Steaua Roşie, octombrie 1984 (Anul 35, nr. 233-258)

1984-10-02 / nr. 233

Urmînd îndemnurile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU­Toate forţele satului la recoltat şi impulsionarea însămînţărilor (Urmare din pag. 1) făcut şi cum se acţionează la grăbirea lucrărilor? La Între­bări ne-au răspuns conducători de unităţi din diverse zone ale judeţului nostru. ÎN EPOCA OPTIMA ŞI DE CALITATE Ing. Oprea Tom­a, directorul I.A.S. Sîncraiu de Mureş: Sin­tem­ în faza cea mai aglomerată a lucrărilor agricole. Semănatul orzului pe cele 300 ha este în faza finală, iar al griului pe cele 300 ha este în plină desfăşurare in fermele din Sîncrai, Ceuaş şi Rîciu. Sunt arate şi pregătite peste 150 ha de teren. Avem 10 semănători, ele fiind transfor­mate pentru a semăna în rîn­­duri dese. Se grăbeşte eliberarea terenului de cartofi de pe cele 50 ha teren unde urmează a se însămînţa griul. La Coasta Ma­re, unde e şef de fermă ing. Tet Tiberiu, a fost realizată o pro­ducţie de peste 33 tone cartofi la ha, împreună cu Vasile Husar, in­ginerul şef, aflat permanent la însămînţări, cu alţi factori din conducerea I.A.S., cu mecaniza­tori harnici ca: Maxim Cozma, Gylen Dionisie, Şandor Ştefan, cu şefii fermelor, facem totul ca semănatul griului să-l efec­tuăm în epoca optimă. NE-AM PROPUS SA OBŢINEM 0.000 KG GRIU LA HA Szakács Iosif, inginerul şef al I­.A.P. Sinpaul: Şi noi sintem­ pregătiţi pentru a strînge recol­ta şi a însămînţa cit mai ope­rativ. Din cele 140 ha de orz o bună parte sînt deja însămînţate şi chiar răsărite. Intrucît ploile de la sfirşitul lunii septembrie au căzut noaptea, 12—13 meca­nizatori din secţia condusă de Székely Ioan au lucrat ziua in­tens la arat, reuşind să întoarcă brazda pentru cultura griului pe 120 ha. Pentru a răspunde prin fapte chemării secretarului ge­neral al partidului de a realiza producţii superioare de grîu in 1985, noi ne-am pregătit intens pentru ca pe cele 480 ha să rea­lizăm producţii cit mai bune. In acest scop s-a făcut o ampla­sare bună a griului, după mază­re, cartofi, sfeclă de zahăr, po­rumb, şi au fost alese cele mai bune soiuri. Semănatul îl facem în terenuri bine pregătite şi fer­tilizate cu îngrăşăminte chimice. La ferma din Sinpaul, condusă de Bereş Francisc, ne sunt create toate condiţiile ca pe 30 ha să se realizeze între 5.500—6.000 kg grîu la ha. Pentru a se obţine o asemenea producţie la anul, în timpul vegetaţiei se va pune un mare accent pe combaterea bo­. Iilor. SEMĂNATUL după cele MAI BUNE PREMERGĂTOARE La C.A.P. Bogata, Liviu­ Cor­la, preşedintele C.A.P., se afla pe cîmp, cu cooperatorii, la cu­les, iar Şos Liviu, inginerul şef, la semănat. Intrucît după sfecla de zahăr cultivată pe 115 ha ur­mează a se însămînţa grîu, toţi cei care au terminat livrarea cartofilor se află la scosul sfe­clei. Aplicind toate lucrările pregătitoare în complex, aici la Bogata, se prelimină ca la anul să realizăm la orz o producţie de 4.500—5.000 kg la ha, iar la grîu de peste 4.000 kg la ha. ŞI LA APOLD TOT SATUL A IEŞIT ÎN CÎMP Cu toate condiţiile mai dificile din cursul lunii septembrie, muncindu-se cu spor şi răspun­dere, la C.A.P. Apold semănatul orzului pe cele 100 ha se află pe sfîrşite. Teofil Techeră, pre­şedintele C.A.P., avea satisfac­ţia că unităţii i-au fost asigurate seminţe de grîu din cele mai bune soiuri ca: Turda, Libelula şi Transilvania. El mai preciza că însuşindu-şi critica făcută pentru producţia slabă realizată anul acesta, pentru 1985 va face totul pentru a spori producţia la ha cu cel