Steaua Roşie, iunie 1980 (Anul 32, nr. 129-153)

1980-06-01 / nr. 129

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Omagiu pictorului Bordi András Ferice de omul care, ajuns la vîrsta sagacităţii, se ştie încon­jurat de dragostea copiilor săi; şi mai ferice însă de Artistul ca­re îşi desăvirşeşte opera nu în­singurat şi înstrăinat, ci îmbrăţi­şat de stima colectivităţii, în mijlocul discipolilor, la căldura dragostei unui întreg popor. In van cursa înfricoşătoare a trece­rii anilor, în van durerea, boa­la, senzaţia înfrîngerii: un artist ca Bordi András nu poate fi in­­frint, nu poate deveni un suflet singuratic; destinul i-a trasat un asemenea drum în viaţă care nu e numai un exemplu pentru generaţiile prezente şi viitoare, ci este totodată şi garanţia fap­tului că, cel ce rămine credincios sie însuşi şi comunităţii din ca­re se trage — derxinşindu-şi chiar epoca — odată cu trecerea anilor nu numai că nu îmbătrî­­neşte ci, dimpotrivă, se înnoieş­te permanent, întinerind. Numele lui Bordi András şi al oraşului Tîrgu Mureş aproape că se contopesc, în pofida faptu­lui că pruncul de ţărani, născut acum 75 ani a picat în lumea ambiţioasă a micului tîrg venind din satul Idrifaia şi, privindu-i tablourile, ne surprinde cit de conştient şi consecvent a deve­nit, păstrîndu-şi ancestralitatea, exprimatorul şi modelatorul lu­mii noastre lăuntrice, proportio­ned la dimensiunile oraşului crescut întru socialism. S-a spus deja despre el că este marele maestru al acuarelei; s-a mai spus de asemenea ca nu consi­deră acuarela doar o posibili­tate marginală de studiu ci, ab ovo,­ pictură, drept pentru care o practică şi astăzi ca atare. Totodată s-a înşirat diversitatea calităţilor in care s-a dovedit slujitorul devotat al artei plas­tice; un singur lucru nu s-a sub­liniat îndeajuns, şi anume, că a fost întotdeauna omul surprize­lor care, in ultimii zece ani, a creat poate partea cea mai mi­nunată a operei sale, in urma multor încercări, experimente si descoperiri. Ne mişcăm astăzi cu multă nesiguranţă in timp; nu putem şti dacă 75 ani reprezintă mult în viaţa unui om sau doar un moment. Dar oricum am simţi subiectiv, bogăţia vieţii lui Bordi András este surprinzătoare, cum copleşitoare este şi amploarea o­­perei sale, multitudinea faptelor, armata discipolilor, nemaivor­­bind de cea a admiratorilor, pe care i-a îndrumat cu prudenţă dar şi cu siguranţă de sine spre cunoaşterea şi înţelegerea artei moderne. Privirea copilului de ţăran din Idrifaia, fermecată odi­nioară de Rembrandt, vede şi ne îndeamnă să vedem şi noi prin vraja marii arte clasice, fără în­să a rămine rigid în această ve­dere. A absorbit ca un burete noul şi sutele de elevi ai săi sînt martori că a primit cu înţelep­ciune şi înţelegerea adîncă a ar­tei secolului, ca pe o revoluţie obiectivă, cele mai îndrăzneţe orientări, la fel cum le-a înţeles şi primit şi pe cele de pe tărîm social. A devenit comunist la maturi­tate, acceptind toate greutăţile ce le presupune această califica­re umană, neabuzînd niciodată de toate acele posibilităţi ce au stat la indemînă la fel ca multor altora. A devenit membru al partidului comuniştilor prin conştiinţa sa de clasăm revelaţia locului său real in lume; in a­­cest sens s-a remodelat pe sine, în timp ce prin arta şi atitudi­nea sa a contribuit la