Steaua Roşie, octombrie 1984 (Anul 35, nr. 233-258)
1984-10-02 / nr. 233
Urmînd îndemnurile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCUToate forţele satului la recoltat şi impulsionarea însămînţărilor (Urmare din pag. 1) făcut şi cum se acţionează la grăbirea lucrărilor? La Întrebări ne-au răspuns conducători de unităţi din diverse zone ale judeţului nostru. ÎN EPOCA OPTIMA ŞI DE CALITATE Ing. Oprea Toma, directorul I.A.S. Sîncraiu de Mureş: Sintem în faza cea mai aglomerată a lucrărilor agricole. Semănatul orzului pe cele 300 ha este în faza finală, iar al griului pe cele 300 ha este în plină desfăşurare in fermele din Sîncrai, Ceuaş şi Rîciu. Sunt arate şi pregătite peste 150 ha de teren. Avem 10 semănători, ele fiind transformate pentru a semăna în rînduri dese. Se grăbeşte eliberarea terenului de cartofi de pe cele 50 ha teren unde urmează a se însămînţa griul. La Coasta Mare, unde e şef de fermă ing. Tet Tiberiu, a fost realizată o producţie de peste 33 tone cartofi la ha, împreună cu Vasile Husar, inginerul şef, aflat permanent la însămînţări, cu alţi factori din conducerea I.A.S., cu mecanizatori harnici ca: Maxim Cozma, Gylen Dionisie, Şandor Ştefan, cu şefii fermelor, facem totul ca semănatul griului să-l efectuăm în epoca optimă. NE-AM PROPUS SA OBŢINEM 0.000 KG GRIU LA HA Szakács Iosif, inginerul şef al I.A.P. Sinpaul: Şi noi sintem pregătiţi pentru a strînge recolta şi a însămînţa cit mai operativ. Din cele 140 ha de orz o bună parte sînt deja însămînţate şi chiar răsărite. Intrucît ploile de la sfirşitul lunii septembrie au căzut noaptea, 12—13 mecanizatori din secţia condusă de Székely Ioan au lucrat ziua intens la arat, reuşind să întoarcă brazda pentru cultura griului pe 120 ha. Pentru a răspunde prin fapte chemării secretarului general al partidului de a realiza producţii superioare de grîu in 1985, noi ne-am pregătit intens pentru ca pe cele 480 ha să realizăm producţii cit mai bune. In acest scop s-a făcut o amplasare bună a griului, după mazăre, cartofi, sfeclă de zahăr, porumb, şi au fost alese cele mai bune soiuri. Semănatul îl facem în terenuri bine pregătite şi fertilizate cu îngrăşăminte chimice. La ferma din Sinpaul, condusă de Bereş Francisc, ne sunt create toate condiţiile ca pe 30 ha să se realizeze între 5.500—6.000 kg grîu la ha. Pentru a se obţine o asemenea producţie la anul, în timpul vegetaţiei se va pune un mare accent pe combaterea bo. Iilor. SEMĂNATUL după cele MAI BUNE PREMERGĂTOARE La C.A.P. Bogata, Liviu Corla, preşedintele C.A.P., se afla pe cîmp, cu cooperatorii, la cules, iar Şos Liviu, inginerul şef, la semănat. Intrucît după sfecla de zahăr cultivată pe 115 ha urmează a se însămînţa grîu, toţi cei care au terminat livrarea cartofilor se află la scosul sfeclei. Aplicind toate lucrările pregătitoare în complex, aici la Bogata, se prelimină ca la anul să realizăm la orz o producţie de 4.500—5.000 kg la ha, iar la grîu de peste 4.000 kg la ha. ŞI LA APOLD TOT SATUL A IEŞIT ÎN CÎMP Cu toate condiţiile mai dificile din cursul lunii septembrie, muncindu-se cu spor şi răspundere, la C.A.P. Apold semănatul orzului pe cele 100 ha se află pe sfîrşite. Teofil Techeră, preşedintele C.A.P., avea satisfacţia că unităţii i-au fost asigurate seminţe de grîu din cele mai bune soiuri ca: Turda, Libelula şi Transilvania. El mai preciza că însuşindu-şi critica făcută pentru producţia slabă realizată anul acesta, pentru 1985 va face totul pentru a spori producţia la