puţin 1.000 kg faţă de 1984. Pentru ca toate lucrările să fie efectuate la timp şi de cali­tate e timpul ca peste tot să se muncească zi şi noapte astfel incit întreaga recoltă să fie pusă la adăpost, iar semănatul efec­tuat în epoca optimă. Dinamica ridicare a productivităţii muncii (Urmare din pag. 1) muncii, cu contribuţie masivă la realizările de ansamblu ale fa­bricii, este secţia velo, care, mai anii trecuţi înregistra rămîneri în urmă­, atît la producţia fizică, cit şi la productivitate. —• Am realizat pînă în prezent o producţie fizică suplimentară de 75.690 anvelope de bicicletă, reuşind in felul acesta să acope­rim nevoile populaţiei şi ale în­treprinderii producătoare de bi­ciclete, ne relatează ing. Ioan Borda, directorul fabricii. Am ex­tins, de asemenea gama anvelo­pelor şi pentru o bună parte din bicicletele din import. La a­­ceastă oră efortul nostru este în­dreptat în direcţia sporirii mai accentuate şi a producţiei came­relor de biciclete pentru a asi­­gura echilibrul cerut între pro­ducţie şi nevoi, avînd în vedere că, în general, necesarul de ca­mere este mai mare decit cel de anvelope. — Cum aţi reuşit acest salt spre marea productivitate în cele doua ateliere, ştiindu-se că anul trecut nu vă înscriaţi în nivelu­rile planificate ? — Aveam pierderi tehnologice mari, îndeosebi datorită unor de­fecţiuni în procesul fabricaţiei. Am încercat multe soluţii, dar singura c­are a dat rezultate foar­te bune a fost trecerea la repro­­iectarea matriţelor. A fost un e­­fort mare, dar şi rezultatele sunt pe măsură. Cea mai mare parte a sporului de producţie s-a obţi­nut pe seama reducerii pierderi­lor tehnologice, a creşterii numă­rului şi calităţii anvelopelor rea­lizate în fiecare schimb. Sporirea şi pe mai departe a productivi­tăţii muncii stă în centrul preo­cupărilor noastre, convinşi fiind că ea este singura cale spre înal­ta eficienţă în muncă. Tot la velo am mai pus recent în funcţiune un dispozitiv de polizare a val­velor la camere prin care va spori de peste cinci ori rodnicia muncii la acest loc de muncă. Cu dotarea de care dispunem a­­cum, un singur om este în măsu­ră să polizeze peste o mie de anvelope pe oră, în condiţii spo­rite de securitate a muncii. Am mai pus la punct un dispozitiv de îndreptare a sîrmei de talon prin care pierderile tehnologice de a­­cest gen s-au redus cu 80 la sută. Intrucît producţia şi productivi­tatea muncii la camere nu ne satisface pe deplin, consiliul oa­menilor muncii a hotărît reali­zarea şi punerea în funcţiune a unui extrudor de mare capacita­te cu ajutorul căruia vom asigu­ra extrudarea a trei camere de bicicletă faţă de una în aceeaşi unitate de timp. Mărind de cel puţin 2 ori producţia şi produc­tivitatea muncii şi la acest loc de muncă, colectivul secţiei webo va avea create toate condiţiile necesare îndeplinirii în continua­re a marelui obiectiv al cincina­lului viitor în domeniul produc­tivităţii şi al calităţii muncii. Lucrări de modernizare a instalaţiilor » La Combinatul chimic din Tîr­­năveni au început lucrările pre­gătitoare de modernizare a cup­torului V carbid. Se preconizează Îmbunătăţirea sistemului de ali­mentare cu materie primă în ve­derea controlării în mai bune condiţii a corecţiilor necesare şarjelor. Noile lucrări care se încadrează în acţiunea de pre­gătire a instalaţiilor pentru pro­ducţia anului viitor vor avea drept rezultat creşterea substan­ţială a calităţii carbidului. Cum ați pregătit centralele termice pentru iarnă ? (Urmare din pag. I) E.G.C.L.