Teatrul, 1960 (Anul 5, nr. 1-12)

1960-02-01 / nr. 2

PROGRESE ÎN REPERTORIUL PĂPUȘILOR Teatrul de Păpuși din Craiova . Cinci săptămîni in balon, dramatizare de Anda Boldur după Jules Verne, și Hoinărind prin constelata de Radu Miron Ultima premieră a Teatrului de Păpuși din Craiova este prelucrarea unui roman "de Jules Verne. Este vorba de Cinci săp­­tămîni în balon, care și-a găsit un inte­ligent adaptator în Anda Boldur. Autoarea a ales capitolele mai impor­tante ale romanului, avînd grijă să le unească într-o succesiune logică, fără pă­­gubire pentru firul acțiunii. Socotim însă că unele scene, datorită lungimii lor, nu corespund specificului păpușăresc și că ar fi necesitat din partea autoarei un spor de efort pentru înviorarea lor. Călătoria cu mijloace atît de neobișnuite a docto­rului Fergusson și a însoțitorilor săi, Dick Kenedy și Joe, porniți să descopere taina izvoarelor Nilului într-un timp-record pen­tru epoca respectivă, este pasionantă și dinamică chiar la lectura romanului, cu toate lungile descrieri și dizertații ale lui Jules Verne. în piesă s-au eliminat aceste părți statice, dar atît tabloul , cît și fina­lul oferă păpușii prea puține prilejuri de mișcare. Trebuie să notăm, totuși, că — luat în întregime — textul oferă un material interesant, care putea stimula fantezia regizorului și a interpreților. Sînt cunoscute montările curajoase ale păpușarilor craioveni, vioiciunea și înde­­mînarea lor. Punctul de pornire al acestor necontestate calități se găsește în persoana regizorului Horia Davidescu și a scenografului Eustațiu Gregorian. Stili­zarea decorurilor și a păpușilor pe forme simplificate, în pete mari de culoare și în tonalități vii, subliniază trăsăturile de caracter ale personajelor, făcîndu-le ușor perceptibile. Totul — decor și păpuși — păstrează ușoara și discreta amprentă a umorului, iar regizorul știe să imprime spectacolului un ritm susținut și o gra­­­țioasă coregrafie mișcării în scenă. Scenograful Eustațiu Gregorian — men­­ținîndu-se și în spectacolul Cinci săptă­­mîni în balon la stilul său propriu — a greșit, după părerea noastră, tocmai prin ceea ce constituie calitatea scenografiei cu care ne-a obișnuit. Stilizarea, frumoasă în sine, nu s-a apropiat îndeajuns de spi­ritul textului, iar capetele mari cu care a înzestrat păpușile le-au redus posibili­tățile de mișcare și au frînat astfel, într-o oarecare măsură, dinamica unor scene. Regizorului Horia Davidescu i-a reve­nit, printre altele, sarcina rezolvării unor grele probleme tehnice. Un vapor care plutește pe valuri, un balon care se ridică în văzduh avînd în nacelă trei personaje, caravane de cămile în deșert, animalele fioroase din pădurile Africii­ 85

Next