ha cu cel puţin 1.000 kg faţă de 1984. Pentru ca toate lucrările să fie efectuate la timp şi de calitate e timpul ca peste tot să se muncească zi şi noapte astfel incit întreaga recoltă să fie pusă la adăpost, iar semănatul efectuat în epoca optimă. Dinamica ridicare a productivităţii muncii (Urmare din pag. 1) muncii, cu contribuţie masivă la realizările de ansamblu ale fabricii, este secţia velo, care, mai anii trecuţi înregistra rămîneri în urmă, atît la producţia fizică, cit şi la productivitate. —• Am realizat pînă în prezent o producţie fizică suplimentară de 75.690 anvelope de bicicletă, reuşind in felul acesta să acoperim nevoile populaţiei şi ale întreprinderii producătoare de biciclete, ne relatează ing. Ioan Borda, directorul fabricii. Am extins, de asemenea gama anvelopelor şi pentru o bună parte din bicicletele din import. La această oră efortul nostru este îndreptat în direcţia sporirii mai accentuate şi a producţiei camerelor de biciclete pentru a asigura echilibrul cerut între producţie şi nevoi, avînd în vedere că, în general, necesarul de camere este mai mare decit cel de anvelope. — Cum aţi reuşit acest salt spre marea productivitate în cele doua ateliere, ştiindu-se că anul trecut nu vă înscriaţi în nivelurile planificate ? — Aveam pierderi tehnologice mari, îndeosebi datorită unor defecţiuni în procesul fabricaţiei. Am încercat multe soluţii, dar singura care a dat rezultate foarte bune a fost trecerea la reproiectarea matriţelor. A fost un efort mare, dar şi rezultatele sunt pe măsură. Cea mai mare parte a sporului de producţie s-a obţinut pe seama reducerii pierderilor tehnologice, a creşterii numărului şi calităţii anvelopelor realizate în fiecare schimb. Sporirea şi pe mai departe a productivităţii muncii stă în centrul preocupărilor noastre, convinşi fiind că ea este singura cale spre înalta eficienţă în muncă. Tot la velo am mai pus recent în funcţiune un dispozitiv de polizare a valvelor la camere prin care va spori de peste cinci ori rodnicia muncii la acest loc de muncă. Cu dotarea de care dispunem acum, un singur om este în măsură să polizeze peste o mie de anvelope pe oră, în condiţii sporite de securitate a muncii. Am mai pus la punct un dispozitiv de îndreptare a sîrmei de talon prin care pierderile tehnologice de acest gen s-au redus cu 80 la sută. Intrucît producţia şi productivitatea muncii la camere nu ne satisface pe deplin, consiliul oamenilor muncii a hotărît realizarea şi punerea în funcţiune a unui extrudor de mare capacitate cu ajutorul căruia vom asigura extrudarea a trei camere de bicicletă faţă de una în aceeaşi unitate de timp. Mărind de cel puţin 2 ori producţia şi productivitatea muncii şi la acest loc de muncă, colectivul secţiei webo va avea create toate condiţiile necesare îndeplinirii în continuare a marelui obiectiv al cincinalului viitor în domeniul productivităţii şi al calităţii muncii. Lucrări de modernizare a instalaţiilor » La Combinatul chimic din Tîrnăveni au început lucrările pregătitoare de modernizare a cuptorului V carbid. Se preconizează Îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu materie primă în vederea controlării în mai bune condiţii a corecţiilor necesare şarjelor. Noile lucrări care se încadrează în acţiunea de pregătire a instalaţiilor pentru producţia anului viitor vor avea drept rezultat creşterea substanţială a calităţii carbidului. Cum ați pregătit centralele termice pentru iarnă ? (Urmare din pag. I) E.G.C.L.