Steaua Roşie, iunie 1980 (Anul 32, nr. 129-153)
1980-06-01 / nr. 129
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Omagiu pictorului Bordi András Ferice de omul care, ajuns la vîrsta sagacităţii, se ştie înconjurat de dragostea copiilor săi; şi mai ferice însă de Artistul care îşi desăvirşeşte opera nu însingurat şi înstrăinat, ci îmbrăţişat de stima colectivităţii, în mijlocul discipolilor, la căldura dragostei unui întreg popor. In van cursa înfricoşătoare a trecerii anilor, în van durerea, boala, senzaţia înfrîngerii: un artist ca Bordi András nu poate fi infrint, nu poate deveni un suflet singuratic; destinul i-a trasat un asemenea drum în viaţă care nu e numai un exemplu pentru generaţiile prezente şi viitoare, ci este totodată şi garanţia faptului că, cel ce rămine credincios sie însuşi şi comunităţii din care se trage — derxinşindu-şi chiar epoca — odată cu trecerea anilor nu numai că nu îmbătrîneşte ci, dimpotrivă, se înnoieşte permanent, întinerind. Numele lui Bordi András şi al oraşului Tîrgu Mureş aproape că se contopesc, în pofida faptului că pruncul de ţărani, născut acum 75 ani a picat în lumea ambiţioasă a micului tîrg venind din satul Idrifaia şi, privindu-i tablourile, ne surprinde cit de conştient şi consecvent a devenit, păstrîndu-şi ancestralitatea, exprimatorul şi modelatorul lumii noastre lăuntrice, proportioned la dimensiunile oraşului crescut întru socialism. S-a spus deja despre el că este marele maestru al acuarelei; s-a mai spus de asemenea ca nu consideră acuarela doar o posibilitate marginală de studiu ci, ab ovo, pictură, drept pentru care o practică şi astăzi ca atare. Totodată s-a înşirat diversitatea calităţilor in care s-a dovedit slujitorul devotat al artei plastice; un singur lucru nu s-a subliniat îndeajuns, şi anume, că a fost întotdeauna omul surprizelor care, in ultimii zece ani, a creat poate partea cea mai minunată a operei sale, in urma multor încercări, experimente si descoperiri. Ne mişcăm astăzi cu multă nesiguranţă in timp; nu putem şti dacă 75 ani reprezintă mult în viaţa unui om sau doar un moment. Dar oricum am simţi subiectiv, bogăţia vieţii lui Bordi András este surprinzătoare, cum copleşitoare este şi amploarea operei sale, multitudinea faptelor, armata discipolilor, nemaivorbind de cea a admiratorilor, pe care i-a îndrumat cu prudenţă dar şi cu siguranţă de sine spre cunoaşterea şi înţelegerea artei moderne. Privirea copilului de ţăran din Idrifaia, fermecată odinioară de Rembrandt, vede şi ne îndeamnă să vedem şi noi prin vraja marii arte clasice, fără însă a rămine rigid în această vedere. A absorbit ca un burete noul şi sutele de elevi ai săi sînt martori că a primit cu înţelepciune şi înţelegerea adîncă a artei secolului, ca pe o revoluţie obiectivă, cele mai îndrăzneţe orientări, la fel cum le-a înţeles şi primit şi pe cele de pe tărîm social. A devenit comunist la maturitate, acceptind toate greutăţile ce le presupune această calificare umană, neabuzînd niciodată de toate acele posibilităţi ce au stat la indemînă la fel ca multor altora. A devenit membru al partidului comuniştilor prin conştiinţa sa de clasăm revelaţia locului său real in lume; in acest sens s-a remodelat pe sine, în timp ce prin arta şi atitudinea sa a contribuit la elevarea multora. Este genul de artist ce nu poate deveni nicicind provincial, iresponsabil; pretenţiile, conştiinţa, talentul său sunt de nivel european; arta sa işi cucereşte un loc tot mai demn în fenomenul artistic al Europei umaniste. Artistul cunoscut pină nu de mult în special prin portretistică, in ultimii ani s-a apropiat tot mai mult de natură, de peisaj, de pămîntul natal şi de Pămînt în sine, pe care-l reflectă filtrat prin oglinda personalităţii sale, cu o asemenea aprehensiune faţă de minunăţia sa, atît de copleşitor, incit şi cea mai abstractă imagine a vreunui nor din peisajul său sugerează sentimentul solidarităţii omeneşti, a înfrăţirii, convieţuirii şi conlucrării popoarelor, acest superb ideal al întregii sale vieţi şi opere. Felicitind din inimă omul, artistul de mare valoare, la aniversarea celor 75 ani