Steaua Roşie, ianuarie 1987 (Anul 38, nr. 1-25)
1987-01-15 / nr. 11
ANGAJARE FERMA ÎN ÎNFĂPTUIREA SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Creşterea accentuată a productivităţii muncii — obiectiv programatic al Congresului al Xlll-lea al partidului Anul 1987, definit de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu drept an hotăritor în îndeplinirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea al partidului privind dezvoltarea intensivă, trecerea României socialiste la un stadiu superior al existentei sale, a început sub auspiciile responsabilității, ale angajării ferme pentru materializarea complexelor obiective ale planului unic pe acest an. In aceată strategie, prevederile pe 1987 au ca prioritate fundamentală accentuarea laturilor calitative ale creşterii economice, accelerarea cursului spre reproducţia de tip intensiv care are ca bază ridicarea substanţială a productivităţii muncii, a eficienţei economice. Productivitatea muncii în industria republicană, calculată pe baza producţiei-marfă, urmează să crească în acest an cu 7,5— 8,5 la sută faţă de 1986. Această cerinţă este definitorie pentru noua etapă, iar în ramurile de vîrf, în unele industrii, în majoritatea întreprinderilor din judeţul nostru acest indice are un ritm mai alert decît media pe ţară. De ce acordă conducerea partidului nostru o importanţă atît de mare creşterii mai accentuate a productivităţii muncii? Această orientare programatică, înscrisă în hotărîrile Congresului al XIII-lea ca unul din obiectivele fundamentale ale actualului cincinal are o fundamentare ştiinţifică bine determinată şi ţine seama de potenţialul tehnic şi uman al ţării. Referindu-se la această problemă, secretarul general al partidului nostru a arătat că „sporirea rapidă a productivităţii muncii reprezintă o lege obiectivă a progresului economic şi social, o cerinţă vitală a afirmării superiorităţii societăţii socialiste“. Astfel, creşterea mai puternică a productivităţii muncii devine factorul hotărîtor al dezvoltării intensive. Rezultatele unor calcule de sinteză arată că majorarea numai cu 1 la sută a productivităţii muncii sociale asigură, la nivelul anului 1990, un spor al venitului naţional de circa 12 miliarde de lei. întreprinderile judeţului nostru, în care s-a trecut cu forţe sporite la cea de-a doua etapă de modernizare şi perfecţionare a organizării producţiei şi muncii, au temeiuri să nutrească în ridicarea mai puternică a productivităţii. Elocvent este faptul că pe primul an al acestui cin- cinal, productivitatea muncii sociale, la nivelul judeţului nostru, a fost depăşită cu 12.589 de lei pe om, demonstrînd că în condiţiile promovării progresului tehnic, al utilizării mai depline a potenţialului întreprinderilor, sunt posibile noi dimensiuni în valorificarea superioară a resurselor de care dispunem. Şi în această direcţie putem sublinia faptul că întreprinderea Electrocentrale Mureş a înregistrat o spectaculoasă creştere a productivităţii, situîndu-se pe locul I pe judeţ la acest indicator. Locuri de frunte ocupă, pe 1986, şi Combinatul chimic Tîrnăveni, întreprinderea de stofe Sighişoara, Prodcomplex, ţesătoriile de mătase din Tîrgu-Mureş şi Sighişoara, Fabrica de zahăr Luduş, Piscicola Zau, întreprinderea de bere Reghin, „Tîrnava“ Sighişoara, IFET Reghin, Fabrica de anvelope Luduş şi multe altele care au aplicat cu rigurozitate măsurile de modernizare a producţiei, de perfecţionare a tehnologiilor de fabricaţie, ac- GH. BARBULESCU (Continuare in pag. a 4-a) Metalotehnica Tîrgu-Mureş Viguroasă deschidere la export Dinamica exportului întreprinderii Metalotehnica din Tîrgu-Mureş reflectă, la scara cuvenită, în modul cel mai elocvent materializarea