Steaoa Dunărei, 1858 (Anul 3, nr. 69-107)
1858-12-08 / nr. 93
280 eubu scutulu unoru îngeri însărcinați a o duce cătra raiulu libergăței, sau o voru da în ghiarele unoru demoni care voru împinge în iadulu sclăviei!Totă îngrijirea voastră fie acumu, o Roșiniloru de a alege deputați demni de încrederea voastră. Alegătoriloru din toate ținuturile, cetățeniloru din toate orașele, proprietariloru mari și mici! Drepturile voastre suntu astăzi egale, căci fie care din voi n'aveți a da dăcătu unu glasu; datorie a voastră este una și aceeași, căci fie care, cu mina pe cugetu, trebue să voteze numai pentru omulu despre a căruia bune intenții va fi convinsu. Stîngă-se ambițiea, egoismulu și aspirațiile la deputăție din sufletele acelora ce se zicu mari, trezească-se odată simțimentulu dignităței loru, în sufletele acelora ce se zicu mici, acumu o opinie care să fie a loru, care să nu le fie impusă de nimene, și care să nu fie plătită nici cu decrete, nici cu auru, nici cu făgăduinți. Cercetați cu de amăruntulu viața publică, viața privată a acelora pe care vreiu a'i alege deputați. Totu pasulu, totu cuvăntulu și mai alesu toate faptele loru, trebue să ateste pe patriotulu bunu, pe omulu progresului, pe omulu onestu. Acela care iubește patriea, daru nu'i capabilu de a înțelege în ce stă adevărata fericire a unei țeri, aru compromita cele mai scumpe interese a Romăniei, amăgitu poate de vr'o veche rătăcire, prin urmare nu este demnu de a fi deputatu. Acela a căruia inteligență este înzestrată cu toate cunoștințile ce distingu pe omulu de statu, dară a căruia inimă nu e plină de amoriul Patriei, aru jertfi o lesne pre unui interesu particulariu, prin urmare nu este demnu de a fi deputatu. În fine acela în a căruia trecutu se potu găsi urmări descuviințate de morală, sau care au violatu căndva legile onorei, ar vinde țeara, fără ca numele de trădătoriu st'lu înspăiminteze, și prin urmare nu este demnu de a fi deputatu. Trei mari cuvinte: Patrie, Progresu și Onestitate, trebue să fie scrise pe steagul ce deputații au a înălța. Căutați, daru, omeni care să fie în stare de a ține rădicatu pănă în sfirșitu acestu steagu falnicu ce va dovedi lumei ființa poporului roșînu! Cercetați culoare-aminte, consultați-vă unulu cu altul. Unisti, Separatiști, confondați-vă acumu; uitați neințelegerile voastre, îngropați trecutulu, căci iată viața tuturora este în viitoriu! Alegătoriloru de toate clasele, adunați-vă adese, discutați înțelepțește, respectați opiniea fiecăruia și aprobați fără mindune ideea oricui, dacă o cunoșteți de bună și dreaptă. Lucrați fără scopuri ascunse, deliberați împreună, cumpăniți cu nepărtinire meritile acelora ce atragu privirea voastră, căutați pe oamenii progresului, prin palaturi ca și prin cele mai modeste aceia ce lăcuiați, intre magnații țerii, ca și între n'au alte titluri de nobleță decîta acele de a fi Romini. Feriți-vă de orice influință streină, pătrundeți-vă de gingășimea chiemării vostre, și cugetați adîncu înainte de a rosti numele deputațiloru, pentru că inîinile loru aveți a încredința viitoriulu vostru și a copiilor voștri; pentru că Adunarea are a fi acela ce voi o veți face, pentru că deputații au a Forșia pieastă adunare din sinulu căriea are a eși și Comitetulu centralu și Domnulu, îngtr'unu cuvintu, pentru că, după cumu amu mai ziso, în ziua în care veți alege deputații, veți pregăti o viață gloriosă sau o morte plină de rușine Nației voastre! Soriea Coce. Fălticeni, Noempri 1858, țintirile fie căruia Romîni. Noi, Rominii, de dincoace de Milcovu, aprobămu cu totu sufletulu lucrările frațiloru noștri Moldoveni, căci ele într'adevăru nu au de scopu de dîtu de a înființa ceea ce dorește o Nație de cîte-va milioane. Și ce amu putea astăzi să