Steaua Roşie, septembrie 1983 (Anul 34, nr. 206-231)
1983-09-15 / nr. 218
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE ANCHETA NOASTRĂ Cum ne organizăm, cum ne petrecem timpul liber ? Majoritatea tinerilor (dar numai ei ?) acuză lipsa de timp liber. „Am serviciu, am gospodărie, am copii, cînd să mă distrez?“ — spun unii. „Trebuie să lucrez, să dau ajutor părinţilor, nu am timp şi pentru mine !“ — declară alţii. Timp liber, mai mult sau mai puţin, avem fiecare. Cum ni-1 organizăm, cum ni-1 petrecem ? ... Zilele trecute am făcut un sondaj printre tineri elevi, muncitori, intelectuali cărora le-am adresat întrebarea: cum vă petreceţi timpul liber ? Consemnăm cîteva răspunsuri: Zita Wellman, elevă în clasa a X-a, Liceul „Unirea“ Tîrgu-Mureş. Cred că elevii au mai mult timp liber, îndeosebi în vacanţă. Important e cum ni-l petrecem. Pasiunea mea este lectura, îmi plac, în mod deosebit, cărţile de istorie. Vizionez spectacole, merg, măcar o dată pe săptămînă, la cinema, ascult muzică, fac sport. Desigur, nu uit de obligaţiile mele în gospodărie. Sînt fată, deci trebuie să am şi îndeletniciri proprii unei gospodine: să gătesc, să calc, să fac curăţenie. în timpul anului şcolar trebuie să-mi fac lecţiile, să învăţ, să studiez. Dar şi atunci citesc, îmi îmbogăţesc bagajul meu de cunoştinţe, cultura generală. Consider că atunci cînd eşti elev de liceu ai posibilitatea să înveţi din toate, să-ţi formezi un orizont. După aceea vine specializarea pe un anumit profil, într-o anumită meserie. Ion Mîrza, electrician la întreprinderea „Electromureş“, Tîrgu- Mureş. Nu sunt căsătorit, nu am deocamdată obligaţii de familie, deci am mai mult timp liber. De obicei mi-l petrec făcînd tot felul de lucruri în miniatură din beţe de chibrit. Am o întreagă colecţie. Mai citesc o carte, mai văd un film bun, mai merg la o discotecă. Nu sînt mare amator de dans, în schimb îmi place muzica. Aurora Dimbean, ţesătoare la Ţesătoria de bumbac, Tîrgu-Mureş. Sînt căsătorită, am doi copii, deci prea mult timp liber nu am. Cînd vin de la serviciu am de rezolvat tot felul de treburi în gospodărie. Apoi, majoritatea timpului mi-l petrec cu îngrijirea şi educarea copiilor. Singura mea distracţie, ca să zic aşa, rămîne televizorul. De citit, de mers la un film nu am vreme. Cel puţin pînă vor mai creşte copiii şi voi primi şi de la ei vreun ajutor. Şi totuşi am întîlnit şi cazuri de tineri care aveau mult timp liber şi nu ştiau ce să facă cu el. Petru Onuţan, muncitor la „Prodcomplex", după opt ore de program se plînge că „nu are cu ce să-şi omoare timpul". „Cînd sînt la fabrică vremea trece repede, dar după aceea mă plictisesc. De citit, nu prea citesc. îmi place muzica populară, dar unde s-o asculţi ? ... Mă mai duc din cînd în cînd la un film la un restaurant cu prietenii...“ Desigur, o mare răspundere în organizarea timpului liber, în mod plăcut şi util, revine tinerilor înşişi, dar şi organizaţiilor de tineret. Despre importanţa pe care organizaţiile U.T.C. o acordă organizării timpului liber, despre programele de activităţi extraprofesionale ne-am propus să discutăm într-un viitor articol. VIORICA MANTA BAKO îngrijire şi furajare mai bune— iată ce se cere acum pentru creşterea producţiei la bovine Creşterea bovinelor a constituit dintotdeauna una din cele mai îndrăgite îndeletniciri ale ţăranilor de pe meleagurile noastre, un titlu de mîndrie pentru fiecare gospodar. Această tradiţie este continuată astăzi cu aceeaşi dragoste şi pasiune în condiţii cu totul noi şi pe un plan calitativ mult superior. Marile complexe şi ferme specializate în care se cresc vaci cu lapte ori se îngraşă viţei pentru carne, valorifică tot mai bine şi cu producţii tot mai mari resursele furajere naturale şi progresul ştiinţific remarcabil din acest sector economic. Nivelul atins de dezvoltarea zootehniei mureşene, progresele