Țara, septembrie 1944 (Anul 4, nr. 969-983)
1944-09-01 / nr. 969
%a, ~ Ştiri şi fapt© ardelene SIBIU — ACT DE MULŢUMIRE. — Aducem şi pe această cale «003 noastre mulţtumiri, rudeniilor, prietenilor şi cunoscuţilor, cari prin prezenţă, scris am flori, au luat parte la marea noastră durere, priomifită prin pierderea prea de timpuriu a bunului şi în veci neuitatului nostru soţ, fiu, frate, ginere, cumnat şi unchiu Dr. Mîrcea Petri, medic, decedat in sela de 22 August 1944- NEMANGAIATA FAMILIE * — DELA POLIŢIE. — Publicul aste insistent rugat ca ori de cate ori vede sau are cunoştinţe de răuvoitori cari taie, distrug sau comit orice fel de acte de sabotaj contra cablurilor electrice sau telefonice, să denunţe pe aceştia autorităţilor poliţieneşti locale, cunoscând că cei cari nu-i vor denunţa vor suferi rigorile legii • — PUBLICAŢIE. — Se aduce la cunoştinţa întreprinderilor, meserialilor, comercianţilor şi lucrătorilor independenţi care au depus declaraţiunile pentru obţinerea cărţilor de muncă să se prezinte la Oficiul Asigurărilor Sociale din Sibiu pentru a depune suma de 100 leii, costul unei cărţi de muncă, prezentând chitanţa de achitare a sumei la Oficiul de Muncă, Plasare și îndrumare din Sibiu. — COMUNICAT OFICIAL. — Noi, Primarul Municipiului Sibiu, având în vedere ordinul Comisariatului General al Prețurilor Nr. 3288 din 12 August 1944, având în vedere art. 6 din Deciziunea Nr. 233 publicată in Monitorul Oficial Nr. 57 din 8 Martie 1944, care dispune ca, cartiruirea nu dă drept la plata nici unei chirii decât pentru Încăperile aflate libere la data facerii cartinjirii și car 36 ^‘-airiau în mod obişnuit, iar venitul chiriei constituia in parte mijlocul de existență al proprietarului sau locatarului, cuantumul chiriei urmând a se fixa de către autorităţile care ordonă rechizit®a, având in vedere că în Municipii Chesturile de Poliţie sunt organele competente în materie, revenim asupra ordonanţei noastre Nr. 6179 din 1 August 1944, pe care o anulăm. * — Dela băile Vaţa. — Cunoscutele băi Vaţa de jos sunt in plin sezon şi au vizitatorii şi suferinzi din toate colţurile ţării. Băile Vaţa de jos funcţionează in mod normal şi în acest an sunt amenajate după toate cerinţele moderne. SALIŞTE —- Se aduce la cunoştinţa părinţilor, evacuaţilor şi refugiaţilor că Liceul Comercial din Silişte funcţionează in anul şcolar 1944-45 cu toate clasele, dela I—VIII. înscrierile se adresează fără acte, direcţiunii liceului pân la 31 August Examenul de admitere in clasa I se ţine la 6 Septembrie 1944, cel de clasa V, la 10 Septmbrie Corigenţele pentru toate clasele încep la 2 Septembrie 1944 La aceste examene au dreptul să se prezinte şi elevii şcolilor evacuate. BRAD — De la şcoala de conductori mineri. — Cursurile şcoalei de conductori tehnici mi- neri şi chimico-metalurgi din Gurabarza vor începe la 1 Octomvrie crt. Cererile de înscriere, împreună cu actele cerute de școală, se primesc numai până — cel mai târziu — 1 Septemvrie crt. ■XM——I——^ Spectacole cinematografice Spectacolele cinematografice din Sibiu sunt următoarele : APOLLO prezintă în premieră „HOȚUL DE BIJUTERII“ cu Giuseppe Porelli și Silviana Iachino. Filmul următor : Maottilo Viconte. CORSO prezintă în premieră marele film francez Adrienne Lecouveur Yvonne Printemps, Pierre Fresnay, Yunie Astor, Pierre Larquey. Complectare. începerea la toate cinematografele în zilele de lucru . Duminică la orele 4—6—8. c&tfiisr’ -'agafeagaai* * 1i—mu ■,»imbeb&«i Mica Publicitate VÂND cărucior în bună stare. Adr’esa D. Crişan Teodor, Calea Cisnădiei 24. 7 PIERDUT portofel mare cu bani şi acte pers. cinema „Apollo“, ghişeu, 21 August Aflătorul este rugat a-l preda fără bani, pentru portofel recompensă 2.000 Lei, str. Dealului 14, f. 11 CASA compusă din 5 camere dintre care 3 sunt către stradă, 2 bucătării, verandă, baie modernă, 1 garaj pentru 2 automobile, gaz și apaducte in toate încăperile, toate in foarte bună stare, de vânzare. Adresa la tutungeria Cacoveanu, str. Turnului (lângă Podul Cibinului), între orele 7—8 a. m. şi 7—9 p. m. 13 PREDAU LOCAL DE BODEGA-RESTAURANT in comuna tălmaci. Prefer refugiat sau sinistrat. Informaţîuni la Gheorghe Sbejar Tălmacii 189. 