Steaua Roşie, martie 1982 (Anul 34, nr. 50-75)

1982-03-02 / nr. 50

mmm din zona kechoperativizata POT CONTRIBUI MO SUBSTANTIAL LA FONDUL CENTRALIZAT AL STATULUI Problema autoconducerii şi autoaprovizionării stă tot mai mult în atenţia organelor locale de partid şi de stat. In acest spirit, recent, comitetul comunal de partid şi biroul executiv al Consiliului popular comunal Stînceni au analizat realizările anului 1981 în producţia agrico­lă vegetală şi animală mai ales, luînd măsuri de îmbunătăţire a situaţiei în anul în curs pe mă­sura posibilităţilor. Din analiza efectuată s-a desprins faptul că realizările anului 1981, mai ales în ce priveşte creşterea număru­lui de animale şi a producţiei animaliere nu este în măsură să mulţumească. Din planul de 87,2 tone total carne ce trebuia pre­dată la fondul centralizat al sta­tului pe bază de contract, s-a realizat numai 54,7 tone, ceea ce reprezintă doar 63,8 la sută faţă de plan, din care la carne de taurine, pentru care există con­diţii favorabile în această zonă, planul a fost realizat numai 63,1 la sută. Rezultate bune însă au fost obţinute în îndeplinirea pla­nului la contractări şi livrări la cartofi. La lapte de vacă s-au predat 2.695 hl, iar de oaie 77 hl. Dacă în comuna Stînceni sunt harnici crescători de animale ca Vîga Petru de la nr. 135 care de­ţine 4 bovine, 62 ovine, 3 porci, păsări; Truţă Gheorghe 10 bovi­ne, 27 ovine, 3 porci, păsări; Ciobotă Nicolae de la nr. 30, 6 bovine, 5 porcine, 12 ovine; Tru­­ţa Dumitru cu 46 ovine, 3 bovi­ne, 4 porci cît şi alţi asemenea crescători de animale vrednici, care în fiecare an au contractat cu statul însemnate cantităţi de carne, lapte şi alte produse ani­maliere, sunt din păcate şi mulţi cetăţeni care deşi deţin teren a­­gricol nu cresc nici un fel de a­­nimale. Făcindu-se un calcul, a reieşit că dacă fiecare deţinător de teren agricol ar creşte un nu­măr de animale proporţional cu suprafaţa de teren agricol ce o are, contribuţia comunei la fon­dul de stat, la carne de bovină şi lapte în special, ar putea fi mult mai substanţială. Cîteva exemple în acest sens cred că vor fi edificatoare. Tornea Emil spre exemplu, deşi e deţinător de teren agricol, în plus este şi încadrat în muncă, nu creşte nici un fel de animal, în anul 1981 nici cel puţin un porc care să-l folosească pentru consum propriu n-a avut, deşi în fami­lie are copii care l-ar putea aju­ta să crească animale. Gliga Mi­ron, de asemenea încadrat la C.F.R., soţia şi un fiu la fel în­cadraţi, deţinător de teren agri­col, nu are nici un fel de ani­mal. In aceeaşi situaţie este şi Varga Borta şi alţi deţinători de terenuri agricole. Nu ne re­ferim aici la bătrîni, care nu mai pot face acest lucru ci la cetăţenii apţi de muncă, şi care în loc să crească animale mai bine valorifică iarba de pe fine­ţe sub formă de fin, la preţuri de asemenea destul de pipărate, sau o dau pentru păşunat, des­tul de scump, şi umblă apoi să se aprovizioneze cu produsele alimentare necesare prin diferi­te pieţe orăşeneşti. Considerăm bună iniţiativa bi­roului executiv al consiliului popular comunal de a sta de vorbă cu fiecare deţinător de teren agricol şi a-l obliga să crească animale conform planu­lui de producţie înmînat fiecă­ruia în parte pe baza legilor în vigoare. Faptul că numărul de bovine în 1981 a crescut cu 15 iar la oi cu aproape 100 faţă de 1980 şi ca urmare a măsurilor luate, este o garanţie că la Stin­­ceni se vor creşte un