Steaua Roşie, februarie 1986 (Anul 37, nr. 26-49)

1986-02-01 / nr. 26

2 februarie — 2 martie „LUNA CĂRŢII LA SATE“ Cea de-a XXVI-a ediţie a tradiţionalei manifestări „Luna cărţii la sate“, circumscrisă celei de-a VI-a ediţii a Festivalului naţional „Cintarea României“, este consacrată omagierii a 65 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român. Ea îi va desfăşura sub genericul „Cartea în sprijinul formării conştiinţei socialiste, al perfecţionării pregătirii profesionale a oamenilor muncii de la sate, al înfăptuirii noii revoluţii agrare“, în lumina sarcinilor , decurg din documentele programatice ale Congresului al XI-lea al partidului. In toată această perioadă, în bibliotecile comunale şi şcolare, în căminele culturale, librării şi şcoli, în cooperativele agricole şi alte unităţi economice şi de cultură din mediul rural se vor organiza manifestări şi acţiuni diverse ca: recenzii şi prezentări de cărţi, expuneri, dezbateri şi simpozioane, medalioane, concursuri şi seri literare, recitaluri de poezie patriotică, montaje literare etc. Locul central în manifestările „Lunii cărţii la sate“ îl va ocupa popularizarea şi difuzarea documentelor de prtid şi de stat şi în special a operelor de excepţională valoare teoretică şi practică ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Vor fi popularizate lucrările care ilustrează marile realizări obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, de-a lungul celor peste 20 de ani care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului. Iată cîteva dintre importantele acţiuni care se vor desfăşura în această perioadă. Cu concursul inginerilor şi tehnicienilor se vor organiza acţiuni care să contribuie la perfecţionarea pregătirii profesionale a oamenilor muncii din mediul rural. Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Biblioteca judeţeană şi Uniunea judeţeană a CPADM în colaborare cu Asociaţia scriitorilor din Tîrgu- Mureş vor organiza întîlniri ale publicului cu scriitori, redactori şi oameni de cultură, în colaborare cu Biblioteca municipală Sighişoara se va organiza, în comuna Albeşti, un schimb de experienţă cu participarea bibliotecarilor din zona municipiului pe tema „Contribuţia bibliotecii în rezolvarea sarcinilor economice şi social-politice ale localităţii“. Biblioteca judeţeană va finaliza procesul de amenajare a bibliotecilor staţii pilot din Deda, Sărmaşu, Iernut, Singeorgiu de Pădure, Miercurea Nirajului, organizînd aici şi activităţi circumscrise „Lunii cărţii la sate“. Sub îndrumarea Inspectoratului şcolar judeţean în şcoli vor fi organizate activităţi la care îşi vor aduce contribuţia bibliotecile, cercurile şi cenaclurile literare şcolare. Sub îndrumarea Consiliului judeţean al sindicatelor, în unele unităţi economice din judeţ vor avea loc acţiuni şi manifestări care vizează în mod direct perfecţionarea pregătirii profesionale, tehnico-economice a lucrătorilor din aceste unităţi. Inaugurarea acţiunilor din „Luna cărţii la sate“ pe plan judeţean va fi marcată printr-un complex de acţiuni cultural-educative care vor avea loc duminică, 2 februarie, în comuna Ungheni. Premieră la Teatrul muncitoresc din Tîrnăveni „DUBLA DISPARIŢIE A MARTHEI H__“ de ŞT. OPREA A douăsprezecea premieră a trupei de actori amatori din Tîrnăveni (care a avut loc luni seara, 20 ianuarie, pe scena Casei de cultură din localitate, instituţie cu care clubul muncitoresc se pare că va intra într-o nouă fază de colaborare mult mai generoasă şi mai utilă ambilor parteneri), deci noua premieră cui „Dubla dispariţie a Marthei H. G.de Ştefan Oprea a făcut sală superplină. Aceasta spre deplina satisfacţie a protagoniştilor şi realizatorilor ei (regia: actorul Traian Costea de la Naţionalul tîrgumureşean, scenografia Maria Varra, ilustraţia muzicală Ioan Bucur, sonorizare: Marius Matei, sufleur: Éva Nagy). Comedie poliţistă în două acte, piesa părea abordabilă şi relativ uşor de montat scenic (în dauna unor carenţe de text şi logică a scenariului) cu atît mai mult cu cit echipa regizorului Traian Costea dispunea şi de „actori pe rol“. Nediscutînd valoarea scenariului (text şi conflict propus) care, „între noi fie vorba“, nu excelează, să remarcăm intenţiile şi realizarea creatorilor din Tîrnăveni. S-a lucrat mult şi cu dăruire aşa cum talentatul colectiv de actori amatori al Combinatului chimic din Tîrnăveni şi-a impus de mult la capitolul „conduită profesională“; a fost se pare, un travaliu mult mai mare faţă de pretenţiile iniţiale ale piesei, acest