pe care-i împlineşte, îi urăm noi cununi de lauri in Operă, in opera Închinată încîntării vieţii noastre. Faţă de acest dar al său, cuvîntul nostru este umil, insă dragostea cu care-l înconjurăm vine din aceleaşi profunzimi de unde vin spre noi tablourile sale. Binecuvintată fie mina, mina lui Bordi András, ca să poată mingîia încă mult timp această lume a noastră, prin acele aparent efemere, in realitate perene foi de hîrtie de pe care, pe lingă Frumuseţe şi Speranţă, vibrează în culori calde Grija și, nu în ultimul rînd, Mingiierea noastră. HAJDÚ ZOLTÁN ii III TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI TIRGU MUREŞ ( Programul spectacolelor I Miercuri, 4 iunie, orele 9,30 şi 11: „Tigrişorul Petrei (secţia română) ] Joi, 5 iunie, ora 14,30: „Vrăjitorul din Oz“ (secţia maghiară, deplasare Ghindari) I 1 ora 17,30: „Vrăjitorul din Oz“ (secţia maghiară, deplasare Chibed) I Vineri, 6 iunie, orele 11 şi 12:30: „Umbrela miraculoasă“ (secţia maghiară) . « Duminică, 8 iunie, orele 9,30 şi 11: „Albă ca Zăpada" , (secţia maghiară) . '/ IMPORTANT! | ( OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MUREŞ \ I anunţă - i pe cei înscrişi la excursia din 5—14 iunie a. c. pe LITORAL li în staţiunea NEPTUN-OLIMP — că plecarea va avea loc în . ) 4 iunie a. c., orele 16, din GARA MARE C.F.R. — cu tren în accelerat, pe ruta Tîrgu Mureș — Reghin — Gheorgheni — la Brașov — București — Mangalia. ^ CINEMA DUMINICA, 1 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta: Nu-mi furaţi copilul. Progresul: Mijlocaş la deschidere. Select: Hercule cucereşte Atlantida (la orele 11, 14,30 şi 16,30) . O dramă la vînătoare (la orele 18,30 şi 20,30). Tineretului: Rodeo. Flacăra: Nu vreau să aud nimic. SIGHIŞOARA — Lumina: Moarte pe Nil (ambele serii); Clopote de toamnă. Clubul C.F.R.: Pălărie tare şi nas de cartof. REGHIN — Patria: Teatrul cel mare; Clopote de toamnă. TIRNAVENI — Melodia: Furtul calului; Ghinioniştii. LUDUŞ — Flacăra: Răzbunarea panterei roz. SOVATA — Doina: întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu (ambele serii). Muncitoresc: O zi de toamnă. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Popeye marinarul. FÎNTINELE — Patria: Intre oglinzi paralele. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Ora zero. IERNUT — Lumina: Rug şi flacără. SÂRMAŞU — Popular: Misiunea „Capricorn unu“ (ambele serii). LUNI, 2 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta: Drumul oaselor. Progresul: Bizonul alb. Select: Nu vreau să aud nimic. Tineretului. Domnul miliard. Flacăra: Nu-mi furaţi copilul. SIGHIŞOARA — Lumina: Copiii lui Sanchez. Clubul C.F.R.: Pălărie tare şi nas de cartof. REGHIN — Patria: Un poliţist incomod. TÎRNAVENI — Melodia: Camionul de cursă lungă. LUDUŞ — Flacăra: Zori neliniştite. SOVATA — Doina: Tactica alergătorului de cursă lungă. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: întoarcerea fiului. FÎNTINELE — Patria: Zbor mortal. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: între malini. IERNUT — Lumina: Soarta Aurei şi Argentinei. SĂRMAŞU — Popular: Răzbunarea panterei roz. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 IUNIE 8,30 — Frumoasă nu-i copilăria. 9,00 — Film artistic: ,,Amintiri din copilărie“. Ecranizare după Ion Creangă. 10,25 — Viaţa satului. 11,45 — Gala copiilor (I). 12,30 — De strajă patriei. 13,00 — Telex. Album duminical. 13,05 — Umor şi muzică. 14,00 — Woody, ciocănitoarea buclucaşă — desene animate. 14,20 — Gala UNICEF — Viena. 15,15 — Secvenţe italiene. 15,30 — Film serial. „Război şi pace“. Ultimul episod. 16,30 — Telesport. Fotbal. Finala „Cupei României“: Steaua — Politehnica Timişoara. Handbal masculin: România — R.F. Germania. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,15 — Copiii, viitorul ţării. 19,30 — Gala copiilor (II). 20,45 — Film artistic. „Preţul succesului“. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor franceze. 22,15 — Telejurnal. LUNI, 2 IUNIE 16,00 — Emisiune în limba maghiară. 18,30 — Panoramic de pe Vitoşa. 18,50 — 1.001 de şefi. 19,00 — Telejurnal. 19,25 — Dosarul energiei. 19,45 — Cadran mondial. 