriale globale va spori în 1985 cu 50 la sută faţă de acest an, al desfacerilor de mărfuri cu 31 la sută, iar al prestărilor de servicii către popu­laţie cu 56 la sută. Iată o cifră: 16.263 lei. La atît urmează a se ridica în 1985 cumpărăturile de mărfuri din comerţul socialist pe locuitor, faţă de circa 13.000 lei cît vor fi în acest an sau 11.821 lei cît au fost în 1975 în fiecare întreprindere, un nu­măr tot mai mare de oameni ai muncii­ participă la activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică. La prima ediţie a Festivalului na­ţional „Cîntarea României“, co­lectivele de oameni ai muncii din Luduş au cîştigat la concursurile judeţene 17 diplome, din care 5 locul I, 5 locul II, 4 locul III şi trei menţiuni. în a doua ediţie, peste 1.300 de oameni ai muncii au realizat 34 de lucrări, soldate cu importante sporuri de produc­ţie şi economii de materiale. Nu­mai în 1979 s-au definitivat o in­venţie şi 6 inovaţii, cu o eficien­ţă antecalculată de peste 3,5 mi­lioane lei. Părăsim zona industrială, ne o­­prim în apropierea gării. Aici, în actualul cincinal s-au con­struit 430 de apartamente şi se lucrează intens, urmînd ca anul acesta să li se adauge alte 220, la parterul unora amenajîndu-se noi spaţii comerciale, moderne, şi pentru prestări de servicii. Concomitent, au fost executate întreţineri de străzi pe 1.400.000 mp, au fost extinse parcurile şi zonele verzi cu peste 5 ha şi plantaţi circa 50.000 pomi şi ar­bori ornamentali, s-au moderni­zat numeroase străzi şi trotuare, a fost extinsă reţeaua de apă po­tabilă. Informîndu-ne despre faptul că valoarea lucrărilor edilitar-gos­podăreşti realizată în acest cin­cinal depăşeşte 91 milioane lei, din care contribuţia cetăţenilor reprezintă 86 milioane lei, vice­preşedintele biroului executiv al consiliului popular ne-a înfăţişat amplul program pe acest an şi pe viitorul cincinal. „Încă in acest an trecem la importanta lucrare de regularizare a Mureşului, pentru care s-a alocat suma de 20 milioane lei, la realizarea ca­nalizării apelor uzate şi pluviale, fiind in curs lucrările la staţia de epurare. Oraşul nou se va uni cu cel vechi, prin construirea de blocuri pe o parte şi alta a Bule­vardului „23 August“, cu spaţii comerciale la parter, începind de la poştă şi pină la pod. In viito­rul cincinal urmează să constru­im 1.400 de apartamente, mai mult decit dublu faţă de realizări­­le acestui cincinal. Lingă poştă se inalţă un complex de alimentaţie publică, cu 64 locuri de cazare, se va dezvolta capacitatea cen­tralei telefonice automate cu în­că 1 000 de linii etc. Toate aces­tea vor duce la creşterea gradu­lui de urbanizare a oraşului nos­tru, la continua ridicare a nive­lului de trai şi de civilizaţie al locuitorilor lui. Iată de ce, cu to­ţii, cetăţenii oraşului, strîns uniţi in jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sunt hotăriţi să înfăp­tuiască exemplar sarcinile reieşi­te din documentele Congresului al Xll-lea al P.C.R.“. Doi copii dincoace, celălalt dincolo de gard?! • „E risipitoare, influenţabilă, face împrumuturi; supa-i prea subţire!“ — ţipă soţul grăbit să ceară termene de conciliere şi trans­punerea cauzei în şedinţă publică • „Nu sunt de acord cu divorţul. Avem trei copii!