-ul, sunt foarte sincer şi puteţi să notaţi: noi, locatarii, am plătit la întreprinderea amintită bani grei ca să ni se repare toa­tă instalaţia: conducte, calorifere etc. Au venit meşterii, dar au fă­cut treabă numai pe jumătate în unele apartamente merg instala­ţiile, în altele — nici vorbă ! Mai mult: n-au fost nici izolate cum trebuie, nici vopsite. Apă caldă nu prea avem — uneori cu săp­­tămîna — ba, cîteodată nu ni se furnizează nici apă rece. Dar banii se încasează de asociaţie ! Ce să vă mai spun ? Discutaţi şi cu alţi oameni“. In strada Mihai Viteazul nr. 73 facem un alt popas. Discutăm cu Gheorghe Radu, medic stagiar: „Ca să fiu sincer, avem apă cal­dă. Dar viitorul, în privinţa căl­durii, nu ştiu ce o să ne rezerve, nici astă-iarnă nu prea a fost căldură. Nici acum nu sunt cură­ţate caloriferele ca lumea. Şi pe aici au trecut maiştrii şi ne-au dezarmat cu răspunsul: o solu­ţie rezolvabilă n-ar fi de găsit, deoarece legătura între conductă şi calorifer ar fi astupată cu sudură . . . !“ Doar două opinii din mai mul­te ne-au îndemnat să luăm dru­mul întreprinderii de resort pen­tru a detalia cu factorii de răs­pundere modul în care au pregă­tit confortul termic locuitorilor a­­cestui municipiu, în perioada ce urmează. — Aşadar, tovarăşe director Mihai Maioru, ce aţi întreprins şi întreprindeţi la nivelul unităţii ce o conduceţi — I.J.G.C.L., Ex­ploatarea nr. 4 Sighişoara — pen­tru ca furnizarea căldurii în se­zonul rece să fie un fapt împli­nit conform cerinţelor ? — La ora actuală, din cele 11 centrale termice, avem opt repa­rate. La trei dintre ele — cartie­rele Plopilor şi Mihai Viteazul 1 şi 2 — vom opri pe o perioadă de o săptămînă furnizarea apei calde, căci facem o revizie capi­tală a schimbătoarelor de căldu­ră. La altele trei — cartierele Ana Ipătescu, Tirnavei şi 6 Mar­tie — urmează să încheiem lu­crările de revizie şi reparare a cazanelor pînă la sfirşitul primei săptămîni a lunii octombrie. O direcţie asupra căreia ne-am con­centrat eforturile şi în acest an, a rămas repararea reţelelor ter­mice exterioare. Cu ani în urmă, constuctorul a dat dovadă de multă neglijenţă, deoarece cana­lele se aflau sub orice critică: ca­nale prăbuşite, pămînt cu ghio­tura care afectau, distrugeau con­ductele. In ultimii ani, am dus o luptă pentru curăţarea şi repa­rarea reţelelor exterioare. De un ajutor deosebit ne-a fost şi mun­ca depusă de asociaţiile de loca­tari, şi aş aminti aici asociaţiile nr. 6, 17, 18 şi 19. Am avut de lucru şi, cu cazanele, am înlocuit o serie de elemente, prin recu­perarea şi refolosirea căilor pen­tru gaze, am refăcut zidăria ex­terioară, am refăcut integral izo­laţia lor termică, am revizuit a­­paratura de măsură şi control. O singură problemă ne apasă: fur­nizorul de cazane , C.U.G. Cluj- Napoca, ne-a trimis două cazane incomplete !! Oricum, abonaţii noştri vor avea asigurată ener­gia termică în bune condiţii, au garantată continuitatea prestări­lor de servicii. Sigur, şi munici­palitatea are un cuvînt de spus, şi mă gindesc, cu deosebire, la grăbirea avizărilor în definitiva­rea proiectului noii staţii de apă, soluţie ce ar face să nu mai sim­ţim lipsa apei reci. — Tovarăşe director, ce înda­toriri ar reveni locatarilor, bene­ficiarilor ? — Ar trebui să acţioneze mai curajos, să facă mai mult ca uşi­le blocurilor să fie închise. Anul trecut, la un control, din 103 blo­curi controlate, la 90 uşile erau neasigurate, deschise ! Or, este sub orice critică o asemenea si­tuaţie pe timp de iarnă­­. — Dacă n-aţi primi căldură în