număr mai mare de animale, aducîndu-se o contribuţie mai însemnată la fondul centralizat al statului. In prezent, atenţia comitetului comunal de partid este îndreptată spre terminarea încheierii con­tractărilor pe 1982 la toate cate­goriile de produse, pînă la 15 mar­tie. Faptul că au contractat 71 bo­vine, 53 de ovine, aproape 3.000 hl lapte, 13 tone de cartofi, peste 13.500 de ouă şi alte produse, sunt o garanţie că planul la con­tractări şi predare la fondul de stat pe 1982 în comuna Stînceni va fi realizat şi chiar depăşit. IOAN POP Sighişoara — aşezare cu adinei rezonanțe istorice... Control permanent pentru întărirea ordinii şi disciplinei, nici o îngăduinţă faţă de abateri! — Tovarăşă directoare Maria Suciu, cum a decurs acţiunea de aplicare şi schimbare a noilor preţuri cu amănuntul la produ­sele agroalimentare ce se desfac prin reţeaua comercială a I.C.S. Mărfuri alimentare din Tîrgu Mureş? — Acum după încheierea a­­cestei acţiuni care a solicitat un mare volum de muncă din par­tea lucrătorilor noştri, apreciem că ea s-a desfăşurat aproape în totalitate cu măsurile de înscrie­re, etichetare şi afişare a noilor preţuri, precum şi cu prevederi­le de vînzare a mărfurilor ali­mentare. — Spuneaţi că acţiunea s-a desfăşurat aproape in totalitate cu indicaţiile primite, cu noile normative. Asta vrea să însem­ne că au fost şi cazuri de neres­­pectare a prevederilor Decretu­lui Consiliului de Stat? — Realişti fiind şi judecind lucrurile în mod obiectiv, spun că unele produse au „scăpat“ din listele cu preţurile reactua­lizate. Cel mai neplăcut caz s-a întîmplat la magazinul „Aroma“. — Nu, vă rog, despre fapta lucrătoarelor de acolo nu discu­tăm, acum, v­ă invit să conti­nuaţi. — In general, la schimbarea preţurilor vechi cu cele noi a­ a mers pe ideea grupării produse­lor pe sortimente, asta dat fiind, repet, volumul mare de muncă. Şi procedîndu-se aşa au apărut greşeli, necorelări de preţ. Une­le, zic eu, neintenţionat. — Vă apăraţi propria ogradă? Sînteţi subiectivă? — Nu, nu, deloc. Dar parcă poţi să ştii că a fost chiar aşa? La magazinul din Aleea Carpaţi s-au omis 54 kilograme de za­hăr, la magazinul nr. 18, str. 6 Martie, s-a greşit la stabilirea corectă a preţului la salariul de vară — 67 Iei în loc de 64, la magazinul nr. 8 din Remetea au inventariat totul perfect, dar n-au văzut produsele expuse în vitrină, la magazinul 23 „Lito­ral“ au rămas pe dinafară 11 borcane cu muştar, cîteva cu le­gume conservate, iar la alte u­­nităţi n-au fost afişate preţurile la toate sortimentele de panifi­caţie. Sigur, lucrurile s-au în­dreptat. Consider însă că nu tre­buia să se întîmple aşa ceva. — Şi ca să nu mai apară ase­menea „mărunţişuri" nenomina­lizate se impune şi de acum în­colo exercitarea unui control sis­tematic pentru respectarea stric­tă a preţurilor, a dispoziţiilor legale, pentru prevenirea orică­­r •­ror abateri. In fapt este vorba de întărirea disciplinei de pre­turi şi, nu în ultimul rînd, a ce­lei de muncă.