-ul, sunt foarte sincer şi puteţi să notaţi: noi, locatarii, am plătit la întreprinderea amintită bani grei ca să ni se repare toată instalaţia: conducte, calorifere etc. Au venit meşterii, dar au făcut treabă numai pe jumătate în unele apartamente merg instalaţiile, în altele — nici vorbă ! Mai mult: n-au fost nici izolate cum trebuie, nici vopsite. Apă caldă nu prea avem — uneori cu săptămîna — ba, cîteodată nu ni se furnizează nici apă rece. Dar banii se încasează de asociaţie ! Ce să vă mai spun ? Discutaţi şi cu alţi oameni“. In strada Mihai Viteazul nr. 73 facem un alt popas. Discutăm cu Gheorghe Radu, medic stagiar: „Ca să fiu sincer, avem apă caldă. Dar viitorul, în privinţa căldurii, nu ştiu ce o să ne rezerve, nici astă-iarnă nu prea a fost căldură. Nici acum nu sunt curăţate caloriferele ca lumea. Şi pe aici au trecut maiştrii şi ne-au dezarmat cu răspunsul: o soluţie rezolvabilă n-ar fi de găsit, deoarece legătura între conductă şi calorifer ar fi astupată cu sudură . . . !“ Doar două opinii din mai multe ne-au îndemnat să luăm drumul întreprinderii de resort pentru a detalia cu factorii de răspundere modul în care au pregătit confortul termic locuitorilor acestui municipiu, în perioada ce urmează. — Aşadar, tovarăşe director Mihai Maioru, ce aţi întreprins şi întreprindeţi la nivelul unităţii ce o conduceţi — I.J.G.C.L., Exploatarea nr. 4 Sighişoara — pentru ca furnizarea căldurii în sezonul rece să fie un fapt împlinit conform cerinţelor ? — La ora actuală, din cele 11 centrale termice, avem opt reparate. La trei dintre ele — cartierele Plopilor şi Mihai Viteazul 1 şi 2 — vom opri pe o perioadă de o săptămînă furnizarea apei calde, căci facem o revizie capitală a schimbătoarelor de căldură. La altele trei — cartierele Ana Ipătescu, Tirnavei şi 6 Martie — urmează să încheiem lucrările de revizie şi reparare a cazanelor pînă la sfirşitul primei săptămîni a lunii octombrie. O direcţie asupra căreia ne-am concentrat eforturile şi în acest an, a rămas repararea reţelelor termice exterioare. Cu ani în urmă, constuctorul a dat dovadă de multă neglijenţă, deoarece canalele se aflau sub orice critică: canale prăbuşite, pămînt cu ghiotura care afectau, distrugeau conductele. In ultimii ani, am dus o luptă pentru curăţarea şi repararea reţelelor exterioare. De un ajutor deosebit ne-a fost şi munca depusă de asociaţiile de locatari, şi aş aminti aici asociaţiile nr. 6, 17, 18 şi 19. Am avut de lucru şi, cu cazanele, am înlocuit o serie de elemente, prin recuperarea şi refolosirea căilor pentru gaze, am refăcut zidăria exterioară, am refăcut integral izolaţia lor termică, am revizuit aparatura de măsură şi control. O singură problemă ne apasă: furnizorul de cazane , C.U.G. Cluj- Napoca, ne-a trimis două cazane incomplete !! Oricum, abonaţii noştri vor avea asigurată energia termică în bune condiţii, au garantată continuitatea prestărilor de servicii. Sigur, şi municipalitatea are un cuvînt de spus, şi mă gindesc, cu deosebire, la grăbirea avizărilor în definitivarea proiectului noii staţii de apă, soluţie ce ar face să nu mai simţim lipsa apei reci. — Tovarăşe director, ce îndatoriri ar reveni locatarilor, beneficiarilor ? — Ar trebui să acţioneze mai curajos, să facă mai mult ca uşile blocurilor să fie închise. Anul trecut, la un control, din 103 blocuri controlate, la 90 uşile erau neasigurate, deschise ! Or, este sub orice critică o asemenea situaţie pe timp de iarnă. — Dacă n-aţi primi căldură în