apartament, dar vi s-ar percepe banii ca şi cum prestaţia a fost executată, ce-aţi face, tovarăşe director ? — Ştiu la ce vă referiţi. Vina o au asociaţiile dar şi cetăţenii. Pentru lămurirea acestei chesti­uni nu am întreprins încă ni­mic ... * STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Conferinţe de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid Noi eforturi pentru sporirea producţiilor agricole (Urmare din pag. I) participanţii la dezbateri, printre care Chiş Bălan Ilie, inginerul şef al C.A.P., medicul veterinar Ioan Rusu, profesorul Ioan Bu­­rian, Emilia Rus, preşedintele C.A.P., coopera­toarea Victoria Precup, secretara organizaţiei de bază nr. 3 Maioreşti, au arătat că sunt posibilităţi pentru spori­rea producţiei prin respectarea cu stricteţe a tehnologiilor pre­văzute pentru diferite culturi, inclusiv la in şi la cartofi, la care randamentul la hectar nu este corespunzător. în acest sens s-a criticat faptul că unii coope­ratori nu participă, cu respon­sabilitatea cuvenită, la întreţi­nerea culturilor, la strîngerea neîntîrziată a recoltei, produ­­cînd, prin neglijenţa lor, pagube avutului obştesc. Participanţii la conferinţă au apreciat că nu este satisfăcătoare nici activita­tea din zootehnie, producţia de lapte situîndu-se mult sub nive­lul cerinţelor şi posibilităţilor existente, cerînd noului comitet comunal, care a fost ales, con­ducerii C.A.P., comuniştilor care lucrează în acest sector să acţio­neze pentru schimbarea radicală a situaţiei. Conferinţa organizaţiei comu­nale a acordat o atenţie deose­bită şi sporirii producţiei vege­tale şi animaliere în gospodă­riile populaţiei, creşterii livrări­lor de carne şi lapte pentru fon­dul de stat. Deşi efectivele de animale au crescut, mai ales la bovine, livrările de produse ani­maliere nu sînt încă satisfăcă­toare, rămîneri în urmă sub­stanţiale înregistrîndu-se îndeo­sebi la laptele de vacă. Comite­tul comunal de partid, consiliul popular, a apreciat confe­rinţa, trebuie să acţioneze cu mai multă consecvenţă pentru înfăptuirea sarcinilor ce le re­vin in această privinţă. Apreciind realizările obţinute în activitatea S.M.A., coopera­tivei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, balastie­rei, ca şi pe tărîm edilitar-gos­­podăresc, în domeniul învăţă­­mîntului, culturii şi ocrotirii sănătăţii, tovarăşii Violeta Bu­­rian, Vasile Puşcaş, Aurel Bum­­bu şi alţi vorbitori au subliniat necesitatea îmbunătăţirii calita­tive a muncii politico-organiza­­torice pe care o desfăşoară co­mitetul comunal, organizaţiile de bază pentru înfăptuirea sar­cinilor economico-sociale în pro­fil teritorial, a hotărîrilor ce vor fi adoptate de marele forum al comuniştilor. Conferinţa a ales noul comitet comunal de partid şi delegaţii la Conferinţa organizaţiei jude­ţene de partid. Ca secretară a comitetului comunal de partid a fost realeasă tovarăşa Silvia Ne­­goiaşa. Adoptînd un plan de măsuri substanţial, de largă perspectivă, completat cu propunerile făcute în cursul discuţiilor, care cu­prinde sarcini şi responsabilităţi atît privind dezvoltarea econo­­mico-socială a comunei, cit şi în domeniul activităţii organizato­rice şi politico-educative, parti­cipanţii la conferinţă au cerut comitetului comunal, organiza­ţiilor de partid, comuniştilor să mobilizeze toate forţele, pe toţi locuitorii satelor în vederea ter­minării grabnice a însămînţări­lor şi a altor lucrări de sezon. La întreprinderea „Metalotehnica“ din Tîrgu-Mureş se montează o nouă serie de maşini piane de tricotat

Next