­­ Vom fi exigenţi cu toţi lu­crătorii comerciali care se abat de la normele şi regulile gene­rale de comerţ, nu vom tolera nici o abatere de la discipli­nă. In comitetul de partid, in consiliul oamenilor muncii am hotărît să acţionăm cu severitate împotriva celor care nu desfă­şoară o activitate corectă, care se abat de la principiile eticii şi echităţii socialiste. Pînă acum, pe unii i-am mustrat, le-am dat avertisment sau cîte o sancţiu­ne, ca apoi, după un timp, s-o luăm iarăşi de la capăt. Nu, e­­vident, nu mai merge aşa, fiind­că fără un personal disciplinat nu ne vom putea realiza sarci­nile mari pe care le avem faţă de cumpărători şi faţă de inte­resele întreprinderii. La prima abatere de la disciplină vom proceda la desfacerea contractu­lui de muncă. Dorim să ne ex­primăm şi pozitiv şi calitativ pe drumul onorării corecte a a­­tribuţiilor, obligaţiilor şi răs­punderilor ce ne revin. DORIN BORDA Cartofi la preîncolţire Ca unitate mare producătoare de cereale, plante tehnice şi altele, cooperativa agricolă din Sărmaşu este preocupată şi de obţinerea unor producţii timpurii şi de bună calitate. Astfel, aici se fac pregătiri pentru punerea la preîncolţire a nece­sarului de tuberculi ce vor fi plantaţi pe mai bine de 10 ha. Umbre pe cinste şi demnitate E plăcut şi reconfortant să intri în oricare întreprindere nouă sau care s-a dezvoltat cu fiecare an şi să observi o tot mai primenită atmosferă de creaţie, izbînzi temeinice şi me­reu alte ţinte pe un drum în urcuş continuu, un drum al oa­menilor pe care ei atacă noi şi complexe probleme tehnice şi e­­conomice. Pe un asemenea drum s-au clădit şi continuă să se dezvolte noi relaţii dintre oa­meni, întemeiate pe respect re­ciproc şi încredere, pe întraju­torare, pe îndeplinirea exempla­ră a obligaţiilor faţă de colecti­vitate. Se cuvine însă să rele­văm că în climatul sănătos din întreprinderi mai sunt oameni, tot mai puţin la număr bineîn­ţeles, care prin atitudinea lor încalcă într-un fel sau altul principiile care stau la baza re­laţiilor dintr-o colectivitate; cinstea şi demnitatea, angaja­mentul luat şi cuvîntul de onoa­re dat, statornicia în muncă, grija faţă de avutul obştesc etc. De exemplu, Şerbănuţ I. după şcoala profesională a devenit un bun şi apreciat muncitor la în­treprinderea de prelucrare a lemnului din Reghin (secţia ar­ticole sportive). Dar, pe cînd colegii de muncă, maiştrii din secţie vedeau în S. I. un om progresind pe drumul înaltei ca­lificări în meseria aleasă şi practicată cu mult spor, el s-a ho­tărît să plece (influenţat şi de părinţi) într-un loc mai comod şi mai „bănos“ — şofer pe un şantier. După o vreme a revenit şi a insistat (împreună cu părin­ţii), să fie reprimit în secţia ar­ticole sportive şi ambarcaţiuni. ATITUDINI A fost înţeles şi reîncadrat în meseria lui iniţială. S-a angajat că va fi statornic, dar nu s-a ţi­nut de cuvînt. A plecat. Tot la volanul unui camion. Nu de mult şi-a manifestat din nou dorinţa să se întoarcă a doua oară la I.P.L. Cită nestatornicie la un tînăr! Cită uşurinţă şi ne­seriozitate faţă de oamenii că­rora S. I. le-a promis că se va ţine de cuvînt şi-şi va onora obligaţiile asumate faţă de ei! Iată încă un exemplu de pă­­tare a cinstei şi demnităţii. Un muncitor în vîrstă, de la F.C.M.A.C. din Luduş (veţi ve­dea de ce nu-i dăm numele), om cu experienţă, promotor al progresului tehnic, ani şi ani în şir s-a dovedit cinstit, corect şi disciplinat. Nu cu mult timp în urmă însă, este surprins că vrea să scoată din fabrică un aparat mare de pîrlit porcii, pe care-l confecţionase în timpul orelor de muncă, din materialele fabri­cii. (De ce nu l-o fi văzut ni­meni cît a lucrat multe ore la el?) Conducerea fabricii dă dis­poziţie să fie fotografiat cu a­­paratul în braţe, poza să fie pu­să la colţul satiric al gazetei de perete. Omul refuză disperat, spunînd: „Desfaceţi-mi contrac­tul de muncă, decît să apar în faţa