“ • Trei copii, ca trei ursuleţi urcă scările tribuna­lului • Doi soţi uitind că s-au căsătorit în cea mai frumoasă lună a anului­­ mai • Obligaţiile părinteşti, obligaţiile sociale! El, dintr-un sat din cîmpie, so­ţul grăbit să ceară citarea „păr­ţilor interesate“, „acordarea unui termen de conciliere, transpune­rea cauzei in şedinţă publică şi administrarea probatorului cau­zei“, caracterizează, în următorii termeni propria-i căsătorie „ne­fericită“ numai şi numai din cauza soţiei: fire leneşă, risipi­toare, face împrumuturi, este in­­fluenţabilă, mai ales din partea părinţilor care se amestecă — zice — In treburile noastre in­terne, dezinteresată faţă de gos­podărie, cheltuieşte bani pe bău­tură, face denunţuri calomnioase, compromiţîndu-mi demnitatea personală. Apoi, ca un capac la toate, o gravă acuzaţie, infidelă! Ea, soţia: „Nu sunt de acord cu divorţul. Avem trei copii care trebuie crescuţi. Dacă acum sun­tem­ despărţiţi asta se datoreşte numai soţului meu! Mi s-au pus în circă fel de fel de jigniri, scor­neli“. Ei, Ileana — 6 ani, Ionela-Ma­­ria — 3 ani, Ioan-Emil — un an. Victime ale hărţuielilor dintre părinţi. Ei, nevinovaţii, ajunşi minge de ping-pong Intre nişte ambiţii, ca nişte bocceluţe pe peronul unei gări: una la tine, alta la mine! La ultimul proces au fost aduşi şi ei. Trei copilaşi frumoşi, ca trei ursuleţi, bine îmbrăcaţi, au fost tîrîţi pe scă- ATITUDINI rile tribunalului. Bine că încă nu pricep nimic! Ce bine! Ce i-a determinat într-atît pe cei doi soţi înverşunaţi să scor­nească cu atîta sîrg, să adune dovezi, să aducă pe tapet fapte neplăcute, urîte care să ducă la concluzia gravă: căsătoria com­promisă? Sînt invocate reclama­­ţiile soacrei, alte nimicuri: „Su­pa-i prea subţire şi-i bună doar pentru spălat picioarele“, „el da­că are 12 clase şi...“, „şi-a lovit soţia!“, „îi foarte gelos“. Şi o a­­firmaţie concisă: „Noi ne-am fi împăcat bine dacă nu erau socrii în vecini, care vroiau să ne con­ducă“. S-au căsătorit la 28 mai 1974. Luna florilor. Cea mai frumoasă lună a anului! Te întrebi: pe ce s-a întemeiat această familie? Cum privesc ei căsătoria? O cu­noştinţă întîmplătoare între două trenuri, urmată de exclamaţia: ura şi la gară?! Nu trebuie de­puse eforturi deosebite pentru a afla lesne răspunsuri la între­bări. Recursul. Acţiunea reclamantu­lui pentru desfacerea căsătoriei este respinsă ca nefondată, se stabileşte domiciliul minorilor Ileana, Ionela-Maria şi loan-Emil la mama pirită (N.r. — ce ex­presie!), îl obligă pe reclamant să plătească, începînd cu 17 iulie 1979, pentru copii, 950 lei lunar — pensie de întreţinere. Adică, instanţa n-a fost de a­­cord cu despărţirea copiilor. Imaginaţi-vă următoarea scenă: între bătrîni şi casa tinerilor e­­xistă doar un gard. După preten­ţiile soţului, doi urmau să fie de o parte a gardului, unul de cea­laltă parte. Şi ei, fraţii privin­­du-se printre scînduri. O situaţie dureroasă, sfîşietoare. Apoi, mai e un lucru esenţial. Dincolo de orice capricii, căsătoria presupu­ne seriozitate, obligaţii. Iar obli­gaţiile faţă de copii sînt aşezate în societatea noastră pe primul plan. In ce-i priveşte pe soţ şi soţie, mai sperăm că doar, doar mintea cea de pe urmă ... lazAr­ulAdariu • STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Poem de iarnă ... DISPOZITIV CU COMANDA NUMERICA La marea întreprindere clu­jeană „Metalul roşu“ a fost materializată, recent, în cola­borare cu specialişti de la Fa­cultatea de electrotehnică a Institutului politehnic din