eforturilor de traducere în viaţă a politicii partidului şi statului nostru, a indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind necesitatea extinderii şi diversificării activităţilor de comerţ exterior, pe de o parte, ca şi fructificarea acumulărilor calitative pe parcursul ultimilor ani ai acestui destoinic colectiv, pe de altă parte. Aceasta o demonstrează şi faptul că, deşi planul la export al anului 1986 a fost cu 37 la sută mai mare decît anul anterior, el a fost realizat în întregime, motivaţia constînd,în principal, în calitatea şi gradul înalt de tehnicitate şi fiabilitate al maşinilor şi utilajelor realizate. Desigur, aceste caracteristici se fundamentează, prioritar, pe preocuparea manifestă a muncitorilor, maiştrilor, a cadrelor de specialitate de a îngloba în produse un volum tot mai mare de muncă vie, ca şi cuceririle de ultimă oră ale progresului tehnic şi ştiinţific în domeniu. Interesîndu-ne despre condiţiile în care a debutat producţia pentru export în 1987, pornind tocmai de la experienţa bună a anului trecut, aflăm că, faţă de 1986 livrările la export vor fi cu 11 la sută mai mari, că, pentru prima dată în istoria întreprinderii, volumul exportului va reprezenta 25 la sută din întreaga producţie marfă. Că această sarcină importantă are sorţi de izbîndă o confirmă şi un alt aspect: în ianuarie 1987 erau asigurate peste 90 la sută din contractele la export, faţă de numai 50 la sută în ianuarie anul trecut — ceea ce reconfirmă prestigiul şi căutarea de care se bucură maşinile întreprinderii pe piaţa externă. Dar, desigur, pentru a ajunge aici, într-un domeniu al construcţiilor de maşini în care predominantă este mecanica fină de cel mai înalt nivel, a fost nevoie de a se înzeci valoarea muncii vii — expresie a gradului de calificare, al cunoştinţelor tehnice, al menţinerii „pasului“ cu toate noutăţile din această ramură. O deviză a colectivului, repetată în mai multe forme pe parcursul documentării, ar suna cam aşa: „să facem totul pentru ca lumea să ne cunoască!“. Cunoaştere care asigură, în final, noi pieţe de desfacere. Ce se întreprinde în acest sens? In principal o masivă participare la tîrgurile şi expoziţiile internaţionale de specialitate. Numai pentru acest an Metalotehnica şi-a exprimat dorinţa de a-şi prezenta produsele — între care ultimele tipuri din renumita familie a maşinilor de cusut industrial, maşinile de tricotat rectiliniu şi gama diversă a graiferelor — la importantele manifestări comerciale din 26 de localităţi de peste hotare — Moscova, Leipzig, Plovdiv, Izmir, Bagdad, Delhi, Bruxelles etc. Se speră ca forul tutelar şi Camera de comerţ exterior să creeze colectivului posibilitatea prezenţei la cît mai multe asemenea confruntări — calea cea mai directă de a se face „cunoscuţi în lume“. Ni se spune că, dacă pînă acum doi-trei ani ritmurile de creştere la export erau mai modeste, acum — graţie efortului creator al oamenilor muncii de aici de a reînnoi şi moderniza M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 3-a) PJJOKTABI D/K TO*71 ,UHITI-'A/ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Zilele acestea a avut loc, în localul clinicilor de pediatrie I şi II din Tîrgu-Mureş, vernisarea lucrărilor de pictură monumentală, realizate in cadrul Şantierului judeţean de artă plastică al pionierilor şi şcolarilor, manifestare ce se înscrie în chip fericit pe linia bunei conlucrări între Consiliul judeţean al Organi- Generosul gest aţiei pionierilor şi Direcţia sanitară judeţeană. Timp de şapte zile, pionierii membri ai atelierelor de artă decorativă de la casele pionierilor şi şoimilor patriei din Tîrgu-Mureş şi Tîrnăveni, precum şi ai cercurilor de pictură de la şcolile