colectivului ca un sustră­­gător din avutul obştesc“. „Con­ducerea fabricii l-a înţeles,­­ mi-a spus un inginer. Omul a fost ani de zile conştient şi i-am văzut durerea pentru gestul pe care l-a făcut“. L-am solicitat pe inginer să ne spună sincer, absolut sincer, dacă muncitorul despre care a fost vorba mai sus, alţii ca el, cu conştiinţa ne­pătată decenii la rînd, au-' fost solicitaţi uneori de către unele cadre de conducere să confec­­ţioneze pentru X sau Y din a­­fara întreprinderii, un obiect sau altul, pe cheltuiala fabricii. Inginerul, om cu funcţie de răs­pundere, a fost intr-adevăr foarte sincer şi a spus: „Da, au fost solicitaţi uneori, dar rar de tot“. Iată, aşadar, cum apar şi se produc fisuri în conştiinţa unor oameni, în atitudinea lor faţă de muncă şi de avutul obştesc. C. CROITOR­U * STEAUA ROȘIE PAjijNA 3 luita cărţii la sate • Duminică, 28 februarie s-au desfăşurat ultimele acţiuni orga­nizate în cadrul „Lunii cărţii la sate“. La căminul cultural din Chendu Mare (Bălăuşeri) a avut loc o întilnire literară la care au participat poetul Székely János, prozatorul Gálfalvy György şi poetul Marko Bela. Intîlnirea a fost deschisă de Nagy Antal, se­cretar adjunct al comitetului co­munal de partid. Invitaţii au ci­tit din creaţiile lor. Elevii şcolii generale şi ansamblul artistic al copiilor din localitate au pre­zentat un program cultural. • Sîmbătă, cu ocazia încheie­rii festive a „Lunii cărţii la sa­te", în comuna Adămuş, satul Dimbău, au fost prezenţi în sa­la căminului cultural un mare număr de membri cooperatori, elevi şi cadre didactice. Cu a­­cest prilej, Iacob Moldovan, se­cretar adjunct al comitetului co­munal de partid, a deschis festi­vitatea vorbind despre transfor­marea socialistă a satului româ­nesc, profesoara Török Ida a prezentat rezultatele obţinute in cadrul „Lunii cărţii la sate“, iar dr. Serafim Duicu, lector univer­sitar, a vorbit despre marea răs­coală de la 1907 oglindită în li­teratură. Prozatorul Katona Sza­bó István şi poetul Bartis Fe­renc au citit din creaţiile proprii. Actori de la Institutul de teatru din Tîrgu Mureş au recitat poezii ilustrînd răscoala de la 1907. Viorel Puşcaş din partea UJECOOP Mureş a prezentat aspecte din munca cu cartea la sate, avînd totodată loc un fructuos dialog între cititori şi scriitorii prezenţi. Cooperativa din comună a organizat un bo­gat stand cuprinzînd cărţi so­­cial-politice, beletristice etc. Ma­nifestarea se insd­e în cadrul etapei de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Proces cinematografic Duminică dimineaţă, la cine­matograful „Select“, în prezenţa unui public nu prea numeros (din păcate!), a avut loc un foar­te interesant şi educativ proces cinematografic pe marginea fil­mului Ana şi „hoţul" realizat de Virgil Calotescu pe un scena­riu de Francisc M­un­tea­nu. Com­pletul de judecată a fost prezi­dat de procuroa­rea Otilia Boi­­tan, rechizitoriul fiind susţinut de procurorul Lucian Chiriac. Cele cinci personaje importante ale filmului au fost interpretate cu succes, apelîndu-se din plin la improvizaţie (scenică, bineîn­ţeles), de studenţi ai Institutului de teatru: Luminiţa Borta, Lu­cian Costin, Ion Zamfirescu, Ga­vril Pinte şi Călin Stanci­u întreaga desfăşurare a procesu­lui s-a constituit într-un mo­ment de mare forţă educativ­ă, o iniţiativă ce se cere continua­tă şi amplificată, şi pentru care cluburile întreprinderilor ar fi un loc ideal de de­păș­urare ION MOISESCU

Next