Steaoa Dunărei, 1855 (Anul 1, nr. 1-38)
1855-11-26 / nr. 25
99 biciunea mării mirămii, este purtarea curtea de Tuilerii. lungi purcederea sa sus și alumea ce se îmbarcasă între 15 ceste ranforturi proape 15,000 în partea răsăriteană a din Crimu amu observature, că trupele țămintele armiei puternicu, bravu plu pănă acumu, teloru Dtale, s'au concentratu și netemătoriu de te poptescu, prințule, re rea tea întra data apoi noului tăuile episcopu în însușirea a trupeloru cavaleriea patoriea scrisoare, la armiea găndirea fireacrificii, lăsatu gele iară după și cu Dtalere să gură. Eu neauzitele insistință Dtale au trebuitu inimicului numai niște spre ca a sa opune o Aruncăndu ce sau vărsatu, le cu aceiași netemere, la bătaie, de a însuși internundului cu care pururea Papei lăngă Franciei, preși instalaCherei. Cu ace au avutu toate despărpirn îngriji apăratu, și recercatu de scumpu, ai dusu trupele a regelui Victor-Emanoilu în capitala civilizației, două puteri care adeseori și care încă pănă astăzi nu voesc. După cele mai prospere noutăți, a suferi la asediea Sevastopolei, și naturală a părții Sevastopolei, la Laval spre consacrarea al acestui orașu, numai pentru Cele mai susu zise în mijlocu, spre bărbăție pe lăngă toate decanii, a pune ne și Camieși s'au 13 Noemvri, cătră dau speranța transportatu au acumu fostu în o putere unu felu a înfrunta la peninsulelepăimăntătore, și astăzi nu dovedescu altă de cătu elăce le portă. Dar aceea de care trebuie să ne Acesta, aflăndu despre curănda sosidiniei pre corpul diplomaticu. Această de pe urmă manifestație mai alesu dovedește curănda împăcare a Piemontului cu tronul papalu, a căruiea mijlocitoru căldurosu se asigură a fi însuși Imperatorul Napoleon. Aceasta va fi unu nou serviciu ce elu va face Bisericii și și al altiea este de a se ținea strinsu unite. - suprire, totu guvernul francesu în unire cu aliații știa mănăstiriloru grecești, într'unu chipu conformu țerii nostre, cu demnitatea bisericii, și mai alesu cu luminele și trebuințile secolului al nouăsprezecelea. Samra și ghesrelșișii, și care este în stare de a putea resista invasiei generalului Vranghel, care de curăndu s'au numitu generalu-locotenentu. Imperatorul Alecsandru au adresatu din Simferopoli „Principe Mihail Dimitrievici! În timpul petrecerii mele au conservatu aloru mulțumitoare tenută nu s'au tulburatu acelu ordinu, care este basa bunei organisații a unei armii. Această laudabilă staîncredințate îngrijirei Dtale, dovedește îndestulu despre neobositele silinți, prin care Dta ai pututu o realisezi într'unu momentu, căndu toată activitatea și o privire retrospectivă peste postirea se lămurește că Dta ai cedatu numai pasu căte unu pasu, și unu generalu esperimentatu ce ai retrasu trupele intr'unu modu fără esemîmi place a'ți esprima și acumu amea mulțe mnire sinteză, pe care mai nainte țiamu să crezi în a mea bunăvoință invariabilă. Al Dtale sinceru bine postoriu. Anglia, unu doctoru ce au fostu mai înainte în servițiu rusescu, eară în urmă în acelu al Angliei, chiamă luarea aminte a aliațiloru, ca să nu uite, la Ociacos, și pe țărmurile Bugului și ale Niprului, căndu în primăvara viitore voru pune măna pe aceste locuri, de a pune să facă săpături. Cu puțină muncă ei voru putea da peste rămășițile vetii poliții Olbia, din care în mai multe rănduri s'au trimisu monede și statue la Odesa și Petersburgu. Elu însuși, sîntu cățiva ani, au cumpăratu acolo monede de auru, arpintu, aramă de la țeranii carii le găsia arăndu pămîntul, și apoi totu elu le au văndutu cu bunu prețu Museului britanicu. Asemine și mormîntul lui Mitridatu și o movilă vulcanică aru merita de a fi studiate mai deaprope; asemine Magiara în Circasiea, (dupre unii leagănul Maghiariloru sau al Unguriloru de astăzi) și băile ferbinți ale Caucasului, cele mai întinse poate din lume, fiindu că acestu medicu asigură, că numai într'unu cercu de patru mile germane au văzutu peste „cincizeci băi calde.” Globul publică o notă în cuprindere că colonelul Tiurr, arestatu la București ca desertoru al armiei austriace, și ca unu asemine, pusu sub o sentență de morte, nu era autorizatu a purta uniforma englesă, și că prin urmare, generalul Conte Coronini, comandantu al trupeloru austriace în principate, au avutu drctul de a'l aresta, a pusă înfățișeze regelui Sarla cale și în principate dedeci o deplină dreptate meriluptă, a înțălege, că interesă la casu de ao parte însemnată din și 20 Noemvri în Euo deosebită plăcere care, pentru săuprincipele Gorciacos au cumpăratu destulu Făcăndu să fie ne ruiit, cu strapațe, absorbate carertia că la viguroasă nici Dga ești gata din nou seiva cu drepde ataurice, cu următorea și Alecsandru.” partea San Petersburgului. pe intesprimato din unui inimicu de saai Haaga 22 Noemvori, sau Olanda. În anul 1853 Mouia. Velizia, o comisie a Spatumi Întăiul rafostu rănduitu spre a supune cercetăriloru sale cheiia emancipației sclaviloru din India Olandeză. portu al acestii comisii s'au publicatu seri. Ea se rostește necondiționatu pentru desăvărșita emancipație a sclaviloru din Surinam, a cărora numeri se suie la 38, 545, carii se compunu de mai de opotrivă truimi de bărbați, femei și copii. În lucrarea pămîntului se întrebuințează 15,000, în meserii 5000, în serviciuri de casă 1500, și rămășița de aproape 11.000 se compune de copii, și bătrini, ce nu se potu întrebuința la nici o muncă. Demnu de însemnatu pentru opiniea ce domnește în cercurile mai înalte este unu arguolu fulminantu, ce de curvidu au eșuu în Gazeta curții din San-Petersburg. Doriaiiov nu se sfiește de a reduce toate succesele aliațiloru la unu resultatu de nulă, și sprijine fățișu că Rusiea pănă acumu au eșuu pretutindene biruitore din luptă. (?) Sevastopoli și au perdutu numai zidurile de peatră; în curăndu i se voru pune altele de carne și sinte, și aceste de nici o parte nu se voru putea străbate. (Gazeta de Colonia) Bruscla 26 Noemvri.Precumu ni se încredințează, gele Leopold se ocupă mai multu de chitu totdeauna cu restatornicirea păcei în Europa, și stă în necurmată o niciosă corespondință cu Paris și cu Londra. Aceasta negreșitu că au servitu de motivu ziceriloru că se trăteaă despre pace, și că s'au și făcutu directe propuneri din careCe este siguru, este că cu tote