apartament, dar vi s-ar percepe banii ca şi cum prestaţia a fost executată, ce-aţi face, tovarăşe director ? — Ştiu la ce vă referiţi. Vina o au asociaţiile dar şi cetăţenii. Pentru lămurirea acestei chestiuni nu am întreprins încă nimic ... * STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Conferinţe de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid Noi eforturi pentru sporirea producţiilor agricole (Urmare din pag. I) participanţii la dezbateri, printre care Chiş Bălan Ilie, inginerul şef al C.A.P., medicul veterinar Ioan Rusu, profesorul Ioan Burian, Emilia Rus, preşedintele C.A.P., cooperatoarea Victoria Precup, secretara organizaţiei de bază nr. 3 Maioreşti, au arătat că sunt posibilităţi pentru sporirea producţiei prin respectarea cu stricteţe a tehnologiilor prevăzute pentru diferite culturi, inclusiv la in şi la cartofi, la care randamentul la hectar nu este corespunzător. în acest sens s-a criticat faptul că unii cooperatori nu participă, cu responsabilitatea cuvenită, la întreţinerea culturilor, la strîngerea neîntîrziată a recoltei, producînd, prin neglijenţa lor, pagube avutului obştesc. Participanţii la conferinţă au apreciat că nu este satisfăcătoare nici activitatea din zootehnie, producţia de lapte situîndu-se mult sub nivelul cerinţelor şi posibilităţilor existente, cerînd noului comitet comunal, care a fost ales, conducerii C.A.P., comuniştilor care lucrează în acest sector să acţioneze pentru schimbarea radicală a situaţiei. Conferinţa organizaţiei comunale a acordat o atenţie deosebită şi sporirii producţiei vegetale şi animaliere în gospodăriile populaţiei, creşterii livrărilor de carne şi lapte pentru fondul de stat. Deşi efectivele de animale au crescut, mai ales la bovine, livrările de produse animaliere nu sînt încă satisfăcătoare, rămîneri în urmă substanţiale înregistrîndu-se îndeosebi la laptele de vacă. Comitetul comunal de partid, consiliul popular, a apreciat conferinţa, trebuie să acţioneze cu mai multă consecvenţă pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin in această privinţă. Apreciind realizările obţinute în activitatea S.M.A., cooperativei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, balastierei, ca şi pe tărîm edilitar-gospodăresc, în domeniul învăţămîntului, culturii şi ocrotirii sănătăţii, tovarăşii Violeta Burian, Vasile Puşcaş, Aurel Bumbu şi alţi vorbitori au subliniat necesitatea îmbunătăţirii calitative a muncii politico-organizatorice pe care o desfăşoară comitetul comunal, organizaţiile de bază pentru înfăptuirea sarcinilor economico-sociale în profil teritorial, a hotărîrilor ce vor fi adoptate de marele forum al comuniştilor. Conferinţa a ales noul comitet comunal de partid şi delegaţii la Conferinţa organizaţiei judeţene de partid. Ca secretară a comitetului comunal de partid a fost realeasă tovarăşa Silvia Negoiaşa. Adoptînd un plan de măsuri substanţial, de largă perspectivă, completat cu propunerile făcute în cursul discuţiilor, care cuprinde sarcini şi responsabilităţi atît privind dezvoltarea economico-socială a comunei, cit şi în domeniul activităţii organizatorice şi politico-educative, participanţii la conferinţă au cerut comitetului comunal, organizaţiilor de partid, comuniştilor să mobilizeze toate forţele, pe toţi locuitorii satelor în vederea terminării grabnice a însămînţărilor şi a altor lucrări de sezon. La întreprinderea „Metalotehnica“ din Tîrgu-Mureş se montează o nouă serie de maşini piane de tricotat