Steaua Roşie, august 1988 (Anul 39, nr. 182-206)

1988-08-02 / nr. 182

Creaţia tehnico-ştiinţifică în sprijinul creşterii calităţii şi eficienţei Acţionînd în spiritul orientări­lor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organele şi organizaţiile sindicale de la Combinatul de îngrăşăminte chi­mice din Tîrgu-Mureş acordă o atenţie deosebită stimulării crea­ţiei tehnico-ştiinţifice, desfăşu­rând în acest sens, sub condu­cerea organizaţiilor de partid, în strânsă conlucrare cu consiliul oamenilor muncii, o susţinută muncă organizatorică şi politi­co-educativă. Problemele creşte­rii calităţii şi eficienţei activită­ţii economice, prin­ promovarea progresului tehnic, sunt, de alt­fel, în cadrul combinatului nos­tru, probleme de larg interes, care preocupă întregul colectiv de oameni ai muncii. Participarea în număr mare a muncitorilor, inginerilor, tehni­cienilor şi economiştilor la acti-^­vitatea de creaţie ştiinţifică şi tehnică se impune, desigur, ca o cerinţă care rezultă din sarcini­le complexe şi mobilizatoare pe care le avem de realizat pentru desfăşurarea unei activităţi de producţie eficiente, în vederea îndeplinirii planului pe 1988 şi pe întregul cincinal. Rezultatele bune obţinute în producţie de către combinatul nostru incor­porează o pondere tot mai mare de inteligenţă şi creativitate, de soluţii tehnice originale, eficien­te, roade ale eforturilor crea­toare ale colectivului. Promovarea pe scară largă a progresului tehnic în diferite sectoare de producţie, prin mo­bilizarea întregului potenţial tehnico-ingineresc, a devenit necesară ca urmare a unor ac­ţiuni de modernizare, de creş­tere a eficienţei economice, de diversificare a producţiei şi de a­­similare a unor produse noi, de creştere a calităţii produselor şi a competitivităţii lor. Aceste probleme ale perfecţionării şi modernizării producţiei — pro­ces neîntrerupt, de largă per­spectivă — au stat şi stau me­reu în atenţia comitetului sin­dicatului şi, desigur, a comisi­ei inginerilor şi tehnicienilor, care, folosind cadrul organizatoric e­­xistent, formele specifice de sti­mulare a creaţiei tehnico-ştiinţi­­fice, acţionează pentru mobiliza­rea întregului potenţial creativ al colectivului nostru spre în­făptuirea obiectivelor pe care ni le-am propus. Comisia ingineri­lor şi tehnicienilor de la „Azo­­mureş“ este alcătuită din spe­cialişti cu experienţă, din cele mai importante secţii şi compar­timente ale unităţii. Mişcarea de invenţii şi inova­ţii, care are o îndelungată tra­diţie şi realizări notabile în ca­drul combinatului nostru, a fost îndrumată şi sprijinită de comi­tetul sindicatului şi CIT, mai a­­les prin cercurile de invenţii şi in­ovaţii. In primul semestru al anului 1988 au fost înregistrate 10 invenţii şi o inovaţie, ele a­­vînd o eficienţă economică de 6.590.000 de lei. S-a evidenţiat, îndeosebi colectivul de inventa­tori compus din inginerii Ioan Villen, Alexandru Murgu, Nico­lae Geambaşu şi electricianul Teodor Vultur, care a realizat în această perioadă mai multe in­venţii de certă eficienţă privind, îndeosebi, creşterea siguranţei în funcţionarea instalaţiilor. Un număr din ce în ce mai mare de cadre tehnico-ingine­­reşti din combinatul nostru, par­ticipă la iniţiativa „Fiecare ca­dru tehnico-ingineresc şi de spe­cialitate să rezolve anual o pro­blemă tehnică în afara sarcinilor de serviciu“. Iniţiativa este apli­cată, în prezent, de 145 de ca­­dre tehnice şi de specialitate, ca­re în semestrul I au rezolvat şi aplicat în producţie 120 de te­me (din cele 160 propuse) cu o eficienţă economică de cca. 8,5 milioane de lei. Dintre temele cele mai importante, rezolvate şi aplicate în producţie, amintim­ transportul pneumatic al cloru­­rii de potasiu la turnurile de granulare la instalaţia NPE, în­locuind sistemul cu elevatoare şi şnecuri, ducînd la reducerea consumului de energie electrică şi la o mai mare siguranţă în funcţionare (realizat de ing. Mi­­hai Ogreanu, tehnicianul Mihai Oltean, maistrul Gheorghe Luca şi proiectantul Viorel Dălălău); realizarea unui sistem de conduc­te între fabricile de amoniac pentru recuperarea gazelor de sinteză eşapate la porniri şi că­deri de la o fabrică la celelalte, aflate în funcţiune (realizatorii inginerii loan Soleriu şi Grigore Marian, maistrul