Steaoa Dunărei, 1858 (Anul 3, nr. 69-107)

1858-12-08 / nr. 93

280 eubu scutulu unoru îngeri însărcinați a o duce că­­tra raiulu libergăței, sau o voru da în ghiarele u­­noru demoni care voru împing­e în iadulu sclăviei!­­­Totă îngrijirea voastră fie acumu, o Roșiniloru­ de a alege deputați demni de încrederea voastră. Alegătoriloru din toate ținuturile, cetățeniloru din toate orașele, proprietariloru mari și mici! Drepturile voastre suntu astăzi egale, căci fie­ care din voi n'aveți a da dăcătu unu glasu; datorie a voa­­stră este una și aceeași, căci fie­ care, cu mina pe cugetu, trebue să voteze numai pentru omulu despre a căruia bune intenții va fi convinsu. Stîn­­gă-se ambițiea, egoismulu și aspirațiile la depu­­tăție din sufletele acelora ce se zicu mari, tre­­zească-se odată simțimentulu dignităței loru, în sufletele acelora ce se zicu mici, acumu o opinie care să fie a loru, care să nu le fie impusă de nimene, și care să nu fie plătită nici cu decrete, nici cu auru, nici cu făgăduinți. Cercetați cu de amăruntulu viața publică, viața privată a acelora pe care vreiu­ a'i alege deputați. Totu pasulu, totu cuvăntulu și mai alesu toate fap­­tele loru, trebue să ateste pe patriotulu bunu, pe omulu progresului, pe omulu onestu. Acela ca­­re iubește patriea, daru nu'i capabilu de a înțe­­lege în ce stă adevărata fericire a unei țeri, aru compromita cele mai scumpe interese a Romăniei, am­ăgitu poate de vr'o veche rătăcire, prin urmare nu este demnu de a fi deputatu. Acela a căruia in­­teligență este înzestrată cu toate cunoștințile ce distingu pe omulu de statu, dară a căruia inimă nu e plină de amoriul Patriei, aru jertfi­ o lesne pre unui interesu particulariu, prin urmare nu este demnu de a fi deputatu. În fine acela în a căruia trecutu se potu găsi urmări descuviințate de mo­­rală, sau care au violatu cănd­va legile onorei, ar vinde țeara, fără ca numele de trădătoriu st'lu înspăiminteze, și prin urmare nu este demnu de a fi deputatu. Trei mari cuvinte: Patrie, Progresu și Onestitate, trebue să fie scrise pe steagul ce deputații au a înălța. Căutați, daru, omeni care să fie în stare de a ține rădicatu pănă în sfirșitu acestu steagu falnicu ce va dovedi lumei ființa poporului roșînu! Cercetați cu­loare-aminte, consultați-vă unulu cu altul. Unisti, Separatiști, confondați-vă acumu; uitați neințelegerile voastre, îngropați trecutulu, căci iată viața tuturora este în viitoriu! Alegăto­­riloru de toate clasele, adunați-vă adese, discutați înțelepțește, respectați opiniea fiecăruia și a­­probați fără mindune ideea ori­cui, dacă o cuno­­șteți de bună și dreaptă. Lucrați fără scopuri ascunse, deliberați îm­­preună, cumpăniți cu nepărtinire meritile ace­­lora ce atragu privirea voastră, căutați pe oame­­nii progresului, prin palaturi ca și prin cele mai modeste aceia ce lăcuiați, intre magnații țerii, ca și între n'au alte titluri de nobleță dec­îta acele de a fi Romini. Feriți-vă de ori­ce influință streină, pătrundeți-vă de gingășimea chiemării vostre, și cugetați adîncu înainte de a rosti nu­­mele deputațiloru, pentru că in­îinile loru aveți a încredința viitoriulu vostru și a copiilor voștri; pentru că Adunarea are a fi acela ce voi o veți face, pentru că deputații au a Forșia pieastă adu­­nare din sinulu căriea are a eși și Comitetulu centralu și Domnulu, îngtr'unu cuvintu, pentru că, după cumu amu mai ziso, în ziua în care veți alege deputații, veți pregăti o viață gloriosă sau o morte plină de rușine Nației voastre! Soriea Coce­. Fălticeni, Noempri 1858, țintirile fie­ căruia Romîni. Noi, Rominii, de din­­coace de Milcovu, aprobămu cu totu sufletulu lu­­crările frațiloru noștri Moldoveni, căci ele în­­tr'adevăru nu au de scopu de d­îtu de a înființa ceea ce dorește o Nație de c­îte-va milioane. Și ce amu putea astăzi să