elevarea multora. Este genul de artist ce nu poate deveni nicicind provin­cial, iresponsabil; pretenţiile, conştiinţa, talentul său sunt de nivel european; arta sa işi cu­cereşte un loc tot mai demn în fenomenul artistic al Europei u­­maniste. Artistul cunoscut pină nu de mult în special prin por­tretistică, in ultimii ani s-a a­­propiat tot mai mult de natură, de peisaj, de pămîntul natal şi de Pămînt în sine, pe care-l re­flectă filtrat prin oglinda perso­nalităţii sale, cu o asemenea a­­prehensiune faţă de minunăţia sa, atît de copleşitor, incit şi cea mai abstractă imagine a vreunui nor din peisajul său sugerează sentimentul solidarităţii ome­neşti, a înfrăţirii, convieţuirii şi conlucrării popoarelor, acest su­perb ideal al întregii sale vieţi şi opere. Felicitind din inimă omul, ar­tistul de mare valoare, la aniver­sarea celor 75 ani pe care-i îm­plineşte, îi urăm noi cununi de lauri in Operă, in opera Închi­nată încîntării vieţii noastre. Faţă de acest dar al său, cuvîn­­tul nostru este umil, insă dra­gostea cu care-l înconjurăm vine din aceleaşi profunzimi de unde vin spre noi tablourile sale. Bi­­necuvintată fie mina, mina lui Bordi András, ca să poată min­­gîia încă mult timp această lu­me a noastră, prin acele aparent efemere, in realitate perene foi de hîrtie de pe care, pe lingă Frumuseţe şi Speranţă, vibrează în culori calde Grija și, nu în ultimul rînd, Mingiierea noastră. HAJDÚ ZOLTÁN ii I­II TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI TIRGU MUREŞ (­­ Programul spectacolelor I Miercuri, 4 iunie, orele 9,30 şi 11: „Tigrişorul Petre­­i­­ (secţia română) ]­­ Joi, 5 iunie, ora 14,30: „Vrăjitorul din Oz“­­ (secţia maghiară, deplasare Ghindari) I 1 ora 17,30: „Vrăjitorul din Oz“ (secţia maghiară, deplasare­­ Chibed)­­ I Vineri, 6 iunie, orele 11 şi 12:30: „Umbrela miraculoasă“­­ (secţia maghiară) . « Duminică, 8 iunie, orele 9,30 şi 11: „Albă ca Zăpada" , (secţia maghiară) . '/ IMPORTANT! | ( OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MUREŞ \ I anunţă - i pe cei înscrişi la excursia din 5—14 iunie a. c. pe LITORAL l­i în staţiunea NEPTUN-OLIMP — că plecarea va avea loc în . ) 4 iunie a. c., orele 16, din GARA MARE C.F.R. — cu tren î­n accelerat, pe ruta Tîrgu Mureș — Reghin — Gheorgheni — l­a Brașov — București — Mangalia. ^ CINEMA DUMINICA, 1 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta: Nu-mi furaţi copilul. Progresul: Mijlocaş la deschi­dere. Select: Hercule cucereşte Atlan­tida (la orele 11, 14,30 şi 16,30) . O dra­mă la vînătoare (la orele 18,30 şi 20,30). Tineretului: Rodeo. Flacăra: Nu vreau să aud nimic. SIGHIŞOARA — Lumina: Moarte pe Nil (ambele serii); C­lopote de toamnă. Clubul C.F.R.: Pă­lărie tare şi nas de cartof. REGHIN — Patria: Teatrul cel mare; Clopote de toamnă. TIRNAVENI — Melodia: Fur­tul calului; Ghinioniştii. LUDUŞ — Fla­căra: Răzbunarea panterei roz. SO­VA­TA — Doina: întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu (ambele serii). Muncito­resc: O zi de toamnă. SINGEOR­GIU DE PĂDURE — Popular: Po­­peye marinarul. FÎNTINELE — Patria: Intre oglinzi paralele. MIER­CUREA NIRAJULUI — Nirajul: Ora zero. IERNUT — Lumina: Rug şi fla­cără. SÂRMAŞU — Popular: Misiunea „Capricorn unu“ (ambele serii). LUNI, 2 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta: Drumul