Gheorghe Ru­­su şi alţii). Avînd în vedere sarcinile deo­sebite pe care colectivele de oa­meni ai muncii din combinat le au pentru realizarea producţiei de export, comitetul sindicatului şi comisia inginerilor şi tehni­cienilor, cu sprijinul şi sub în­drumarea organizaţiei de partid, s-au preocupat de perfecţiona­rea şi dinamizarea activităţii „cercurilor calităţii“, astfel in­cit ele să acţioneze cu eficienţă sporită pentru ridicarea calităţii produselor, formînd în acest sens o largă opinie de masă la fiecare loc de muncă. Activitatea de creaţie tehnico­­ştiinţifică, de promovare a pro­gresului tehnic continuă, fireşte, şi în semestrul II, astfel încît temele prevăzute în planul de invenţii şi inovaţii, ca şi cele pe care şi le-au propus colectivele de muncitori şi specialişti din diferite secţii şi compartimente să fie finalizate cît mai repede. Conştiente de răspunderile lor, cadrele tehnico-inginereşti de la „Azomureş“ s-au angajat să-şi sporească contribuţia la promo­varea progresului tehnic la fie­care loc de muncă, să se mobi­lizeze şi mai mult pentru ceş­terea calităţii produselor şi a e­­ficienţei economice în toate sec­toarele de producţie. ing. AURORA MANOLACHE, preşedintele sindicatului, ing. DIONISIE KOVACS, membru al comisiei inginerilor şi tehnicienilor de la Combinatul de îngrăşăminte chimice din Tîrgu-Mureş ' * STEAUA ROSTE PAGINA 3 Vedere din noua hală de debitat cherestea de la Lunca Bradului (Urmare din pag. I) fost depăşită cu 3.000 de mc ma­să lemnoasă, şi valorice, cît şi în diminuarea cheltuielilor to­tale şi materiale la 1.000 de lei producţie marfă. Rezultatele ce­le mai bune în această perioadă le-au obţinut colectivele sectoa­relor forestiere de exploatare din Lunca Bradului şi Răstoli­­ţa, iar cele mai slabe — din Bistra Mureşului, UFET Solo­­văstru şi Sovata. Atît raportul prezentat cît şî intervenţiile participanţilor la discuţii, a tovarăşului Alexan­dru Bugna­riu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Reghin, care a luat parte la a­­dunare, au insistat asupra nea­junsurilor manifestate în prima jumătate a anului, asupra mă­surilor şi acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru eliminarea stărilor de lucruri negative, pre­gătind temeinic încheierea se­mestrului II şi intrarea în noul an forestier. Organizaţiile de partid şi sindicat, consiliul oa­menilor muncii au fost chemate să acţioneze în aşa fel încât să se asigure valorificarea superi­oară a întregii cantităţi de ma­să lemnoasă, în vederea onorării obligaţiilor contractuale la sorti­mentele la care în prima jumă­tate a anului s-au înregistrat res­tanţe faţă de anumiţi beneficiari. De asemenea, se cer acţiuni hotă­râte pentru finalizarea în cel mai scurt timp a reparaţiilor capitale de la fabrica de PAL, în vederea realizării integrale a exportului la acest important sortiment şi asigurarea atingerii parametrilor proiectaţi la fabrica de furnire şi panel, prevedere scadentă la finele trimestrului III. Atenţie deosebită trebuie acordată valo­rificării superioare şi integrale a masei lemnoase exploatate din parchete, ridicării calităţii pro­duselor pentru a suplini cantita­tea de producţie fizică mai mică planificată a se exploata în se­mestrul II şi pe această cale rea­lizarea planului fizic prevăzut. Avînd în vedere că sarcinile de plan pe 1989 sunt mobiliza­toare faţă de nivelul de dotare al întreprinderii, trebuie să se treacă urgent, cu toate forţele, la pregătirea condiţiilor necesa­re bunei derulări şi realizări a producţiei pe anul viitor, prin a­­sigurarea stocurilor de masă lemnoasă pentru perioada de iarnă, la nivelul planului stabi­lit de centrala industrială. Pro­gramele de măsuri adoptate în unanimitate de adunarea gene­rală sunt cea mai bună garan­ţie că forestierii mureşeni vor înfăptui înainte de termen şi în condiţii de înaltă calitate sarci­nile de plan şi angajamentul majorat la 100 de milioane de lei pe anul 1988, precum şi a planului de producţie pe anul viitor. Forestierii mureşeni Sâptămină decisivă la secerişul griului! (Urmare din pag. 1) şi Oroi, unităţi care au bene­ficiat şi de aportul organizato­ric al specialiştilor, de răspun­derea sporită faţă de mersul campaniei. In schimb, la Fîna­­ţe se cere din partea preşedin­telui