lase nedeplinite niște dorințe, concentrate de atta timpu numai în inimă, din cauza evenimenteloru care mai totdeauna au avutu în ajutorulu loru baioneta? Totu ce este a se face, și totu ce se face de oamenii de Dacă Ziarele, dacă Rominii, carii au fostu apărătorii călbune, este numai ecspresie a legalității, duroși a ideiloru, care cu chiți-va ani îndărătu să socotiau utopii pentru țeara noastră, dîndu ele nu erau dediitu sentimentele oameniloru luminați și cu iubire pentru Patrie, dacă totu Romînul cu simțiri adevărate aprobiază și păstrează recunoștință în inima lui pentru cei ce se luptă cu bărbăție în contra oposițiiloru sistematice care, acumu mai mult decătu totdeauna, au devenitu periculoase pentru noi, dacă amu hotăritu statornicu a ne arăta demni, și a desminți pe toți acei carii au avutu interesu să ne ridice pănă și numele și vieața, aceasta o facemu în conștiință și plini de fericire că au venitu timpulu ca de la dorințe să trecemu la faptă. Cu toate aceste, aste principuri mîntuitoare și stabile de acumu înainte, căci au fostu consacrate printr'unu mare actu politicu, Convențiea, și cei ce'și îndeplinescu misiea loru cea sacră aplicănduo în interesul Nației întregi, au ajunsu a fi combătute. Sub scutulu numirei de conservatori, o partidă ce voește a face unu Statu în Statu, aruncă piatră și țerină în ochii Nației, călcindu autonomia și rădicîndu stragulu discordiei în niște momente atitu de critice. Ce amu putea deveni, și ce amu zice Europa întreagă și posteritatea, dacă asemine încercări amu putea să isbutească! Mai întăi noi înșine amu verifica zisele oficiale dintr'unu actu diplomaticu a unui Potentatu care ne declară în fața Universului de o nație barbară, lipsită de ori ce simțu și fără nici unu viitoru; pe urmă amu aduce asupra capului nostru evenimentele și nenorocirile trecutului, căci nu știu cine nu aru căuta să'și facă dreptulu de a ne călca Autonomiea căndu noi înșine o călcămu. Este timpulu oare de a zice: unde este poroncă nu mai încape desbatare? Dar unului din ponturile principale a deliberațiiloru din Conferințe, au fostu ca nimene să nu se amestece în cele din lăuntru ale ferei în cîtu timpu legalitatea nu aru fi atinsă. Ce locu potu să mai fie în paginile Istoriei noastre de acumu înainte: poronci și dorinți înalte sau particulare? Să ferească Dumnezeu ca posteritatea să fie silită a scălda în lacrămi aseminea pagine și a căuta mormintele acelora ce le aru consacra pentru a arunca asupra loru desprețulu și anatema! De la dorințe să trecemu la fapte, logicu, nemicu mai multemitoriu pentru acei ce potu Cenu ce Nemicu mai să lucreze asfeliu cîndu timpul sosește, dar voește astăzi o seamă de omeni și încearcă a înființa este ecspresia chiaru a dorințeloru ce au aputu întotdeauna. Și ce au doritu în trecutu, prindu a conserva și acumu, partitulu conservatoru? Ideile și tendințele din trecutu, pe chindu ecsistența noastră nu avea nici o soliditate și nu ne era ertatu a ave pe față alte dorințe dechigu acele ce ducea vieața nostră pe calea de perre! Aceștia nu se mai potu conserva, căci odată cu dreptul de a po rosti dorințele cele adevărate, care au fostu unanimu contrare acestui sistemu, s'au doveditu că este chiar și unu interesu poliginu Europeanu de a se lepăda ceia ce se conserva în speară la pol prin mijlocul cordoaneloru și a ordiniloru de tote clasele. Regulamentulu elu insuși nu se mai pote conserva, înțăleginduse că petăzi elu nu mai pote fi pentru țară ceia ce era anumu douăzeci de ani, cu atiga mai multu că aplicațiea lui au fostu atlitu de defectuosă că nu au produsu decătu corupție și venalitate, și o lege care se poate aplica după gustulu fiecăruia nu poate fi bună în măna unui omu care ca omu păcătuește. Pe urmă