oase­lor. Progresul: Bizonul alb. Select: Nu vreau să aud nimic. Tineretului. Domnul miliard. Flacăra: Nu-mi fu­raţi copilul. SIGHIŞOARA — Lumina: Copiii lui Sanchez. Clubul C.F.R.: Pă­lărie tare şi nas de cartof. REGHIN — Patria: Un poliţist incomod. TÎR­­NAVENI — Melodia: Camionul de cursă lungă. LUDUŞ — Flacăra: Zori neliniştite. SOVATA — Doina: Tacti­ca alergătorului de cursă lungă. SIN­GEORGIU DE PĂDURE — Popular: întoarcerea fiului. FÎNTINELE — Pa­tria: Zbor mortal. MIERCUREA NI­RAJULUI — Nirajul: între malini. IERNUT — Lumina: Soarta Aurei şi Argentinei. SĂRMAŞU —­ Popular: Răzbunarea panterei roz. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 IUNIE 8,30 — Frumoasă nu-i copilăria. 9,00 —­ Film artistic: ,,Amintiri din co­pilărie“. Ecranizare după Ion Crean­gă. 10,25 — Viaţa satului. 11,45 — Ga­la copiilor (I). 12,30 — De strajă pa­triei. 13,00 — Telex. Album duminical. 13,05 — Umor şi muzică. 14,00 — Woo­dy, ciocănitoarea buclucaşă — desene animate. 14,20 — Gala UNICEF — Viena. 15,15 — Secvenţe italiene. 15,30 — Film serial. „Război şi pace“. Ul­timul episod. 16,30 — Telesport. Fot­bal. Finala „Cupei României“: Stea­ua — Politehnica Timişoara. Hand­bal masculin: România — R.F. Ger­mania. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,15 — Copiii, viitorul ţării. 19,30 — Gala copiilor (II). 20,45 — Film artistic. „Preţul succesului“. Premieră pe ţară. Producţie a stu­diourilor franceze. 22,15 — Telejurnal. LUNI, 2 IUNIE 16,00 — Emisiune în limba ma­ghiară. 18,30 — Panoramic de pe Vi­­toşa. 18,50 — 1.001 de şefi. 19,00 — Te­lejurnal. 19,25 — Dosarul energiei. 19,45 — Cadran mondial. 20,15 — Ti­nereţea operetei. 20,35 — Orizont teh­­nico-ştiinţific. 21,15 — Roman foile­­ ton. „Bastardul“. Episodul 3. 12,05 — Telejurnal. TEATRU TEATRUL STUDIO, secţia română, ora 19,30. Viraj periculos. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia ro­mână, ora 11: Scufiţa Roşie. RADIO TG.-MUREŞ LUNI, 2 IUNIE în limba română. 6,00—7,00 — întâl­­nire matinală. 20,00—21,30 — Panora­mic de luni — emisiune de actuali­tăţi, note, reportaje, interviuri și m­­­­zică. De lat 1 iunie Un nou detaşament de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor Continuîndu-se aplicarea cu consecvenţă a măsurilor stabili­te de partid pentru continua creştere a nivelului de trai al Întregului nostru popor, de la data de 1 iunie un nou detaşa­ment de oameni ai muncii bene­ficiază de majorarea retribuţii­lor prevăzută pentru a doua e­­tapă din acest cincinal. Este vor­ba de personalul muncitor din industria celulozei şi hîrtiei. în această etapă, oamenii muncii din această importantă ramură a economiei noastre naţionale be­neficiază de o majorare a retri­buţiilor de 14,7 la sută în medie, la care se adaugă sporul pentru vechime neîntreruptă, pentru munca în acord şi alte sporuri. Socotind şi majorarea din prima etapă, personalului muncitor din industria celulozei şi hîrtiei i-au sporit veniturile din retribuţii, în acest cincinal, în medie cu 32,1 la sută. Iată de ce, asemenea tuturor oamenilor muncii din ţara noas­tră, personalul muncitor din a­­ceastă ramură este ferm hotărît să-şi sporească contribuţia la înfăptuirea obiectivelor stabili­te de Congresul al XlX-lea al partidului, acţionînd cu fermi­tate pentru realizarea sarcinilor de producţie, reducerea