mai multă exigenţă şi preocupare pentru buna desfă­şurare a secerişului, cu atît mai mult cu cît unitatea nu are in­giner şef sau alt specialist care să se ocupe îndeaproape de pro­blemele campaniei. Spre exem­plu, duminică după-masă, deşi s-a lucrat la recoltarea griului, preşedintele nu şi-a făcut atîta timp încît să ajungă în cîmp şi să vadă cum lucrează combinerii, cu ce probleme se confrun­tă, ce măsuri trebuie lua­te pentru o activitate mai rod­nică, combinerii descurcându-se singuri, aşa cum au putut. Aproape peste tot, o atenţie sporită s-a acordat şi onorării obligaţiilor contractuale faţă de stat, livrîndu-se pînă duminică, în baze, 7.000 de tone de grîu. In privinţa producţiei, cele mai bune rezultate se înregistrează în cooperativele agricole din Căpuş,­ Grebeniş şi Band, iar soiurile cele mai productive s-au dovedit a fi Transilvania, Po­­taisa, Fundulea, şi Turda 81, soiuri din care a fost, de alt­fel, reţinută sămînţă de bună calitate pentru toamnă, care s-a trecut la condiţionare. In paralel cu strânsul recol­tei s-a acţionat energic şi la balotarea paielor, lucrare reali­zată cu 16 prese pe mai bine de 2.700 de ha. Necazul e că pentru o parte din prese s-a terminat sfoara de balotat, în aceste condiţii au fost depozi­tate 5.500 de tone de paie, iar volumul mare al acestora va da în continuare mult de lu­cru mecanizatorilor şi coopera­torilor. In această acţiune vor trebui însă antrenate toate for­ţele satelor pentru a urgenta şi punerea paielor la adăpost şi eliberarea terenului în vederea efectuării la timp şi a celor­lalte lucrări prevăzute. NOTE Să întărim disciplina în transportul în comun Apreciem cum se cuvine e­­fortul ce se depune pentru ca în municipiile, oraşele, zo­nele suburbane ca şi din alte localităţi transportul oameni­lor muncii la locul de muncă şi apoi acasă să se facă în condiţii bune, operativ şi du­pă grafic. Dar, iată că une­ori mai sîn­t şi excepţii. Luni, 25 iulie 1988, de exemplu, pe linia 15, între orele 5,30 şi 6,50 nu a circulat nici unul din cele 3 autobuze ce aveau plecarea de la Nazna spre Tîrgu-Mureş. Această anoma­lie a creat mari greutăţi oa­menilor muncii care deşi au sosit la timp în staţii, au în­­tirzia­t la programul de lucru. Am dori ca dispeceratul din Tîrgu-Mureş care dirijează autobuzele să acorde aceeaşi preferinţă şi autobuzelor de pe linia 15 ca şi celor care servesc liniile 3, 8, 9, unde graficele de circulaţie se res­pectă mult mai riguros. RODICA MAIOR de la întreprinderea comer­cială cu ridicata, şi MARIO­AR­A ZORILA de la Centrala telefonică in­terurbană Tîrgu-Mureş ★ Avem sesizări că mai multă atenţie în respectarea grafi­cului de circulaţie se cere şi pe linia 14. I.A.S. Seuca şi Sîncraiu de Mureş au terminat secerişul In întrecerea socialistă, ce se desfăşoară în cinstea zilei de 23 August, colectivul de muncitori şi specialişti ai între­prinderii agricole de stat Seuca înscrie realizări remarcabile, încheind recoltarea griului. Ca urmare a tehnologiei aplica­te de inginerul Augustin Şarlea, directorul unităţii, a lui Ioan Cucui, inginerul şef, a şefilor de ferme şi mecanizatorilor, oamenii muncii de la Seuca au reuşit să obţină o producţie de peste 8.000 kg grîu la hectar. Terminînd recoltarea griu­lui, combinele de la Seuca au fost dirijate să lucreze la în­treprinderea agricolă de stat Zagăr şi în Consiliul agroindu­strial Tîrnăveni. Secerişul griului a fost încheiat şi de către întreprinde­rea agricolă de stat din Sîncraiu de Mureş. Şi aici, inginerul Oprea Toma, directorul întreprinderii, împreună cu Ioan Co­­tuţiu, inginerul şef, cu inginerul Vasile Sîngeorzan, secreta­rul comitetului de partid pe întreprindere, cu şefii de fer­me şi combinerii au muncit cu mult elan şi răspundere, reu­şind să strângă operativ recolta de pe cele 550 de hectare. Ţinînd seama de suprafeţele întinse unde s-a acţionat, este un fapt laudativ pentru sîrguinţa cu care s-a muncit, evi­­tîndu-se risipa. Acum, ne spunea Liviu Timar, inginerul şef al Trustului întreprinderilor agricole de stat Mureş, peste tot se urmă­reşte ca în cel mai scurt timp să fie încheiat în toate uni­tăţile secerişul griului, să se impulsioneze transportul şi eli­berarea terenului de paie, să se urgenteze recoltarea şi depo­zitarea furajelor.

Next