lase nedeplinite ni­­ște dorințe, concentrate de at­ta timpu numai în inimă, din cauza evenimenteloru care mai tot­dea­­una au avutu în ajutorulu loru baioneta? Totu ce este a se face, și totu ce se face de oamenii de Dacă Zia­­rele, dacă Rominii, carii au fostu apărătorii căl­­bune, este numai ecspresie a legalității, duroși a ideiloru, care cu chiți-va ani îndărătu să socotiau utopii pentru țeara noastră, d­îndu ele nu erau dediitu sentimentele oameniloru luminați și cu iubire pentru Patrie, dacă totu Romînul cu simțiri adevărate aprobiază și păstrează recunoștință în inima lui pentru cei ce se luptă cu bărbăție în contra oposițiiloru sistematice care, acumu mai mult decătu totdeauna, au devenitu periculoase pentru noi, dacă amu hotăritu statornicu a ne arăta demni, și a desminți pe toți acei carii au avutu interesu să ne ridice pănă și numele și vieața, aceasta o fa­­cemu în conștiință și plini de fericire că au ve­­nitu timpulu ca de la dorințe să trecemu la faptă. Cu toate aceste, aste principuri mîntuitoare și sta­­bile de acumu înainte, căci au fostu consacrate printr'unu mare actu politicu, Convențiea, și cei ce'și îndeplinescu misiea loru cea sacră aplicăn­­duo în interesul Nației întregi, au ajunsu a fi com­­bătute. Sub scutulu numirei de conservatori, o partidă ce voește a face unu Statu în Statu, a­­runcă piatră și țerină în ochii Nației, călcindu au­­tonomia și rădicîndu stragulu discordiei în niște momente atitu de critice. Ce amu putea deveni, și ce amu zice Europa în­­treagă și posteritatea, dacă asemine încercări amu putea să isbutească! Mai întăi noi înșine amu ve­­rifica zisele oficiale dintr'unu actu diplomaticu a unui Potentatu care ne declară în fața Universu­­lui de o nație barbară, lipsită de ori ce simțu și fără nici unu viitoru; pe urmă amu aduce asupra capului nostru evenimentele și nenorocirile tre­­cutului, căci nu știu cine nu aru căuta să'și facă dreptulu de a ne călca Autonomiea căndu noi în­­șine o călcămu. Este timpulu oare de a zice: unde este poroncă nu mai încape desbatare? Dar unului din ponturile principale a deliberațiiloru din Conferințe, au fostu ca nimene să nu se amestece în cele din lăuntru a­le ferei în cîtu timpu legalitatea nu aru fi atin­­să. Ce locu potu să mai fie în paginile Istoriei noastre de acumu înainte: poronci și dorinți înal­­te sau particulare? Să ferească Dumnezeu ca po­­steritatea să fie silită a scălda în lacrămi ase­­minea pagine și a căuta mormintele acelora ce le aru consacra pentru a arunca asupra loru despre­­țulu și anatema! De la dorințe să trecemu la fapte, logicu, nemicu mai multemitoriu pentru acei ce potu Cenu ce Nemicu mai să lucreze asfeliu cîndu timpul sosește, dar voește astăzi o seamă de omeni și încearcă a înființa este ecspresia chiaru a dorințeloru ce au aputu în­totdeauna. Și ce au doritu în trecutu, prindu a conserva și acumu, partitulu conserva­­toru? Ideile și tendințele din trecutu, pe chindu ecsistența noastră nu avea nici o soliditate și nu ne era ertatu a ave pe față alte dorințe dechigu acele ce ducea vieața nostră pe calea de perre! Aceștia nu se mai potu conserva, căci odată cu dreptul de a po rosti dorințele cele adevărate, care au fostu unanimu contrare acestui sistemu, s'au doveditu că este chiar și unu interesu poli­­ginu Europeanu de a se lepăda ceia ce se con­­serva în speară la pol prin mijlocul cordoaneloru și a ordiniloru de tote clasele. Regulamentulu elu insuși nu se mai pote conserva, înțăleginduse că petăzi elu nu mai pote fi pentru țară ceia ce era anumu douăzeci de ani, cu atiga mai multu că aplicațiea lui au fostu atlitu de defectuosă că nu au produsu decătu corupție și venalitate, și o le­­ge care se poate aplica după gustulu fie­căruia nu poate fi bună în măna unui omu care ca omu pă­­cătuește. Pe urmă și de amu vrea