lucru derivînd ca necesitate în primul rînd datorită concepţiei regizorale. Traian Costea a aplicat acestei montări reţeta severă a unei transpuneri scenice profesioniste. Pe o scenografie modernă, utilă, integrată intenţiilor regizorului de creare a unei atmosfere care să ajute punerii în evidenţă a celor două atribute ale piesei „şi comedie şi poliţistă“, cu o recuzită redusă la... strictul necesar, cu un desen al mişcării deosebit de sever, jocul celor 10 actori amatori a cerut o concentrare maximă, o interiorizare puternică, o mobilizare a tuturor calităţilor interpretative DOI’ţJ MUREŞAN (Continuare In pag. a 4-a) * STEAUA HO^IF P^’INA 3 Bienala de artă fotografică A Xll-a Bienală interjudeţeană de artă fotografică a fost găzduită de sălile UA.P din Tîrgu Mureş şi se pare că ediţia din acest an este una dintre cele mai ■euştte, gîndindu-ne atît la valoarea artistică a lucrărilor cit şi la diversitatea stilistică şi a tehnicilor de realizare In sfîrşit, în Bienala de la Tirgu-Mureş nudul pare a fi băgat în seamă, la jurizare depăşindu-se bariera opticii puritan-obtuze datorită căreia nu se făcea deosebire intre o lucrare artistică şi o fotografie mediocră, vitregind expoziţiile de una dintre cele mai dificile şi interesante teme sub aspectul realizării artistice. A fost acordat şi un premiu special (din cele trei speciale) pentru lucrarea color („Nud“) realizată de talentata artistă fotograf care este Simon Ida din Tirgu-Mureş. Deşi a fost folosită o gamă variată de procedee tehnice de realizare compoziţională şi a efectelor plastice, începând de la diversitatea obiectivelor, filtre, colaje, supraexpuneri, voalări, materiale auxiliare de patinare, elemente grafice, tehnici de opturare şi copiere sa. constatăm cu satisfacţie faptul că, spre deosebire de anii anteriori cînd atenţia unei mari părţi a artiştilor fotografi se îndrepta spre experimente şi efecte tehnice in timpul din urmă se observă „orientarea obiectivelor" spre ... arta fotografică adevărată. Ne gîndim la valoarea artistică deosebită pe care natura, viaţa, omul în ipostazele şi etapele existenţei le conţin, la semnificaţia şi bogăţia de idei cuprinse în marc aceste comori artistice şi de idee pe care artistul fotograf le descoperă, le semnifică le pune în valoare prin arta sa. Bienala găzduită de Tîrgu- Mureş cu ele peste 3oo de lucrări expuse, realizate d° artişti fotografi din 29 lei localităţi ale ţării, cu cele peste 30 de premii oferite participanţilor, demonstrează cu prisosinţă că arta fotocrrrticii se impune din ce în ce mai mult în domeniul creaţiei autentice ca un gen al inteligenţei şi rafinamentul ri artistic. DORU ANDREI * MIHAI SIN: „Sper că aspiraţiile nobile şi dorinţa intru mai bine ale scriitorului vor interesa pe cititorii viitorului" — In ultimii trei ani aţi elaborat o nouă carte. A cita în cariera dv.? Ce oferiţi cititorului prin ea? — Ar fi a şaptea mea carte şi mi-au trebuit într-adevăr cam trei ani pentru scrierea ei, fiind vorba de un roman, iar romanul, nu spun o noutate, te obligă să-ţi adaptezi suflul la o cursă lungă. — E stilul dv., întrucît patru cărţi din cele şapte de pînă a.. cum sînt romane ... — Da, putem spune şi aşa, deşi n- am abandonat genul scurt (schiţa, povestirea, nuvela) şi chiar dacă nu am mai publicat de mai mulţi ani proză scurtă prin reviste, proiectul imediat, după ce va apărea romanul „Schimbarea la faţă“, va fi o carte de proză scurtă. — In măsura în care vreţi să anticipaţi apariţia cărţii „Schimbarea la faţă“, te aduce ea nou în creaţia dumneavoastră romanescă? — Am mai avut ocazia să spun că obsesiile mele n-au ţinut şi nu ţin de schimbări formale, stilistice, spectaculare. Cu fiecare nou roman am încercat să adîncesc o anumită problematică care, cred eu, îmi e deja specifică, am încercat să sondez straturi de profunzime ale psihologiei individuale şi colective. Noutatea „Schimbării la faţă“ ar consta deci, din acest punct de vedere, în speranţa că-mi va fi confirmată o evoluţie a scrisului meu, un drum ascendent. Despre asta se vor pronunţa însă criticii literari şi cititorii, munca mea fiind practic încheiată în momentul în care am predat manuscrisul Editurii „Cartea Românească“. In alte amănunte nu aş vrea să intru acum. Poate cu altă ocazie, după ce cartea va fi în librării. Criticii s-au pronunţat asupra cărţilor dv. că sunt inspirate din realitatea imediată. Nu este o dificultate pentru creator abordarea realităţii cotidiene, dat fiind faptul că actul creator solicită şi o