înregistrate în creşterea producţiei de lapte şi carne au fost bine şi clar ilustrate în Expoziţiatîrg de taurine din rasa Bălţată românească, care în acest an s-a aflat la a IV-a ediţie. Aici şi-au dat întîlnire cei mai iscusiţi şi vestiţi crescători de vite din fermele şi complexele întreprinderilor agricole de stat şi din cooperativele agricole de producţie, din asociaţiile intercooperatiste, crescătorii particulari şi ţăranii din satele din zona necooperativizata, în standuri special amenajate, crescătorii au prezentat tot ce au avut mai frumos şi mai reprezentativ pentru munca şi strădaniile lor — vaci cu lapte, colecţii de fiice şi tăuraşi de reproducţie, tineret bovin la îngrăşat care s-au remarcat prin calităţi deosebită de rasă, prin producţii mari de lapte şi carne. Aici a fost bine pusă în evidenţă calitatea actuală a efectivelor, marile resurse şi posibilităţi de creştere a producţiilor, posibilităţi încă nevalorificate îndeajuns de către toate unităţile şi de către toţi crescătorii. In standurile întreprinderilor agricole de stat din Seuca, Acăţari, Iernut ori Reghin, în cele ale cooperativelor agricole din Band, Bogata, Nazna, Voivodeni ori Iernut, ale asociaţiilor intercooperatiste din Găieşti şi Ghindari, in cele ale gospodarilor individuali s-au aflat vaci cu producţii record de lapte, multe din ele cu peste 5.000 1 şi chiar cu 6.900 cum a adus un exemplar I.A.S. Acăţari. Şi sub raportul producţiei de carne, rasa pe care o creştem astăzi este remarcabilă. Asociaţiile intercooperatiste din Cuci şi Petelea au prezentat loturi de tăuraşi la îngrăşate care au realizat frumoase performanţe de creştere în greutate, între 800 şi 1.000 de grame zilnic. Specialiştii sunt unanimi in a aprecia că rasa Bălţată românească, rasă specializată atît pentru producţia de lapte cît şi pentru cea de carne, stă cu deplină îndreptăţire alături de cele mai bune rase din lume, iar prin unele însuşiri le şi întrece. Acest lucru constituie un titlu de mîndrie pentru toţi cei care, de mai bine de 20 de ani, lucrează sistematic şi ştiinţific pentru continua îmbunătăţire şi perfecţionare a acestei rase — specialiştii de la Staţiunea de cercetări zootehnice, de la SEMTEST, care deţin genitori de mare clasă, cu aport deosebit în ameliorare, de la Oficiul judeţean de reproducţie şi selecţie. Avem o rasă minunată de bovine care a înregistrat mari progrese şi are încă mari resurse genetice de ameliorare, în această direcţie, conform Programului naţional de ameliorare trebuie să se acţioneze sistematic şi stăruitor în continuare. In dialogul purtat cu mulţi îngrijitori aflaţi pe platforma expoziţională, am reţinut că animalele lor sunt frumoase şi dau producţii mari pentru că le îngrijesc cu dragoste şi le hrănesc bine. Szekeres Arpad, preşedintele cooperativei agricole din Band, unitate care este foarte aproape să înregistreze 4.000 litri de lapte pe vacă furajată, ne spune că tot secretul este selecţia tot mai riguroasă pe care o fac, hrana şi adăposturile bune. Dacă toate acestea sunt întrunite la nivelul cerinţelor, producţia nu cunoaşte limite. Mihai Orlandea, gospodar din Adămuş, deţinător a 16 bovine din care 10 sunt vaci cu lapte, ne spune că rezultatele sunt condiţionate de hrană. El a livrat în acest an 4,5 vagoane de lapte, în medie 3.400 de la fiecare vacă. De aceeaşi părere sunt şi iscusiţii gospodari Mihai Şagău din Fiţcău, Sárkány Carol din Crăciuneşti, Maria Frandeş din Hodac, deţinătoarea unui premiu întîi pe ţară la producţia de lapte livrată statului. Vacile se cresc cu multă trudă, conchid ei, dar ele răsplătesc munca mai bine ca orice animal. Concluzia de căpătîi după această prestigioasă manifestare şi util schimb de experienţă, este că avem o rasă de bovine foarte bună, cu mari posibilităţi de creştre a producţiilor, care trebuie însă să fie tot mai bine îngrijită şi hrănită. M. BALDEANU