generale nr. 14 din Tîrgu-Mureş şi din Iernut, s-au întrunit aici, intr-o perioadă a vacanţei de iarnă, pentru a-şi uni îndemînarea şi talentul în scopul ca, din armonia liniilor şi culorilor să răsară şi aici, în mijlocul copiilor veniţi să ION CIURDARU (Continuare in pag. a 2-a) — Reportajul nostru ------------- . fl Anul XXXVIII I Nr. 11 (8.940) Vt I| 15 ianuarie 1987 1] \\ 4 pagini ]| 50 de bani M SCRISOAREA TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU adresată celor care i-au trimis mesaje şi telegrame de felicitare cu prilejul aniversării zilei de naştere Tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului, i-au fost trimise, cu prilejul aniversării zilei de naştere şi a îndelungatei sale activităţi revoluţionare, un mare număr de mesaje, scrisori şi telegrame de felicitare. Dînd expresie gîndurilor şi sentimentelor lor de aleasă stimă şi preţuire, muncitorii, ţăranii cooperatori, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură, cadrele didactice, activişti de partid şi de stat, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, revoluţionare au adus un vibrant omagiu tovarăşei Elena Ceauşescu şi i-au adresat, din toată inima, calde urări de sănătate, viaţă îndelungată, fericire şi putere de muncă, de noi şi tot mai mari realizări în activitatea de înaltă răspundere pe care o desfăşoară în conducerea partidului şi statului, pentru progresul şi înflorirea României socialiste. Tuturor celor care i-au transmis mesaje, scrisori şi telegrame de felicitare, tovarăşa Elena Ceauşescu le-a adresat următoarea scrisoare de mulţumire: „Doresc să mulţumesc călduros organizaţiilor de partid, ministerelor, instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, oamenilor muncii din întreprinderi industriale şi unităţi agricole, din institute de cercetare ştiinţifică şi proiectare, din învăţămînt, cultură şi artă, tuturor celor care mi-au adresat felicitări şi urări cu prilejul aniversării zilei de naştere. Apreciez aceste manifestări ca o expresie a sentimentelor de profundă încredere şi ataşament pe care oamenii muncii, întregul popor le nutresc pentru eroicul şi gloriosul nostru partid comunist — forţa politică conducătoare a întregii naţiuni — în rîndurile căruia am militat din cei mai tineri ani ai vieţii şi pe care îl voi sluji, întotdeauna, cu întreaga mea fiinţă. Voi acţiona cu toată energia, şi în viitor, pentru înfăptuirea neabătută a politicii partidului de dezvoltare economică şi socială a ţării, pentru progresul continuu al ştiinţei şi culturii, pentru împlinirea aspiraţiilor supreme ale poporului român, pentru triumful cauzei păcii, colaborării şi înţelegerii între toate naţiunile lumii. Adresez, din toată inima, tuturor celor care mi-au transmis felicitări, cele mai calde urări de sănătate şi fericire, de satisfacţii şi împliniri tot mai bogate în muncă şi în viaţă. Urez întregului nostru popor succese şi realizări tot mai mari în activitatea consacrată înfăptuirii prevederilor planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, care vor asigura ridicarea pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie a României Socialiste“. ELENA CEAUŞESCU Colectivul de la IPM Sport Reghin a început anul 1987 cu hotărîrea de a aplica, în activitatea de zi cu zi, măsurile stabilite în programul de modernizare şi de înnoire a producţiei, în vederea realizării contractelor de export şi pentru piaţa internă, în condiţii de cea mai bună calitate şi eficienţă economică — sarcină de primă importanţă, subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 13 ianuarie 1987. Fotografia, realizată de IOSIF TRIF, prezintă aspecte de muncă de la linia nr. 3 pregătitcu sut feţe încălțăminte sportivă.