anumită detaşare de subiectul tratat. — Există o dificultate, uneori imensă, şi care poate să-ţi provoace şi momente de descumpănire şi descurajare. Există însă un şi mai mare pericol, în lipsa acelei detaşări de care vorbeaţi şi anume riscul de a produce cărţi efemeride care să nu aibă decât un succes de sezon pentru a intra apoi într-o definitivă uitare. Detaşarea necesară, căci este necesară o detaşare, nu se obţine doar prin curgerea timpului, cum se crede de cele mai multe ori. Romancierii contemporani ai acestui sfîrşit de veac, şi romancierii români reprezentativi nu fac excepţie de la această necesitate, tind să înglo- Şantier de creaţie beze în formaţia lor, în personalitatea lor şi trăsături caracteristice odinioară doar sociologului, filosofului sau istoricului. Trăind de cele mai multe ori asemenea unui om obişnuit, romacierul care dovedeşte o reală vocaţie şi profesionalitate trebuie să aibă acea altitudine a gindirii care să-i acorde şansa de a rezista modelor sezoniere şi, de ce nu, de a aspira la eternitate, oricît de relativă şi controversată ar fi această noţiune. — Şi totuşi cum poate romancierul să-i confere unui subiect de actualitate amprenta perenităţii? — Soluţii unanim acceptate nu există. Aşa cum nu poate exista o reţetă care să ne apropie de perenitatea dorită. Doar talentul nu este suficient, cu atît mai puţin o îndemînare de povestitor pristidigitator în mînuirea limbajului. Mai e necesară şi acea încă atît de misterioasă forţă a creaţiei, precum şi credinţa în valorile eterne ale omului. Omul dintotdeauna a iubit sau a urît cu disperare şi patimă, şi-a pus probleme dintre cele mai controversate în legătură cu felul cum trebuie să-şi trăiască viaţa pentru a întîmpina cu demnitate şi împăcare moartea, şi-a pus întrebări dintre cele mai grave în privinţa rolului său într-un sistem social dat. De ce să nu sperăm astfel că zbuciumul nostru sufletesc, munca noastră, înfăptuirile şi eşecurle, aspiraţiile noastre nobile şi permanenta dorinţă întru mai bine nu vor interesa pe cititorii viitorului?! — Lucraţi, din 1991, în redacţia revistei Vatra. Cum împăcaţi munca gazetarului ca timpul de creaţie al scriitorului? — Consider şi acum că a fost o şansă pentru mine şi colegii mei apariţia acestei reviste, şansă pe care toţi trebuie s-o preţuim cum se cuvine. Munca la Vatra nu este divergentă cu munca scriitorului, dimpotrivă, un schimb permanent de idei cu colegii şi colaboratorii poate fi un nepreţuit stimulent pentru orele de noapte, în cazul meu, necesare scrierii unui roman. E o bucurie să aud fie din judeţul Mureş, fie din alte regiuni ale ţării vorbe de apreciere la adresa revistei. E o bucurie să constanţi, o spun cu toată modestia, că revista la care lucrezi a crescut valoric de la an la an, alăturîndu-se astăzi revistelor de prestigiu naţional cu tradiţie. Este un rezultat firesc al eforturilor şi capacităţilor de creaţie ale colectivului redacţional, al atît de regretatului Romulus Guga, precum şi al actualei conduceri şi al colaboratorilor fidelirevistei. Dar creşterea valorică a Vetrei n-ar fi fost posibilă fără acel climat de înţelegere şi preţuire cu care revista a fost şi este înconjurată în judeţul căreia îi aparţine de fapt aşa cum aparţine întregii ţări. În absenţa acestui climat şi fără sprijin am fi realizat desigur mult mai puţin. OLGA IVANNESCU Cum patria Numai neamul tău ştie cum te-mpodobeşti prin meri şi pruni, cum te luminezi cu fiii şi străbunii, cum rodeşti cu faţa spre soare, cum lacrimi verşi în istorii amare, cum din cenuşă te ridici la răscoale, iarbă deasă creşti peste satele goale, cum vieţi semeni spre Dunărea nouă, rabzi între lanuri când frig e şi plouă. Cum alegi pacea din încercări şi izbînzi ştie neamul tău cu ochii săi blînzi cum te fereci în suflet, rod şi stîncă. In toate te ştim cum eşti. Sintem laolaltă: suflete roditoare chiar şi pe-o stincă, arc de triumf peste-a satului poartă. MARIA MAILAT CULCER Cîntec pentu Carpaţi mei Adie o chemare dinspre munţi şi brazii aduc răcoarea mai aproape, nu e nevoie de toiag şi punţi să pot urca pe creste avîntate; nu am cu mine decit dorul ţării, mireasma pâinii coapte in cîmpie şi freamătă chemarea-n piscul zării urcuşul meu fiind o simfonie; mă duc şi beau dintr-un izvor ameţitoarea apă a-nălţimii şi din albastrul munţilor pridvor mă înfioară-adincul limpezimii; pornesc cu apa-n cîntec printre stînci străluminînd cuvîntul în scîntei, cu doruri limpezi şi adinei în cintec veşnicesc Carpaţii mei. FELICIA CREŢEA