Steaua Roşie, iunie 1985 (Anul 36, nr. 128-153)
1985-06-01 / nr. 128
i reintre toate zilele anului ” s-a ales una, şi aceasta este prima zi de iunie, pentru a fi consacrată la scara întregii planete, copiilor. Ziua internaţională pentru apărarea lor, pentru asigurarea viitorului lor, pentru ca speranţele lor şi ale acelora care i-a adus pe lume să devină certitudine este o zi a năzuinţelor către bucurie şi viaţă demnă, omenească pe care societatea omenească trebuie să o asigure copiilor Pămîntului. întotdeauna cînd vorbim despre viitor ne gîndim la copiii noştri. Ne gîndim la cei pe care zămislindu-i, le-am consacrat şi le consacrăm toate eforturile noastre, privindu-i ca pe o întruchipare a tot ceea ce am năzuit mai înălţător. Ei ne sînt urmaşii, lor le vom lăsa întru moştenire nu numai o ţară mîncră, Înfloritoare, dar şi legămîntul de a ne continua opera, de a respecta eforturile înaintaşilor şi de a transmite Urmaşilor aceeaşi înflăcărată dragoste de patrie Vorbind despre copiii noştri, vorbim despre responsabilitatea noastră. Creşterea şi educarea. In lumina acestei preocupări de ordin spiritual este evident nu numai adaosul de sănătate şi de vigoare la rod al condiţiilor minuna- I te create de partidul şi de I statul nostru faţă de tânăra I generaţie — îi face pe copiii de azi să difere de copiii de I altădată pentru care copilăria I nu a însemnat altceva decit I privaţiuni, inaniţie, analfabe- I tism. Şi încă ceva, esenţial I pentru relaţia dintre ei, vlăs- I tarele propriei noastre puteri I din ziua de mîine şi viitorul I patriei, conştiinţa lor de fii I ai unui popor de constructori Işi de eroi, sentimentul care I le este adînc implantat în suflet de la cea mai fragedă I vîrstă, al dragostei şi ataşa- I meniului faţă de idealurile a- I cestei naţiuni. Milităm pentru o orînduire I mai dreaptă şi mai bună pe I plan internaţional. Iar o lume I mai bună şi mai dreaptă în- I seamnă implicit şi apărarea I materială şi morală a copilu- I lui. Zeci şi sute de milioane de copii de pe o bună parte a globului pământesc au ne- I voie de apărare, de creare a I condiţiilor elementare de dez- I voltare, de învăţămînt şi e- I ducaţie, de propăşire umană. I Sunt idei pentru a căror I concretizare militează neobo- I sit, cu neabătută consecvenţă, I în spiritul unui înalt uma- I nism, secretarul general al I partidului, tovarăşul Nicolae I Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu a căror activitate I pe plan internaţional repre- zintă o contribuţie de preţ I a României socialiste la re- I zolvarea problemei vitale a I omenirii: asigurarea viitoru- I lui umanităţii. „Copiilor — memoria între- I gii planete!“ — se spune ade- I sea, înţelegîndu-se prin aceas- I ta că lor trebuie să le fie I transmisă întreaga experienţă I a omenirii pentru a fi înar- I maţi cu tot ceea ce înţelep- I ciunea a tezaurizat mai bun, I in lupta pentru cucerirea a- I devăratei condiţii umane. A- I părarea lor, a copiilor în- I seamnă apărarea acestei me- I morii şi, în primul rînd a I năzuinţelor omenirii, a încre- I derii sale într-o viaţă cu ade- I vărat omenească. Sărbătorim azi Ziua copi- I iului. Şi-am adunat în sufle- I lele noastre toată dragostea, I gingăşia, grija părintească , pentru a le da sărutul nostru, I urîndu-le: „La mulţi ani!“. Pagină realizată de: VIORICA MANTA Foto: CONSTANTIN MIIIl COPILĂRIE fericităI Chipul ţării Din picuri de soare, Din stropi de culoare, Din chipuri de flori Deschise în zori, Din rouă, din vise, Din gînduri nescrise, Din glas de izvor, Din cîntec de dor, Din farmecul zării Desprind chipul ţării. DASCAl ANGELA clasa a VIII-a A Şcoala generală nr. 15 Tîrgu-Mureş Dedicaţie . Am fost mustrat, în mare, de o fetiţă numai pentru că m-am atins de mingea ei. Am adus fiicei mele de dragul lucrului şi rotunjimii o castană. Am răspuns multor copii la întrebarea: cît e ceasul? Şi de Ziua copiilor dedic această mică poezie tuturor copiilor lumii. DUMITRU MUREŞAN ' i*rÎ VISUL DE AZI ÎMPLINIREA DE MÎINE — Deci, să facem cunoştinţă ... — Mă numesc Kantor Zita, sînt elevă în clasa a IX-a B la Liceul pedagogic din Tîrgu-Mureş. i _ — Eşti deţinătoarea locului întîi la Olimpiada elevilor — faza pe ţară la arte plastice. Este greu să atingi o aseme- nea performanţă? 1 — La performanţe, cred că se ajunge muncind mult, cu pasiune. — Cît de mare ţi-a fost bucuria? — Mare evident, dar şi mai mare a fost a părinţilor. A fost prima lor certitudine că nu au greşit atunci cînd şi-au dat acordul de a urma secţia plastică din cadrul acestui liceu. 