și de amu vrea să'lu conservămu în totulu, pumi'lu putemu conserva, căci Convențiea chiaru ne zice că trebuie să procedămu la ameliorarea statuteloru noastre. dhîtu despre credințele noastre nu mai rămine nici o îndoială dacă avemu a păstra pe acele sancționate în adunarea cea mare a Nației, a le schimba aru si a ne deszice, a face o crimă mai mare decâitu tote crimele. Patriciderea! Crimă care aru aduce omorulu și calamitatea pe atitea milioane de Romini!! Dacă dintr'acei ce au subscrisu credința cea mare a Nației în urmă s'au alunecatu, arunciînduse în brațile unei oposiții sistematice, dacă omenii acărora coloare sîntu cunoscute Poporului întregu ecserciază o influință prăpăditoare asupra inimiloruceloru elabe și ne aducu discordiea, noi nu putemu face altfelu debîtu sti plingemu și să dorimu îndreptarea loru, mulțămindune pentru credința cu care Romînii cei cu iubire de țeară de la dorințele cele scumpe trecu la faptele cele șintuitoare, susținuți de legalitate și de inima loru. St. Sihleanu. 1858, Noemvri 20. rostiască și Domnule Redactorul Piviu de fericire că poriu să vă felicitezu pentru reinceperea publicărei Ziprului luostră, profitu de ocazie, rughindură să treceți in colonele lui articolulu acesta care este ecspresiea bie a gindiriloru mele. De la dorințe avemu a trece la faptă, zice Redentorulu Stelei, ee spuindu cu aceasta gindirea și Gerantu responsavulu C. Cuparencu. STEOA DUNAREEI. S(R) Doszis. Dlui C. Hurmuzaci. Tu care, în beție de oarbă lingușire Pentr'unu stăpănu la care de ieri te-ai slugăritu Reverși fără mustrare venimu și clevetire, Pe cei ce săntu în viață și pe cei ce au muritu. " Tu care în Moldova ce-acumuăți este mumă, Perzăndu recunoștința, uitămu pe-a tăi amici, Cutezi s'arunci în publicu batjocora infamă Chiaru fiiloru Moldovei care-au fostu mucenici. Tu care verși disprețul pe-o epocă măreață Căndu Romănin'ptreagă din moarte s'au trezitu S'au arătatu la lume că'ntrănsa este vieață Căci are copii vrednici în simlu ei iubitu. Găndește că al tău strigătu resună pin morminte În care zacu martirii frumoaseloru credinți, Găndeștete, sermane, că bunulu tău părinte?) Te-aude și te plănge cu lacrime ferbinți. Unu revoluționaru de la 1818. 1) Grigori Romalo, Nicu Ghica, Bălcescu, Voinescu, Fili pescu, Ralet, etc, oameni ce au luatu parte la eponemintele in 1818. ?) Bătrănul Hurmuzachi, prietinulu tuturoru acelora pe care fiiul seu încură astăzi prin foaea Constituționarulu. ei ghi mai nepe. Îndată ce amu cetitu în Constituționalu, neîntemeiata zicere a Dlui Hurmuzachi, cum că Alecsandru Golescu au venitu în Iași cu misia de a propune Moldoveniloru să aleagă Domnu pre Știrbeiu, pentru ca Muntenii să poată alege pre Grigori Sturza, noi carii cunoșteau cugetările frațiloru noștri de piste Milcovu, noi carii știmu cine sintu Goleștii, neamu îndoitu și despre bunavoința partidei naționale din țara Romănească pentru candidatul Constituționalului, și despre scopul venirei în Iași a Dlui Golescu, în felul cum il atribuă colaboratorul principalu al foei grigoriene. Cu toate aceste, voindu a cunoaște lucrurile posighieu, noi prin telegrafu neamu adresatu și cătră Golescu și cătră membrii cei mai vieluniți a partidei naționale din București. Bată depemșa telegrafică ce amu prișitu dreptu respunsu. O publicămu fără comentarii: Depeșă telegrafică. Purceasă din București o„ Decemvpri 6 ore 270 minute după amieazăzi, sosigă în Iași în” Decem 1 oră 55 minute după mezul noptii. Golescă nu este aice. Vă pota incredința că scopulu atribuatu ponlamcăului seu este calomniosu Nimene din partida națională nu va pota aice pentru Grigori Sturza. Neculai Crețulescu. Tipogratin lui A. Bermann, Podel-vești. îo și peei-on 1111 Abrnițiciiiiinee peerni pisena” pinii