Țara, septembrie 1944 (Anul 4, nr. 969-983)

1944-09-01 / nr. 969

%a, ~ Ştiri şi fapt© ardelene SIBIU — ACT DE MULŢUMIRE. — Aducem şi pe această cale «003 noastre mulţtumiri, rudeniilor, prietenilor şi cunoscuţilor, ca­ri prin prezenţă, scris am flori, au luat parte la marea noastră du­rere, priomifită prin pierderea prea de timpuriu a bunului şi în veci neuitatului nostru soţ, fiu, frate, ginere, cumn­at şi unchiu Dr. Mîrcea Petri, medic, decedat in sela de 22 August 1944- NEMANGAIATA FAMILIE * — DELA POLIŢIE. — Publi­cul aste insistent rugat ca ori de cate ori vede sau are cunoştinţe de răuvoitori cari taie, distrug sau comit orice fel de acte de sa­botaj contra cablurilor electrice sau telefonice, să denunţe pe a­­ceştia autorităţilor poliţieneşti locale, cunoscând că cei cari nu-i vor denunţa vor suferi rigorile legii • — PUBLICAŢIE. — Se aduce la­ cunoştinţa întreprinderilor, me­serialilor, comercianţilor şi lucră­­torilor independenţi care au depus declaraţiun­ile pentru obţinerea cărţilor de muncă să se prezinte la Oficiul Asigurărilor Sociale din Sibiu pentru a depune suma de 100 leii, costul unei cărţi de muncă, prezentând chitanţa de achitare a sumei la Oficiul de Muncă, Pla­sare și îndrumare din Sibiu. — COMUNICAT OFICIAL. — Noi, Primarul Municipiului Sibiu, având în vedere ordinul Comisa­­riatului General al Prețurilor Nr. 3288 din 12 August 1944, având în vedere art. 6 din Deciziunea Nr. 233 publicată in Monitorul Oficial Nr. 57 din 8 Martie 1944, care dispune ca, cartiruirea nu dă drept la plata nici unei chirii de­cât pentru Încăperile aflate libere la data facerii cart­injiri­i și car­ 36 ^‘-airiau în mod obişnuit, iar venitul chiriei constituia in parte mijlocul de existență al proprie­tarului sau locatarului, cuantumul chiriei­ urmând a se fixa de către autorităţile care ordonă rechizi­­t®a, având in vedere că în Muni­cipii Chesturile de Poliţie sunt­ organele competente în materie, revenim asupra ordonanţei noa­stre Nr. 6179 din 1 August 1944, pe care o anulăm. * — Dela băile Vaţa. — Cunos­cutele băi Vaţa de jos sunt in plin sezon şi­ au vizitatorii şi su­ferinzi din toate colţurile ţării. Băile Vaţa de jos funcţionează in mod normal şi în acest an sunt amenajate după toate cerinţele moderne. SALIŞTE —- Se aduce la cunoştinţa pă­rinţilor, evacuaţilor şi refugiaţi­lor că Liceul Comercial din Si­lişte funcţionează in anul şcolar 1944-45 cu toate clasele, dela I—VIII. înscrierile se adresează fără acte, direcţiunii liceului pâ­­n la 31 August Examenul de admitere in clasa I se ţine la 6 Septembrie 1944, cel de clasa V, la 10 Septmbrie Corigenţele pentru toate cla­sele încep la 2 Septembrie 1944 La aceste examene au dreptul să se prezinte şi­ elevii şcolilor evacuate. BRAD — De la şcoala de conduc­­tori mineri. — Cursurile şcoa­lei de conductori tehnici mi-­ neri şi chimico-metalurgi din Gurabarza vor începe la 1 Octomvrie crt. Cererile de înscriere, îm­preună cu actele cerute de școală, se primesc numai pâ­nă — cel mai târziu — 1 Sep­temvrie crt. ■XM——I——^ Spectacole cinematografice Spectacolele cinematografice din Sibiu sunt următoarele : APOLLO prezintă în premieră „HOȚUL DE BIJUTERII“ cu Giuseppe Po­­rell­i și Silviana Iachino. Filmul următor : Maottilo Viconte. CORSO prezintă în premieră marele film francez Adrienne Lecouveur Yvonne Printemps, Pierre Fres­­nay, Yunie Astor, Pierre Lar­­quey. Complectare. începerea la toate cinema­tografele în zilele de lucru . Duminică la orele 4—6—8. c&tfiisr’ -'agafeagaai* * 1i—mu ■,»imbeb&«i Mica Publicitate VÂND cărucior în bună stare. Adr’esa D. Crişan Teo­dor, Calea Cisnădiei 24. 7 PIERDUT portofel mare cu bani şi acte pers. cinema „Apo­llo“, ghişeu, 21 August Aflătorul este rugat a-l preda fără bani, pentru portofel recompensă 2.000 Lei, str. Dealului 14, f. 11 CASA compusă di­n 5 camere dintre care 3 sunt către stradă, 2 bucătării, verandă, baie modernă, 1 garaj pentru 2 automobile, gaz și apaducte in toate încăperile, toate in foarte bună stare, de vân­zare. Adresa la tutungeria Caco­­veanu, str. Turnului (lângă Podul Cibinului), între orele 7—8 a. m. şi 7—9 p. m. 13 PREDAU LOCAL DE BODE­­GA-RESTAURANT in comuna tălmaci. Prefer refugiat sau si­nistrat. Informaţîuni la Gheorghe Sbejar Tălmacii 189. 