17 IN SIBIU singurul Radiotechnician român, execută reparaţiuni de radio în condiţiuni ireproşabile. Maestru radiofonist profesor Bucevschi D-tru, Str. Dealului Nr. 26- 126 OFICIUL de Aprovizionare Sibiu din strada Fuss nr. 1, angajează spre imediată angajare un bucătar bun cu salariul corespunzător. 14 LOCUINŢA compusă din 2 camere, la periferie, de închiriat. Informaţii la Depozitul de furnire, placaje, cherestea Z. Kassovitz, Sibiu, str. Brâncoveanu 10. 18 ANGAJEZ urgent femee pricepută la creşterea unui copil mic. Str. Oituz 16. 15 CUMPĂR una maşină de cusut veche orice stare (sau numai picioarele), str. Ocnei 19, etaj. 16 ..TARA" ANUL IV — iit. nATITIMPOZITELE-PKtN cm -JÓK (Kw mskle OFICIUL POȘTALI HI PROVINCIE La oricare oficiu poștal Reîntoarcerea României pe calea cea dreaptă alături de Naţiunile Unite implică multe greutăţi şi sacrificii dureroase Declaraţiile d-lui C.I.C.Brătianu făcute corespondentului din Bucureşti al ziarului Timiş D. C. L C. Brătianu, şeful partidului Naţional-Liberal, a făcut corespondentului din Bucureşti al ziarului „Times“ următoarele declaraţiuni : România a reintrat, graţie iniţiativei bărbăteşti şî hotărâtoare a tânărului ei Rege Mihail I, un făgaşul politicei ei tradiţionale căreia îi datorează splendida eiî desvoltare din trecut, rolul covârşitor pe care l-a jucat în Sud-Estul Europei şi succesul unanim recunoscut al misiunei ei civilizatoare printre popoarele europene. Ştiind să armonizeze şi să coordoneze intotdeauna propriile sale interese cu cele ale naţiunilor occidentale poporul român a’a bucurat neîncetat de concursul marilor puteri iubitoare de libertate şi de dreptate. Această, politică, de solidaritate cuinteresele permanente ale civilizaţiei universale a culminat în participarea României la războiul trecut alături de marile naţiuni anglo-saxone, ruse şi latine împotriva militarismului german şi aspiraţiilor lui de egemoriie şi de uşurare în Europa. Numai un regim de violenţă şi de teroare, sprijinit mai întâi şi patronat apoi din afară a putut face ca această politică tradiţională atât deintim legată de cele mai esenţiale interese ale poporului român şi atât de firească aspiraţiilor sale de libertate şi dreptate, atât de corespunzătoare propriului său Instinct, să devieze din calea ei naturală. Trebue totuşi să relevăm că spre a putea ajunge la această alianţă nefirească a României cu Germania hitlerista contra căreia luptă Naţiunile Unite şi se ridică celelalte popoare iubitoare de dreptate, de libertate şi de legalitate, regimul dictatorial de ieri din România a fost nevoit să despoaie coroana de prerogativele ei regale şi să înăbuşe expresiunea liberă a tuturor reprezentanţilor fireşti ai poporului. Politica dictatorială a regimului trecut şi-a aflat astfel aplicarea in dauna poporului român, dar totodată, in afară de voinţa sa, şî de năzuinţele sale. Spre cinstea Naţiunei Române este bine ca, acest adevăr să fie subliniat şi ca opinia publică dinnăuntru şî din afară să ştie că partidele politice, expresie statornică a democraţiei române căreia i-au rămas fideli în vâltoarea dictatorială n’au încetat a protesta prin toate mijloacele contra sffluirei celei mai brutale a libertăţilor publice şî a aspiraţiilor şî intereselor poporului român. M. S. Regele Mihai I luând frânele Statului din mâini nevrednice Şi redând poporului, pe lângă libertăţile răpite, firul politicei sale tradiţionale, alimentat odată mai mult legăturile ce unesc glorioasa noastră Dinastie cu Neamul Românesc. Fireşte această reîntoarcere a României pe calea cea dreaptă alături de Naţiunile Unite implică multe greutăţi şî sacrificii dureroase. Dar ele vor fi suportata cu bărbăţie de neamul nostru ştiind că el luptă pentru Interesele sale adevărate, pentru unitatea naţională, şi pentru un viitor mai bun in deplină înţelegere cu naţiunile conducătoare ale lumii Civilizata. Revenind in mijlocul aliaţilor săi fireşti, inspirat de acelaş mare ideal de libertate şi de dreptate, poporul român păşeşte cu toată hotărârea la luptă nouă pentru a aşeza viitorul său pe o bază solidă în perfectă armonie şi înţelegere cu popoarele vecine, animata de aceleaşi năzuinţi, în credinţa că va afla înţelegerea întreagă pentru independenţa şi drepturile sale naţionale care constituesc cet mai puternic temei al gatä.