cheltuie­lilor materiale, creşterea eficien­ţei activităţii economice, con­ştienţi de faptul că de munca lor, de rezultatele obţinute în îndeplinirea indicatorilor de plan depinde bunăstarea lor, a întregului popor. MICA PUBLICITATE Astăzi, iubitul nostru IOAN BOTA zis ŢEPI şi TUŢU BUN din Ruşii Munţi, împlineşte 80 de ani. Cu ne­mărginită dragoste şi recunoştinţă li urăm viaţă lungă, multă fericire şi împlinirea tuturor dorinţelor. „La mulţi ani“, Tiguie bun ! Fiul Ioan, fiicele Rafila şi Maria, nora, ginerii, nepoţii şi rudele CU ocazia împlinirii vîrstei de 75 de ani dorim lui COVACIU PETRU din Reghin, multa sănătate, fericire şi „La mulţi ani !“. Soţia, copiii, nurorile şi nepoţii HUNE, 2 iunie, împlineşte 37 de ani LENGHER PETRU din Reghin. Ii doreşte „La mulţi ani“ cel mai bun prieten, Ioan Moldovan cu familia. CAUT femeie pentru îngrijire doi copii. Cartierul Gării, telefon 3.05.64. (4.620) VIND Dacia 1.300. Telefon 3.24.46. (4.694) VÎND urgent apartament cu două camere confort. Informații telefon 2.89.14. (4.585) VIND Skoda 1.000 MB, stare bună. Telefon 1.78.78, după ora 16. (4.661) VIND Dacia 1.100, 29.000 km, infor­maţii telefon 2.86.14. (4.656) VIND Skoda S 100. Informaţii tele­fon 2.05.09. (4.599) VIND Dacia 1.300. Reghin, telefon 2.08.69, după ora 20. (4.620) VIND casă ocupabilă, trei camere şi dependinţe, convenabil şi pentru două familii. Telefon 3.76.20, între o­­rele 17—20. (4.625) VIND Trabant (601) in perfectă sta­re. Informaţii telefon 3.18.32, intre o­­rele 14—19. (4.683) CUMPĂR casă cu 2—3 camere, sau apartament pină la etajul II, de pre­ferinţă cu garaj. Telefon 3.13.94. (4.659) PIERDUT legitimaţia de serviciu e­­liberată de întreprinderea „Electro­­mureş“, pe numele Zagon Alexandru. O declar nulă. (4.654) PIERDUT legitimaţia de serviciu e­­liberată de întreprinderea „Metalo­­tehnica", pe numele Dredeţan Aurel. O declar nulă. (4.676) PIERDUT legitimaţia de serviciu nr. 106, eliberată de Ţesătoria de mă­tase Tg.-Mureş, pe numele Câmpean Ana. O declar nulă. (4.611) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de Fabrica de confecţii ..Mureşul" Tg.-Mureş, pe numele Gomboş Margit. O declar nulă. (4.612) Cu adincă durere In suflet a­­nunţâm încetarea d­in viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a scum­pului nostru soţ, tată, socru, bu­nic şi prieten G­HERENDI PETRU In virstă de 58 de ani. In mor mimarea va avea loc la data de 2 iunie, ora 13, la Bise­rica de piatră din Tg.-Mureş. FAMILIA ÎNDOLIATA Cu adîncă durere anunţăm că după o lungă suferinţă, la data de 26 mai 1980, a decedat MOLNÁR CLAUDIA născută NOSIEVICI ■a vîrsta de 40 de ani. Inmormintarea ei a avut loc in oraşul Rădăuţi. FAMILIA ÎNDOLIATA Valoarea timpului, realitatea obligă I.R.E.M. la un program adecvat! Atunci cînd treceam pragul I.R.E.M. pentru a avea o scurtă, chiar foarte scurtă discuţie toc­mai despre un anumit orar su­pus uneori judecăţilor critice ale publicului, aveam în vedere a­­cest buget preţios — timpul ce­tăţeanului. Discuţie, într-adevăr, telegrafică, în picioare. La uşă. Mă rog, probleme sînt multe, în­ţelegem. Sărim peste întrebările dinainte pregătite, obligaţi fiind şi de locul u­ide se desfăşoară discuţia şi întrebăm: — Credeţi, intr-adevăr, că acei abonaţi sînt mulţumiţi cînd so­sind acasă după ora 15, deci du­pă 8 ore