20,15 — Tinereţea operetei. 20,35 — Orizont tehnico-ştiinţific. 21,15 — Roman foile ton. „Bastardul“. Episodul 3. 12,05 — Telejurnal. TEATRU TEATRUL STUDIO, secţia română, ora 19,30. Viraj periculos. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia română, ora 11: Scufiţa Roşie. RADIO TG.-MUREŞ LUNI, 2 IUNIE în limba română. 6,00—7,00 — întâlnire matinală. 20,00—21,30 — Panoramic de luni — emisiune de actualităţi, note, reportaje, interviuri și mzică. De lat 1 iunie Un nou detaşament de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor Continuîndu-se aplicarea cu consecvenţă a măsurilor stabilite de partid pentru continua creştere a nivelului de trai al Întregului nostru popor, de la data de 1 iunie un nou detaşament de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor prevăzută pentru a doua etapă din acest cincinal. Este vorba de personalul muncitor din industria celulozei şi hîrtiei. în această etapă, oamenii muncii din această importantă ramură a economiei noastre naţionale beneficiază de o majorare a retribuţiilor de 14,7 la sută în medie, la care se adaugă sporul pentru vechime neîntreruptă, pentru munca în acord şi alte sporuri. Socotind şi majorarea din prima etapă, personalului muncitor din industria celulozei şi hîrtiei i-au sporit veniturile din retribuţii, în acest cincinal, în medie cu 32,1 la sută. Iată de ce, asemenea tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, personalul muncitor din această ramură este ferm hotărît să-şi sporească contribuţia la înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XlX-lea al partidului, acţionînd cu fermitate pentru realizarea sarcinilor de producţie, reducerea cheltuielilor materiale, creşterea eficienţei activităţii economice, conştienţi de faptul că de munca lor, de rezultatele obţinute în îndeplinirea indicatorilor de plan depinde bunăstarea lor, a întregului popor. MICA PUBLICITATE Astăzi, iubitul nostru IOAN BOTA zis ŢEPI şi TUŢU BUN din Ruşii Munţi, împlineşte 80 de ani. Cu nemărginită dragoste şi recunoştinţă li urăm viaţă lungă, multă fericire şi împlinirea tuturor dorinţelor. „La mulţi ani“, Tiguie bun ! Fiul Ioan, fiicele Rafila şi Maria, nora, ginerii, nepoţii şi rudele CU ocazia împlinirii vîrstei de 75 de ani dorim lui COVACIU PETRU din Reghin, multa sănătate, fericire şi „La mulţi ani !“. Soţia, copiii, nurorile şi nepoţii HUNE, 2 iunie, împlineşte 37 de ani LENGHER PETRU din Reghin. Ii doreşte „La mulţi ani“ cel mai bun prieten, Ioan Moldovan cu familia. CAUT femeie pentru îngrijire doi copii. Cartierul Gării, telefon 3.05.64. (4.620) VIND Dacia 1.300. Telefon 3.24.46. (4.694) VÎND urgent apartament cu două camere confort. Informații telefon 2.89.14. (4.585) VIND Skoda 1.000 MB, stare bună. Telefon 1.78.78, după ora 16. (4.661) VIND Dacia 1.100, 29.000 km, informaţii telefon 2.86.14. (4.656) VIND Skoda S 100. Informaţii telefon 2.05.09. (4.599) VIND Dacia 1.300. Reghin, telefon 2.08.69, după ora 20. (4.620) VIND casă ocupabilă, trei camere şi dependinţe, convenabil şi pentru două familii. Telefon 3.76.20, între orele 17—20. (4.625) VIND Trabant (601) in perfectă stare. Informaţii telefon 3.18.32, intre orele 14—19. (4.683) CUMPĂR casă cu 2—3 camere, sau apartament pină la etajul II, de preferinţă cu garaj. Telefon 3.13.94. (4.659) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de întreprinderea „Electromureş“, pe numele Zagon Alexandru. O declar nulă. (4.654) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de întreprinderea „Metalotehnica", pe numele Dredeţan Aurel. O declar nulă. (4.676) PIERDUT legitimaţia de serviciu nr. 106, eliberată de Ţesătoria de mătase Tg.-Mureş, pe numele Câmpean Ana. O declar nulă. (4.611) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de Fabrica de confecţii ..Mureşul" Tg.-Mureş, pe numele Gomboş Margit. O declar nulă. (4.612) Cu adincă durere In suflet anunţâm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpului nostru soţ, tată, socru, bunic şi prieten GHERENDI PETRU In virstă de 58 de ani. In mor mimarea va avea loc la data de 2 iunie, ora 13, la Biserica de piatră din Tg.