Scrisori pe aceeaşi adresă 3. „Andrişantul“ — cunoscut. Prima a fost scrisoarea lui O.G. din Turulung, judeţul Satu Mare. Apoi alta, tot plină de năduf, expediată de pe Someş, de B.S. Destinatarul — acelaşi: Gyöngyösi Alexandru din Tîrgu-Mureş, Aleea Carpaţi nr. 3, merceolog la I.C. „Mureşul“. Parcurgîndu-le nu-i deloc greu să ghiceşti amărăciunea, furia chiar abil mascată, îmbinate cu starea de jenă, explicabilă în astfel de situaţii, cu revolta nedisimulată şi temerea celui văzîndu-se cu 20.000 şi, respectiv, 21.000 de lei aruncaţi pe fereastră. Sume pe care, să recunoaştem, nimănui nu-i prea dă mina să le admire ducîndu-se la vale pe apa sîmbetei. Mai ales cînd, aşa cum au păţit şi cei doi, cel în cauză se vede în deloc plăcuta postură a păcălitului căruia un „şmecher“ îi dă cu tifla. In rîndurile de mai jos vom vedea şi despre ce-i vorba. 2. Licitaţia visată. Atît O.G., cit şi B.S., ambii şefi ai unor secţii de croitorie din cadrul Cooperativei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor din Turulung, îşi doreau şi dumnealor cite o maşină mică. Dacă se poate, să fie Dacia 1.300, un autoturism şi bun şi ieftin. Iată că „norocul“ le-a scos în cale, după dorinţă, tocmai omul potrivit, în persoana lui Gyöngyösi Alexandru, om umblat şi prea pornit pe rotunjirea veniturilor personale. Pentru el nu-i nici o greutate să născocească o poveste, fiecăruia în parte promiţîndu-i să-l fericească cu un autoturism nounouţ, pe care întreprinderea la care lucrează îl va vinde, oricum, la licitaţie. Promite şi jură cu mina pe inimă: „Personal mă voi ocupa de licitaţie, îl ai, cu siguranţă! Las’ pe mine. Rezolv eu! Dar dai 20.000 de lei. Avans“. Bucuroşi de chilipir, felicitîndu-se în sinea lor pentru aşa afacere, se grăbesc să expedieze banii prin poştă. Pe adresa din Aleea Carpaţi sosesc, de la O.G. 20.000 de lei, apoi de la B.S., „pe care o cunoaşte din copilărie" — 21.000 de lei. Socoteală cît se poate de simplă: 41.000 de lei. Dintr-un foc! Banii fiind trimişi, cei doi aşteaptă. Şi puteau să mai aştepte mult şi bine. Intră la bănuială. Alertă, începe un schimb de scrisori. Telefoane. Deplasări la Tîrgu-Mureş. Abia aici află adevărul neplăcut pentru ei, că la I.C. „Mureşul“ nici MORALA-CONDUITA vorbă să existe vreun autoturism de vînzare, pricepînd, abia acum, ceea ce pînă şi unui copil i-ar fi cît se poate de clar: Gyöngyösi Alexandru le-a luat şi le-a pupat banii! Ba mai mult, află că merceologul cel umblat prin ţară, are şi alte datorii: numai vreo 24.000 de lei ! Căzuţi în capcană, simţindu-se îngrămădiţi în corul păcăliţilor, sar ca arşi. Pe un ton mult prea puţin distins şi fără acurateţe de stil, Gyöngyösi Alexandru declară: „Eu i-am indus în eroare, prin promisiunile făcute că ar exista maşini la noi şi că aş facilita licitarea, ca să reuşească ei, dar nu aveam ce face şi trebuia să obţin bani de undeva, iar de la aceştia am reuşit, că dispun de o stare materială foarte bună“. Culmea ironiei, o scrisoare care începe cu „Stimate tovarăşe“ poate fi considerată şi sfidare şi luare în tărbacă a păcălitului, mai ales prin acel categoric fragment: „Vă rog, foarte frumos, să vă schimbaţi părerea despre mine !“ Convins că cei doi consideră „partea leului“ lui exagerat de mare, că nu-s dispuşi să accepte totul ca un „împrumut“, dumnealui schimbă macazul, conchizînd: „Sînt de acord să veniţi, amîndoi, la Tîrgu-Mureş. Plătesc benzina". Merită pentru cei 41.000 de lei! 3. „Fişă personală“. Pentru alte edificări, potrivit e să aruncăm o privire şi peste „certificatul de bună purtare“ al lui Gyöngyösi Alexandru, care a fost întocmit de conducerea I.C. „Mureşul“, comportare nedemnă faţă de diferite persoane, abateri, trei sancţiunipentru nexecutarea sarcinilor de serviciu, în mod corespunzător, în deplasările de la Iaşi şi Botoşani, retrogradare, pe timp de două luni, cu o