Ştiința şi Tehnică, 1957 (Anul 9, nr. 1-12)

Numerele paginilor - nr. 3 - 33

Iepurii de rasă adulţi cîntăresc, după rasă, 4-7 kg. Blana celor mai multe rase de ie­puri se compune din două feluri de fire: unele scurt­e şi subţiri, mai nume­roase, care formează „puful blănii“, şi altele mai lungi şi mai rare, mai groase şi mai aspre, care formează „jarul“părului, sau „spicul blănii“, farul acoperă firele de puf care se gă­sesc la bază. Rasele de iepuri a căror blană este compusă din aceste două feluri de fire formează iepurii cu „păr ordinar“. Există însă și rase de ie­puri cu păr scurt, la care farul nu întrece în lungime puful, ceea ce face ca blana lor să fie deosebit de pre­ţioasă. Acestea sunt rasele de iepuri „Rex“. Alte rase de iepuri au, din coi­tră, părul foarte lung, fin şi mătăsos, ase­mănător cu lîna oilor. Este cazul rasei de iepuri Angora, denumită astfel pen­tru că în general producerea unui păr lung şi mătăsos este în zootehnie cunos­cută sub numele de„angorism“. Părul iepurilor Angora constituie o materie primă valoroasă pentru industria tex­tilă și în comparație cu lîna de oaie este mai fină. F.­ este recoltat prin tundere sau smulgere, cînd are lun­gimea de circa 10 cm. De pe un ie­pure de Angora se pot recolta într-un an între 300 şi 500 gr lîna. Aceasta poate fi prelucrată şi în industria casnică. Dintr-un kg de lînă de angora se obţin circa 900 gr fir tors, din care se pot ţese aproximativ 2,5 ml postav, pentru o pereche de mănuşi sînt su­ficiente circa 35-50 gr, iar pentru o pereche de şosete 40-85 gr. Iepurii de casă au culori dife­rite şi această diversitate este consecinţa domesticirii şi efectul selec­ţiei artificiale. La iepuri, culoarea pă­rului şi desenul constituie un carac­ter de rasă. Există rase la care toate firele de păr au o singură culoare: albă, brună, galbenă, albastră, dar există şi iepuri cu culori compuse, cum este culoarea argintie, rezultată dintr-un amestec uniform de fire albe şi negre. O culoare compusă, foarte frumoasă, o au iepurii rasei Chin­chilla, la care se găsesc pe acelaşi fir mai multe culori; baza firelor este albă, iar vîrful negru, din care cauză în totalitate are un aspect plumburiu de diferite nuanţe. La alte rase de iepuri blana are colorit bălţat. Astăzi culoarea blănii are mai puţină importanţă, pentru că majoritatea lor înainte de a fi întrebuinţate sunt vop­site. Pielicelele de iepuri se pot tăbăci pentru a obţine piei a căror întrebuin­ţare este variată. Eele pot fi folosite pen­tru confecţionarea de serviete, genţi, mănuşi, diferite feluri de pungi şi mul­te alte articole. Din pieile iepurilor mai bătrini,se poate confecţiona şi încălţă­minte, în special ortopedică, întmcît pieile de iepuri sînt moi şi au o mare supleţe. Tot datorită acestei calităţi, din pieile iepurilor de casă se pregă­tesc imitaţii de piele de căprioară. Pieile cu defecte, cum sunt acelea prost recoltate sau prost uscate, pieile iepurilor bălţaţi sau cele cu tăieturi, ori de la animalele prea tinere. în­­tr-un cuvînt toate pieile care nu se pot valorifica sub formă de blăniţe sau piele tăbăcită, precum şi toate resturile ce rezultă de la prelucrarea blăniţelor sau pieilor, se utilizează pentru fabri­carea pistei sau fetrului şi a cleiului. Pîsla se prepară din părul de iepure rezultat din tunderea pieilor înainte de tăbăcire, iar cleiul de tîmplavie din pieile tunse. Faptul că iepurii de casă se înmulţesc repede, pot fi crescuţi pe un spaţiu foarte redus şi cu un consum de nutre­ţuri foarte mic (se pot folosi toate resur­sele de furaje locale şi naturale ca fi­nul sau nutreţ­ul verde de toate felurile, frunzişul de la pomi, resturile de la grădinile de zarzavaturi etc.) face posibilă întreţinerea lor în orice gospodărie. Cea mai mica rata de iepuri de caii (hermelina) alături de cea mai mare (ariatul belgian). Baia Chinchilla (dreapta) Roia de Angora; lipul german (A) şi lipul englezeic (B) lepurale englezeic cu urechi lungi PLANTE — INDICATORI GEOLOGICI In natură există plante ce cresc pe un sol care conţine numai anumite elemente chi­mice (în special me­tale), precum şi plante care semna­lează prezenţa anumitor condiţii geologice specifice. Aceste plante au primit denumirea de plante indicatori geologici. Să dăm numai cîteva exemple. Foarte cunoscute sunt plantele halofite, care cresc numai pe solu­rile sarituroase, pe malurile mă­rilor, în împrejurimile izvoarelor sărate etc. „iarba de plumb“ indică prezenţa minereului de plumb. Viola calamarina indică prezenţa zincului. Există o serie de plante care indică prezenţa manganului, aurului, cu­prului şi altele­ S-a observat, de asemenea, că depozitele cretatice (mezozoice) din Sahalin sunt aco­perite exclusiv de păduri de coni­­­fere, iar cele terţiare numai de păduri de foioase. La unele zăcă­minte carbonifere, mesteacănul creşte numai pe straturile de cărbuni Exemple de acest fel sînt multe şi interesante. Toate duc la conclu­zia că specificul rocilor împreună cu ceilalţi factori locali formează un complex de procese geochim­ice, care determină răspîndirea plante­lor. Bazaţi pe acest principiu, cer­cetătorii au elaborat metode noi şi foarte preţioase de întocmire a hăr­ţilor geologice (fotografierea din avion şi separarea formaţiilor geo­logice după răspîndirea plantelor ş.a.) sau de prospecţiuni geochimice pentru numeroase metale foarte importante. în ultimul caz, cola­borarea geochimiştilor cu geobota­­niştii dă rezultate foarte utile și interesante. 33

Next