17 IN SIBIU singurul Radio­­technician român, execută reparaţiuni de radio în con­­diţiuni ireproşabile. Maestru radiofonist profesor Bucev­­schi D-tru, Str. Dealului Nr. 26- 126 OFICIUL de Aprovizionare Si­biu din strada Fuss nr. 1, anga­jează spre imediată angajare un bucătar bun cu salariul cores­punzător. 14 LOCUINŢA compusă din 2 ca­mere, la periferie, de închiriat. Informaţii­ la Depozitul de fur­nire, placaje, cherestea Z. Kasso­­vitz, Sibiu, str. Brâncoveanu 10. 18 ANGAJEZ urgent femee pri­cepută la creşterea unu­i copil mic. Str. Oituz 16. 15 CUMPĂR una maşină de cusut veche orice stare (sau numai pi­cioarele), str. Ocnei 19, etaj. 16 ..TA­RA" ANUL IV — iit. nATITIMPOZITELE-PKtN cm -JÓK (Kw mskle OFICIUL POȘTALI HI PROVINCIE La oricare oficiu poștal Reîntoarcerea României pe calea cea dreaptă alături de Naţiunile Unite implică multe greutăţi şi sacrificii dureroase Declaraţiile d-lui C.I.C.Brătianu făcute corespondentului din Bucureşti al ziarului Timiş D. C. L C. Brătianu, şeful par­tidului Naţional-Liberal, a făcut corespondentului din Bucureşti al ziarului „Times“ următoarele de­­claraţiuni : România a reintrat, graţie ini­ţiativei bărbăteşti şî hotărâtoare a tânărului ei Rege Mihail I, un fă­gaşul politicei­ ei tradiţionale că­reia îi datorează splendida eiî des­­voltare din trecut, rolul covârşitor pe care l-a jucat în Sud-Estul Europei şi succesul unanim re­cunoscut al misiunei ei civiliza­toare printre popoarele europene. Ştiind să armonizeze şi să coor­doneze in­totdeauna propriile sale interese cu cele ale naţiunilor occidentale poporul român a’a bucurat neîncetat de concursul marilor puteri iubitoare de liber­tate şi de dreptate. Această, poli­tică, de solidaritate cu­­interesele permanente ale civilizaţiei univer­sale a culminat în participarea României la­ războiul trecut ală­turi de marile naţiuni anglo-sa­­xone, ruse şi latine împotriva militarismului german şi aspira­ţiilor lui de egemoriie şi de uşu­­rare în Europa. Numai un regim de violenţă şi de teroare, sprijinit mai întâi şi patronat apoi din a­­fară a putut face ca această po­litică tradiţională atât de­­intim legată de cele mai esenţiale inte­rese ale poporului român şi atât de firească aspiraţiilor sale de libertate şi dreptate, atât de co­respunzătoare propriului său In­stinct, să devieze din calea ei na­turală. Trebue totuşi să relevăm că spre a putea ajunge la această alianţă nefirească a României cu Germania hitlerista contra căreia luptă Naţiunile Unite şi se ridică celelalte popoare iubitoare de dreptate, de libertate şi de legali­tate, regimul dictatorial de ieri din România a fost nevoit să des­­poaie coroana de prerogativele ei regale şi să înăbuşe expresiunea­ liberă a tuturor reprezentanţilor fireşti ai poporului. Politica dic­tatorială a regimului­ trecut şi-a aflat astfel aplicarea in dauna poporului român, dar totodată, in afară de voinţa sa, şî de năzuin­ţele sale. Spre cinstea Naţiunei Române este bine ca, acest adevăr să fie subliniat şi ca opinia publică din­­năuntru şî din afară să ştie că partidele politice, expresie sta­tornică a democraţiei române că­reia i-au rămas fideli în vâltoa­rea dictatorială n’au încetat a protesta prin toate mijloacele contra sfflu­irei celei mai brutale a libertăţilor publice şî a aspiraţii­lor şî intereselor poporului român. M. S. Regele Mihai I luând frâ­nele Statului din mâini nevredni­ce Şi redând poporului, pe lângă libertăţile răpite, firul politicei sale tradiţionale, a­limentat o­­dată mai mult legăturile ce unesc glorioasa noastră Dinastie cu Neamul Românesc. Fireşte această reîntoarcere a României pe calea cea dreaptă a­­lături de Naţiunile Unite implică multe greutăţi şî sacrificii­ dure­roase. Dar ele vor fi suportata cu bărbăţie de neamul nostru ştiind că el luptă pentru Interesele sale adevărate, pentru unitatea naţio­nală, şi pentru un viitor mai bun in deplină înţelegere cu naţiunile conducătoare ale lumii Civilizata. Revenind in mijlocul aliaţilor săi fireşti, inspirat de acelaş mare ideal de libertate şi de dreptate, poporul român păşeşte cu toată hotărârea la luptă nouă pentru a aşeza viitorul său pe o bază solidă în perfectă armonie şi înţelegere cu popoarele vecine, animata de aceleaşi­ năzuinţi, în credinţa că va afla înţelegerea întreagă pen­tru independenţa şi drepturile sale naţionale care constituesc cet mai puternic temei al gatä.

Next