-Mureş. FAMILIA ÎNDOLIATA Cu adîncă durere anunţăm că după o lungă suferinţă, la data de 26 mai 1980, a decedat MOLNÁR CLAUDIA născută NOSIEVICI ■a vîrsta de 40 de ani. Inmormintarea ei a avut loc in oraşul Rădăuţi. FAMILIA ÎNDOLIATA Valoarea timpului, realitatea obligă I.R.E.M. la un program adecvat! Atunci cînd treceam pragul I.R.E.M. pentru a avea o scurtă, chiar foarte scurtă discuţie tocmai despre un anumit orar supus uneori judecăţilor critice ale publicului, aveam în vedere acest buget preţios — timpul cetăţeanului. Discuţie, într-adevăr, telegrafică, în picioare. La uşă. Mă rog, probleme sînt multe, înţelegem. Sărim peste întrebările dinainte pregătite, obligaţi fiind şi de locul uide se desfăşoară discuţia şi întrebăm: — Credeţi, intr-adevăr, că acei abonaţi sînt mulţumiţi cînd sosind acasă după ora 15, deci după 8 ore de muncă, găsesc avizul de plată in cutia poştală, sunînd cam aşa: „Azi... vi s-a facturat consumul de ... Penalitatea începe la data de ... inclusiv". Pe verso tot ce se poate intimpla în caz de.. . Omul pierde încă 2—3 ceasuri cu drumul pină la casieria întreprinderii, aşteaptă la cozi, irosindu-şi timpul necesar rezolvării altor probleme. Este oare firesc? — Introducerea schimbului II are o serie de implicaţii şi complicaţii. Unii abonaţi se supără dacă sunt deranjaţi după-amiaza. Unul vine acasă, de pildă, şi vrea să doarmă. Apoi există şi posibilitatea achitării şi prin sistemul cont curent la C.E.C. Desigur am fi vrut să aflăm şi alte amănunte, să se facă şi anumite precizări, anume că nu fiecare poate avea un cont curent la C.E.C., că nu se supără nimeni pentru două minute, cînd ştie că altfel va pierde două ceasuri, că uneori aceste drumuri sunt „încununate" şi cu majorări, că unii încasatori colectează semnături false (am dovedit-o şi altă dată), folosesc iniţiale, pretind semnături de la copii de 7—8 ani, nedumeriri sunt şi în legătură cu modul în care se citesc contoarele, în situaţiile acestea, dar... Echilibrul comunicării este oarecum frînt de un fel de pasare — asta-i impresia noastră — a unei probleme şi, expeditiv, tovarăşul director Ioan Carp îl „Împuterniceşte" să continue discuţia pe toarăşul Denes Iosif, inginer principal, la biroul de furnizare şi utilizare a energiei electrice. Continuăm, deci, în altă parte. — Consideraţi că e normal ca cetăţeanul să mai piardă timp pe la ghişeele I.R.E.M. cînd, cu puţină osteneală, s-ar putea şi altfel organiza o activitate? — încasatorii noştri au un program de la 6,45—15,15. Ghişeul de la casierie este deschis zilnic între orele 8—12, sîmbăta de la 8—11, în după-amiezele de luni, miercuri şi vineri, între 17—19. — Nu ne prea înţelegem. Adică, se caută să se absolutizeze, greşit, că acestor oameni li se face cu acest program o adevărată favoare. Ce face, de pildă, muncitorul care lucrează pină la ora 15, să zicem? Dar cei care, prin natura programului, ajung acasă la orele 16 sau 17? — Vin după-amiază, la ghișeu! — Și așa-i mai simplu? N-ar fi mai bine ca încasatorul să vină și după-amiază, să ia banii pentru consum şi să-l scutească pe om de drumuri inutile? încasarea se face doar odată pe trimestru. — Un încasator are o normă de 60 de abonaţi pe zi. Numai în Tîrgu Mureş avem vreo 40.000 de abonaţi. E greu ... Evident, în această situaţie, avînd în vedere că încasatorii ar trebui să muncească după un program adecvat, în funcţie de cerinţele oamenilorşi nu inverşi, e nevoie de mai multă solicitudine şi de mai puţine explicaţii şi motivări. „Să nu dăm nici o clipă de-a noastră, zicea înţeleptul, fără să primim, în schimb, valoarea ei!" Ce primim uneori pentru ora sau orele răpite? LAZAR lADARIU »♦♦♦♦♦♦♦♦♦« *4 f ~ 1 i LC.S. mărfuri industriale tîrgu mureş t \ 4 ^ anunţă t \ funcţionarea unităţilor comerciale cu următorul 4 I „PROGRAM DE VARA“ ( \ l ^ începînd cu data de 2 iunie 1980: ţ \ Unităţile comerciale cu un singur schimb sînt deschise I I zilnic între 8—13, 17—20. ţ \ Unităţile comerciale cu două schimburi funcționează zii- 4 luie între orele 8—20. Duminica magazinele sunt închise. 4 *_________________________________________________|