clasă de retribuire, pentru încredinţare, în alb, a unei delegaţii speciale unei persoane străine de întreprindere, pe baza căreia au fost ridicate produse de la o unitate din Timişoara, diminuarea retribuţiei cu 3 la sută pentru întîrzieri de la program, cercetat pentru facturi nedecontate etc. Şi un amănunt generînd o firească nedumerire: prin alte două sentinţe penale, Gyöngyösi Alexandru a mai suferit, anterior, două condamnări, prin executare la locul de muncă, pentru comiterea infracţiunilor de delapidare, fals, uz de fals, pedepse graţiate condiţionat. In această situaţie întrebarea care şi-ar pune-o orice om, ar fi următoarea: cum se împacă cele două condamnări cu munca şi atribuţiile lui de ... merceolog ? Să fi „scăpat“, oare, amănuntul acesta conducerii întreprinderii ? Recent, Gyöngyösi Alexandru a fost condamnat la trei ani închisoare, 6 luni pentru infracţiunea de înşelăciune în dauna avutului particular, constînd în obţinera unor foloase materiale necuvenite, la care se mai adaugă un „supliment“ de doi ani şi şase luni, prin revocarea beneficiului graţierii cu privire la pedepsele anterioare. LAZAR LADARIU INSTANTANEE Miini îndeminatice Foto: REMUS CÂMPEAN CALENDAR Joi 15 SEPTEMBRIE Soarele răsare la ora 6,51; apune la ora 19,31. Zile trecute 256; zile rămase 109. • Sărbătoarea naţională a Republicii Costa Rica. • Sărbătoarea naţională a Republicii Honduras. • Sărbătoarea naţională a Republicii Nicaragua. • Sărbătoarea naţională a Republicii Salvador. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Omul păianjen se întoarce. Unrea: șeriful din Temiesse. Progresul: Camionul de cursă lungă. Select: Capitolii! al doilea. Flacăra: Dosarul „Luna de aur“. SIGHIŞOARA — Lumina: Fantoma lui Barbă Neagră. Ono vadis, homo sapiens? REGHIN — Patria: E.D. în alertă. TIRNAVENI — Melodia: Micul lord. Luduş — Flacăra: B.D. in acţiune. SOVATA — Doina: Ceaţă pe muntele zinelor. Muncitoresc: Campioana mea. SARMAŞU — Popular: Despărţire temporară (ambele serii). IERNUT — Lumina: La capătul liniei. F1NT1NELE — Patria: Secvenţe. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: De la 9 la S. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Branco Billy. televiziune 10.45 T— Telex. 10.50 — Muzică populară instrumentală. In jurul orei 11.00 — Transmisiune directă: adunarea populară din municipiul Cluj-Napoca prilejuită de vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în judeţul Cluj şi al deschiderii anului de învăţămîrnt 1983—1984. ★ Laureaţi ai Festivalului naţional „Cîntarea României“. 16.00 — Telex. 16,05 — Film serial: Arabela. Episodul 12 (color). 16.30 — Studioul tineretului. 17,50 — 1.001 de seri. 20,00 — Telejurnal (parţial color). 20,30 — Actualitatea în economie. 20,55 — Tinereţe utecistă. Program de cît trece. 21,05 — înaltă răspundere revoluţionară. Reportajanchetă. 21,20 — Imn din tinere inimi. 22,00 — Cinci miliarde de oameni. Monopolul informaţiei (color). 22,30 — Telejurnal (parțial color). Ziua recuperării întreprinderea de recuperare şi valorificare a resurselor refolosibile iniţiază în ziua de vineri, 16 septembrie, între orele 10—18, o amplă acţiune de recuperare pe întreg cuprinsul municipiului Tîrgu-Mureş. Statornici colectării tuturor resurselor disponibile la populaţie, lucrătorii întreprinderii, împreună cu responsabilii punctelor de colectare din Piaţa 7 Noiembrie, din Piaţa Armoniei (amplasată în cartierul Tudor III), din punctul de lingă magazinul Dacia, din Piaţa Armatei, cel amplasat în str. Arany János (lingă părculeţ), din punctul de pe str. Libertăţii nr. 26, precum şi de la cel din apropierea complexului Universităţii, vor prelua toate materialele feroase, masele plastice, tuburile de sprey, hîrtia, textilele şi alte resurse reciclabile de la cetăţeni, de la tinerii municipiului, de la pionierii şi elevii participanţi la această acţiune.