să'lu conser­­vămu în totulu, pu­mi'lu putemu conserva, căci Con­­vențiea chiaru ne zice că trebuie să procedămu la ameliorarea statuteloru noastre. dhîtu despre credințele noastre nu mai rămine nici o îndoială dacă avemu a păstra pe acele sancțio­­nate în adunarea cea mare a Nației, a le schimba aru si a ne deszice, a face o crimă mai mare de­­câitu tote crimele. Patriciderea! Crimă care aru a­­duce omorulu și calamitatea pe atitea milioane de Romini!! Dacă dintr'acei ce au subscrisu credința cea ma­­re a Nației în urmă s'au alunecatu, arunciînduse în brațile unei oposiții sistematice, dacă omenii a­­cărora coloare sîntu cunoscute Poporului întregu ec­­serciază o influință prăpăditoare asupra inimiloru­celoru elabe și ne aducu discordiea, noi nu putemu face altfelu deb­îtu st­i plingemu și să dorimu în­­dreptarea loru, mulțămindune pentru credința cu care Romînii cei cu iubire de țeară de la dorințe­­le cele scumpe trecu la faptele cele șintuitoare, susținuți de legalitate și de inima loru. St. Sihleanu. 1858, Noemvri 20. rostiască­ și Domnule Redactorul Piviu de fericire că poriu să vă felicitezu pen­­tru reinceperea publicărei Ziprului luostră, pro­­fitu de ocazie, rughindură să treceți in colonele lui articolulu acesta care este ecspresiea bie a gin­­diriloru mele. De la dorințe avemu a trece la faptă, zice Re­­dentorulu Stelei, ee spuindu cu aceasta gindirea și Gerantu responsavu­lu C. Cuparencu. STEOA DUNAREEI. S(R) Doszis. Dlui C. Hurmuzaci. Tu care, în beție de oarbă lingușire Pentr'unu stăpănu la care de ieri te-ai slugăritu Reverși fără mustrare venimu și clevetire, Pe cei ce săntu în viață și pe cei ce au muritu. "­ Tu care în Moldova ce-acumu­ăți este mumă, Perzăndu recunoștința, uităm­u pe-a tăi amici, Cutezi s'arunci în publicu batjocora infamă Chiaru fiiloru Moldovei care-au fostu mucenici. Tu care verși disprețul pe-o epocă măreață Căndu Romănin'ptreagă din moarte s'au trezitu S'au arătatu la lume că'ntrănsa este vieață Căci are copii vrednici în sim­lu ei iubitu. Găndește că­ al tău strigătu resună pin morminte În care zacu martirii frumoaseloru credinți, Găndeștete, sermane, că bunulu tău părinte?) Te-aude și te plănge cu lacrime ferbinți. Unu revoluționaru de la 1818. 1) Grigori Romalo, Nicu Ghica, Bălcescu, Voinescu, Fili­­­ pescu, Ralet­, etc, oameni ce au luatu parte la epo­­nemintele in 1818. ?) Bătrănul Hurmuzachi, prietinulu tuturoru acelora pe care fiiul seu încură astăzi prin foaea Constituți­­onarulu.­ ­­ ei ghi mai nepe. Îndată ce amu cetitu în Constituționalu, neînte­­meiata zicere a Dlui Hurmuzachi, cum că Alecsandru Golescu au venitu în Iași cu misia de a propune Mol­­doveniloru să aleagă Domnu pre Știrbeiu, pentru ca Muntenii să poată alege pre Grigori Sturza, noi carii cunoșteau cugetările frațiloru noștri de pi­­ste Milcovu, noi carii știmu cine sintu Goleștii, ne­amu îndoitu și despre bunavoința par­tidei nați­­onale din țara Romănească pentru candidatul Con­­stituționalului, și despre scopul venirei în Iași a Dlui Golescu, în felul cum il atribuă colaboratorul principalu al foei grigoriene. Cu toate aceste, vo­­indu a cunoaște lucrurile posighieu, noi prin tele­­grafu ne­amu adresatu și cătră Golescu și cătră membrii cei mai vieluniți a partidei naționale din București. Bată depemșa telegrafică ce amu pri­­șitu dreptu respunsu. O publicămu fără comen­­tarii: Depeșă telegrafică. Purceasă din București o„ Decemvpri 6 ore 270 minute după amieazăzi, sosigă în Iași în” Decem­ 1 oră 55 minute după mezul noptii. Golescă nu este aice. Vă pota incredința că scopulu atribuatu ponlamcăului seu este calomniosu Ni­­mene din partida națională nu va pota aice pentru Grigori Sturza. Neculai Crețulescu. Tipogratin lui A. Bermann, Podel-vești. îo și peei-on 1111 Abrnițiciiiiinee peerni pisena” pinii

Next