de muncă, găsesc avizul de plată in cutia poştală, sunînd cam aşa: „Azi... vi s-a facturat consumul de ... Penalitatea în­cepe la data de ... inclusiv". Pe verso tot ce se poate intimpla în caz de.. . Omul pierde încă 2—3 ceasuri cu drumul pină la casie­ria întreprinderii, aşteaptă la cozi, irosindu-şi timpul necesar rezolvării altor probleme. Este oare firesc? — Introducerea schimbului II are o serie de implicaţii şi com­plicaţii. Unii abonaţi se supără dacă sunt deranjaţi după-amiaza. Unul vine acasă, de pildă, şi vrea să doarmă. Apoi există şi posibilitatea achitării şi prin sis­­­temul cont curent la C.E.C. Desigur am fi vrut să aflăm şi alte amănunte, să se facă şi a­­numite precizări, anume că nu fiecare poate avea un cont cu­rent la C.E.C., că nu se supără nimeni pentru două minute, cînd ştie că altfel va pierde două ceasuri, că uneori aceste drumuri sunt „încununate" şi cu majorări, că unii încasatori co­lectează semnături false (am do­vedit-o şi altă dată), folosesc ini­ţiale, pretind semnături de la copii de 7—8 ani, nedumeriri sunt şi în legătură cu modul în care se citesc contoarele, în si­tuaţiile acestea, dar... Echilibrul comunicării este oarecum frînt de un fel de pasare — asta-i im­presia noastră — a unei proble­me şi, expeditiv, tovarăşul di­rector Ioan Carp îl „Împuterni­ceşte" să continue discuţia pe to­arăşul Denes Iosif, inginer principal, la biroul de furnizare şi utilizare a energiei electrice. Continuăm, deci, în altă parte. — Consideraţi că e normal ca cetăţeanul să mai piardă timp pe la ghişeele I.R.E.M. cînd, cu puţină osteneală, s-ar putea şi altfel organiza o activitate? — încasatorii noştri au un program de la 6,45—15,15. Ghi­şeul de la casierie este deschis zilnic între orele 8—12, sîmbăta de la 8—11, în după-amiezele de luni, miercuri şi vineri, între 17—19. — Nu ne prea înţelegem. A­­dică, se caută să se absolutizeze, greşit, că acestor oameni li se face cu acest program o adevă­rată favoare. Ce face, de pildă, muncitorul care lucrează pină la ora 15, să zicem? Dar cei care, prin natura programului, ajung acasă la orele 16 sau 17? — Vin după-amiază, la ghi­șeu! — Și așa-i mai simplu? N-ar fi mai bine ca încasatorul să vi­nă și după-amiază, să ia banii pentru consum şi să-l scutească pe om de drumuri inutile? înca­sarea se face doar odată pe tri­mestru. — Un încasator are o normă de 60 de abonaţi pe zi. Numai în Tîrgu Mureş avem vreo 40.000 de abonaţi. E greu ... Evident, în această situaţie, a­­vînd în vedere că încasatorii ar trebui să muncească după un program adecvat, în funcţie de cerinţele oamenilor­­şi nu in­­verşi, e nevoie de mai multă so­licitudine şi de mai puţine ex­plicaţii şi motivări. „Să nu dăm nici o clipă de-a noastră, zicea înţeleptul, fără să primim, în schimb, valoarea ei!" Ce primim uneori pentru ora sau orele ră­pite? LAZAR lADARIU »♦♦♦♦♦♦♦♦♦« *4 f ~ 1 i LC.S. mărfuri industriale tîrgu mureş t \ 4 ^ anunţă t \ funcţionarea unităţilor comerciale cu următorul 4 I „PROGRAM DE VARA“ ( \ l ^ începînd cu data de 2 iunie 1980: ţ \ Unităţile comerciale cu un singur schimb sînt deschise I I zilnic între 8—13, 17—20. ţ \ Unităţile comerciale cu două schimburi funcționează zii- 4 l­uie între orele 8—20.­­ Duminica magazinele sunt închise. 4 *_________________________________________________|

Next