lo­calitate, o realizare de vîrf a tehnicii din ţara noastră. Este vorba de un original dispozi­tiv cu comandă numerică a­­plicat pe o maşină de găurit universală, dispozitiv acţionat de un nou tip de motor elec­tric pas cu pas — invenţie a politehniştilor clujeni. Programul de lucru elaborat şi pus la punct în centrul de calcul al întreprinderii, asi­gură automatizarea operaţiei de găurire, ceea ce a condus la o înaltă precizie în execu­ţie, la diminuarea efortului fi­zic şi creşterea de peste 8 ori a productivităţii muncii. Mereu, cu un pas înaintea bărbaţilor Interlocutor: IOAN OLTEANU, directorul întreprinderii „Electromureş“ Tîrgu Mureş — Vă mărturisesc că am a­­les, cu bună ştiinţă, un inter­locutor bărbat cu speranţa că vom transforma subiectul dis­cuţiei noastre — promovarea femeii d intr-o convorbire sinceră. Cite femei au fost promovate la întreprinderea „Electromureş” in posturi de conducere? — In posturi-cheie, puţine. Şefe de echipe avem, insă, foarte multe. — Sinteţi de acord că fe­meile pot face faţă oricăror meserii care, înainte, erau considerate proprii bărbaţi­lor? — In mare parte da. Dar nu văd de exemplu, o femeie in inima pămintului, căutind minereu. Asta nu înseamnă că nu ar putea fi femei mi­neri. — Cum priviţi mişcarea de femei de la noi? — Cu simpatie. De fapt, nu acum descoperim America. Am considerat dintotdeauna că femeia poate munci la fel de bine ca şi bărbatul, oriun­de se află. Ca să fiu sincer pină la capăt, noi, bărbaţii nu putem fi egali cu femeile, fiindcă ele sunt cu un pas înaintea noastră. — Vorbim despre egalitate pe plan politic, economic, so­cial. — Chiar şi aşa. Femeia are calităţi native în plus. De e­­xemplu, operațiile migăloase, de mare precizie, care cer dexteritate, la noi în între­prindere sunt executate mai bine de femei. — La secţia „cabluri", a­­cum, şef de secţie este o fe­meie. Am auzit că lucrurile merg mai bine decit înainte... — Este firesc. Aici lucrează multe femei, iar dumnealor au un limbaj comun. Vorbesc, vorbesc dar fac treabă. Da­­că-mi permiteţi, două femei croşetează în timp ce sporo­­văiesc vrute şi nevrute. Dar nu încurcă ochiurile, nu sca­pă andrelele, ghemul. Sunt si­gur că bărbaţii nu ar putea face lucrul acesta. — Nu credeţi că-i nedrep­tăţiţi pe bărbaţi? — Aş fi bucuros dacă fieca­re ar recunoaşte, in sinea lui, că am dreptate. — Revenim la „Electromu­reş“. Din aproape 6.000 de lu­crători, 2.800 sunt femei. Ra­portat la această cifră, numă­rul femeilor care ocupă pos­turi de conducere este relativ scăzut. — Cauzele sunt obiective. Ca să promovăm un om, res­pectiv o femeie, într-un post de conducere, trebuie să aibă o anumită vechime. Multe dintre ele sunt bine pregătite profesional, dar nu pot fi pro­movate, deocamdată, tocmai din această cauză. — Sunteţi director la „E­­lectromureş” din 1971. In a­­ceasta perioadă aţi avut neca­zuri pe linie de producţie pricinuite de femei puse să conducă o secţie? — Nu. Necazurile vin din altă parte. La ora actuală în industria constructoare de maşini lucrează un număr foarte mare de femei. Ca şi în industria uşoară dealtfel. Cu toate acestea, legislaţia nu es­te aceeaşi. Concret, dacă se îmbolnăveşte o femeie, nu am dreptul să o înlocuiesc. Asta pentru producţie înseamnă pierdere. Iată un punct ne­vralgic la care trebuie să se reflecteze mai mult. Consemnat VIORICA MANTA BARU

Next