Ştiința şi Tehnică, 1965 (Anul 17, nr. 1-12)
Numerele paginilor - nr. 1 - 3
.Fabrica nouă de aglomerare" de la C. S. Hunedoara minereu unic pentru furnale Ing. VASILE HOSU şi ing. GH. PETRESCU laureaţi ai Premiului de stat pe anul 1964 ndustria siderurgică, pîrghie importantă în dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naţionale, a cunoscut în anii puterii populare un avînt nemaiîntîlnit. «Partidul şi guvernul — arată tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvîntarea sa la cea de-a 20-a aniversare a eliberării patriei — acordă o atenţie permanentă nevoilor crescînde de metal ale economiei. S-au pus în valoare noi rezerve şi au fost construite mari unităţi de prelucrare; se află în construcţie marele combinat siderurgic de la Galaţi şi întreprinderile de alumină şi aluminiu de la Oradea şi Slatina. Producţia de fontă a crescut de aproape 14 ori faţă de 1938, cea de oţel şi metale neferoase, de peste 10 ori. Producerea unei cantităţi tot mai sporite de metal nu ar fi fost posibilă fără aplicarea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne din acest domeniu printre care se numără şi prepararea aglomeratului autofondant. Folosirea aglomeratului autofondant ca minereu unic a marcat o etapă revoluţionară în industrie, de aceeaşi proporţie ca folosirea cocsului metalurgic sau producerea oţelului în convertizorul Bessemer. Valorificarea prafului de minereu Aglomerarea a apărut din necesitatea valorificării măruntului rezultat la sfărîmarea minereului, considerat pînă atunci ca deşeu (în ciuda procentului ridicat de fier), datorită faptului că introdus în furnal înrăutăţea permeabilitatea coloanei de materiale şi circulaţia gazelor. Procedeul aglomerării constă din topirea acestui minereu mărunt, dispus într-un strat subţire, într-un curent de aer. Produsul rezultat este o soluţie solidă de oxizi de fier într-o masă de zgură formată din silicaţi şi se prezintă sub forma unui corp spongios, relativ friabil. Combustibilul întrebuinţat este cocsul metalurgic mărunt, considerat şi el deşeu din aceleaşi motive. Procesul tehnologic o dată pus la punct, sfera aglomerării s-a lărgit prin aceea că a creat posibilitatea valorificării şi a altor deşeuri rezultate în alte unităţi siderurgice, cum sînt praful de furnal şi oxizii de fier de la laminoare. Totodată a deschis calea valorificării minereurilor sărace cu un conţinut redus de fier. Aceste minereuri se îmbogăţesc în instalaţii mecanice relativ simple, aflate de obicei în imediata apropiere a minelor, şi sînt expediate siderurgiei sub formă de praf denumit pe scurt «concentrat». Minereul aglomerat prezintă o serie de avantaje care îl fac net superior minereului bulgări. El este mai uşor reductibil, atît prin faptul că în procesul aglomerării se obţin compuşi chimici diferiţi decît cei conţinuţi în minereul de bază, cu proprietăţi superioare, cît şi prin aceea că structura aglomeratului fiind spongioasă, suprafaţa spălată de gaze este mult mai mare în comparaţie cu minereul bulgări de dimensiuni similare. O etapă importantă în fabricarea aglomeratului a constituit-o includerea în şarja de aglomerare a prafului de calcar, care conduce la obţinerea unui produs complex — aglomeratul autofondant. Folosirea aglomeratului autofondant simplifică mecanismul de formare a zgurilor şi conduce la o creştere importantă a indicilor de utilizare ai furnalului şi la o economie substanţială de cocs. S-a simplificat şi încărcarea furnalului, aglomeratul devenind încărcătură unică (exceptînd cocsul), ceea ce a generat transformări esenţiale în modul de alimentare a furnalelor. Marile avantaje oferite de aglomerare au condus, într-un interval relativ scurt, la construcţia unor unităţi din ce în ce mai mari, cu tendinţa de înlocuire totală a minereului brut în bulgări din încărcătura furnalelor. SUMAR Minereu unic pentru furnale—3; Invenţii romîneşti—6; Azotul în viaţa plantelor — 8; Construiţi un generator de joasă frecvenţă — 10; O nouă teorie a universului — 11 ; Insulina a fost sintetizată — 14; Convorbiri cu cititorii — 16; Uzina mecanică Sibiu — 17; Poduri suspendate — 18; VW 1500 S — 21 ; Exprese aeriene supersonice — 22; Recorduri de viteză... sub pămînt—26; Păsări oaspeţi de iarnă în ţara noastră—28; Luna, marea şi energetica—30; Lampa cu iod—33; Mic dicţionar—34; Orizont 65 — 36; Construit un incubator — 42; .Surorile" din Cugir — 44 ; O valoroasă istorie a ştiinţei universale — 46. COPERTA IA LUNA, MAREA ŞI ENERGETICA Citiţi articolul la pag. 30 Tiparul : Combinatul poligrafic .Casa Scmifeii" — Bucureşti