1 — „Imprimeu textile“ se numeşte arta pe care o faci De cînd te pasionează? — Din copilărie. Primele patru clase le-am Urmat la Şcoala generală din Bahnea. De acolo sînt, acolo îmi este familia. Marea recunoştinţă o port fostei mele învăţătoare, Buzogan Klara care m-a încurajat tot timpul și care mi-a spus: „Fetiţo, ai talent, ar fi păcat să nu-1 cultivi“. Sper că nu i-am înșelat încrederea. — Ce a însemnat acest pre-miu pentru tine? — Mi-a dat puteri. Și mi-a risipit îndoielile pe care le mai aveam. Am mai multă încredere în mine. — Cu celelalte obiecte cum te descurci la şcoală? — Sunt printre primii elevi din clasă. — Ce alte pasiuni mai ai? •— Istoria. îmi place foarte mult şi citesc cam tot ce s-a scris la noi. — Ce meserie ţi-ai propus să îmbrăţişezi? — Va urma examenul pentru treapta a doua. îmi doresc foarte mult să reuşesc. Apoi, voi urma, dacă voi reuşi să trec şi peste examenul de admitere, un Institut de arte plastice. Acestea sînt visele mele de acum. Nu-mi rămîne decît să muncesc foarte mult. Cei care mă cunosc spun că am talent. Dar talentul, dacă e necesar în meseria aceasta, nu este suficient. Trebuie muncă, foarte multă muncă. — In toate, îţi dorim succes. ★ — Te-am văzut prima oară pe o scenă tîrgumureşeană mişcindu-te cu multă graţie şi farmec. Erai cea mai mică de statură din echipa de gimnastică ritmică a Şcolii generale din Nadeş ... — Nu sunt cea mai mică. Aşa par eu de departe ... — Te rog să te prezinţi. — Mă numesc Livia Munteanu, sînt elevă în clasa a III-a la Şcoala generală din Nadeş. ■— Am văzut că la gimnastică te descurci bine Cu şcoala cum merge? — Pină acum am luat numai premiul I. — Şi anul acesta? — Cred că şi anul acesta tot prima voi fi. Aşa arată pînă acum catalogul. — Ce cadou vrei să primești de Ziua copilului? — O pereche de sandale roz. — Livia, spune-mi ce vrei să te faci tu cînd vei crește mare? — Profesoară de educație fizică. Asta vreau să fiu. Desen de SILVIU ȘTEFLEA rtopil! Cît de des rostim acest cuvînt şi cît de puţin ştim a exprima în cuvinte ceea ce înseamnă. Bunătatea, lumina iradiată de ochii şi zîmbetul tău, sufletul tău deschis şi fără umbre te aşează într-atîta firească strălucire îneît uneori, parcă îţi pierzi contururile, rămînînd în sufletul nostru ca o inefa- a bilă substanţă a existenţei. I Cum să te numim decît aşa simplu, cum ţi s-a zis de cînd e lumea lume: copil! I Sînt realităţi pe care le simţim puternic, le trăim cu toată fiinţa noastră şi totuşi le exprimăm greu şi incomplet. ■ Aceasta poate şi pentru fap-Iul că afectivitatea — în asemenea împrejurări — lasă prea puţin loc gîndirii. DeşiZiua Internaţională a Copilului este marcată în judeţul nostru prin numeroase manifestării • La Tîrgu-Mureş a fost organizat, la Şcoala generală nr. 9, „Festivalul de gimnastică“ al pionierilor. Sub genericul „Cel mai bun“ s-a desfăşurat concursul de triciclete, biciclete, trotinete şi patine pe rotile. Astăzi, în Piaţa Trandafirilor, se desfăşoară concursul de desene pe asfalt „Bucuriile copilăriei fericite“. La Platoul Corneşti, mîine ne se leagă dorinţa noastră de viaţă, idealurile noastre, lupta noastră de zi cu zi pentru o existenţă mai bună, munca şi creativitatea noastră. Eşti ultimul gînd de — Copiii — noapte şi primul gînd de zori. Ne ştergem lacrima în rîsul sufletului cînd ne aduci acasă nota 10, premii, cînd te vedem dansînd şi cîntînd pe scenă şi nu ne putem opri niciodată de a spune: copilul meu este cel mai bun. Copiii! In cîntecul părinţilor şoptit care nu se potoleşte pionierii şi şoimii patriei din municipiu prezintă programul artistic: „Copilărie, vis de aur“ • la Sighişoara au fost organizate numeroase dezbateri, expuneri cu caracter informativ şi educativ pentru copii. Dintre acestea amintim: „A fi copil în România“, „Copiii României socialiste doresc pacea“. In sala ,,Mihai Eminescu“ a avut loc un program cultural artistic, susţinut de cele mai bune formaţii artistice ale pionierilor şi şoimidecît odată cu asfinţitul ochii lor aprinşi de griji şi neli- nişti, de bucurii şi mîngîiere pentru voi, găsiţi întotdeuna liniştea copilăriei. Voi rămî- ? neţi pentru noi, chiar atunci cînd ajungeţi copii cu copii, grija noastră permanentă, frămîntarea noastră de-o via-ţă, dragostea şi dorul nostru. Dorul ne cuprinde imediat ce ne despărţim de voi, lăsîn- du-vă la poarta căminului, a şcolii, a bibliotecii, peste tot acolo unde sînteţi primiţi, în- văţaţi cu dragoste, cu atenţie, cu toată căldura părintească. ^ Copii! Urmaşii noştri, cer- I tificatul nostru de existenţă pe acest pămînt. Să ne creş- teţi mari, sănătoşi, în pace şi J linişte. \ lor patriei, intitulat: „Copiii lumii doresc pacea . La Reghin sunt organizate astăzi concursuri de desene pe asfalt, întreceri sportive, spectacole omagiale. Tot astăzi se deschide expoziţia cu lucrări realizate de pionieri în cadrul cercurilor aplicative „Start spre viitor“ • La Luduş a fost organizat carnavalul „In lumea minunată a basmului“, întîlniri ale copiilor cu activişti de partid, cadre didactice. * STEAUA ROȘIE PAGINA 3