Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-06-10 / nr. 45
telegrafulu ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se Sibiu la espeditura foiei; pe aseară la C.R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură, face în Transilvania și pentru proviniiele din Monarhiă pe unu anu 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirulu cu sloveștii. Prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c., iar pe o jumătate de anu 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Depeșe telegrafice. Triestu 14 Iuniu c. p. După știrile din Corfu, a fostu ajunsu acolo vaporele „Custoța” cu internunciulu Baronele de Bruc, și a fostu salutatu de tăte bateriele de portu cu pușcăture. Parisu 13 luniu. Deslegarea causei orientali pe cale pacpică se așteptă de obște prin concesiuni reciproce. Vaimar 14 Iuniu. Regele Prusiei se așteptă astăzi aici la serbătoarea jubileului de regențiă. Constantinopole 6 Iun. Inimile săntu mai păciuite, pregătirile se facu mai departe. Unu lagăru turcescu de 10,000 de soldați se pregătește. Agentulu Moldavo-romănescu Aristarhi a plecatu la Viena. Patriarhului grecescu și armenescu s'a datu din partea divanului împăciuitoarie promisiuni. Flota franțuzescă a statu în 3 Iuniu încă în Salamisu. Bombai 23 Maiu. Convențiunea de pace cu Birmanii nu e încă subscrisă. Din Hina au sositu știri critice. Nanchingu și Chiangior săntu ocupate de insurgenți. Șangaiu este mai părăsitu. Londonu 15 iuniu. La o interpelațiune în casa de susu a respunsu Lordulu Clarendon, cum că știrea „Monitorului” este fundată, că între Anglia și Franția în privința întrebărei orientali a fostu și este înțelegere, și că ambasadorii și admiralii ambelorutere au asemenea instrucțiuni. Lordulu Ruselu respunde la o asemenea interpelațiune în casa de giosu, că porunca spre plecarea flotei s'a datu în 2 Iuniu. Patenta împerătescă, continuare Articululu VIP. în urmarea restrăngeriloru, ce rabdă dreptulu privatu prin legile de finanțiă și camerali, săntu mai cu semă acele drepturi și obligațiuni, care se atingu de plătirea cu bani, a se judeca după patentulu ce s'a slobozitu în 1 Augustu 1812 și 1uniu 1826, precum și după normele, ce se află în adaogere subt Nr. 83 din 2 Iuniu 1848, și după celelalte norme, ce s'au emisu cu privință la acestu obiectu. Articululu IC, în intențiunea la oblegarea de plată în bani, are se semănă și mai departe pe lăngă hotărărea, ca aceia proprietari, cu a căroru proprietate este legată o urbarialitate, ce acuma s'a ridicatu, să poată strănge pe drumulu procedurei judecătorești aceia capitali, ce s'au împrumutatu naintea lunei lui Iuniu, 1848,cu escepțiunea polițeloru ce provinu din atingerea comerciale, și nu li s'au renunciatu, și numai interesele legiuite, ce încă nu săntu plătite. Articululu H, în normele asupra căsătoriei personeloru, ce săntu sub puse jurisdicțiunei militari, și asupra jurisdicțiunei loru în procesele loru de căsătoriă, nu se schimbă nimica prin articululu Ș. și M. alu acestui patentu. Tocmai așia remănu și toate celelalte norme deosebite, ce constau pentru statulu militare, și pentru persoanele țitorie de corpulu militare, și au privință la dreptulu privatu, în poterea sea, și au a se păzi la trebile de dreptu ce se voru lua de dănsele seu cu dănsele, deși în condică nu se îndreptă apriatu la ele. Articululu HI. Trebile de comerciu și polițe se voru judeca după deosebitele legi de comerciu și polițe, în cătu aceste divergese deja normele condicei civili. Asupra concursului și procedurei lui voru urma deosebite orei națiuni. (Urmează. te Transilvania și printișate astăzi și au luatu îmte putelu cu plecarea ei la loculu destinațiunei sele. Din partea țerei romănești este rănduitu la acesta comisiune D. Maioru și adjutante alu înălției sele Principelui, Salmenu și D. căpitanu Beghenau. După înștiințarea ce amu căpătau dele Iași „Coliba lui moșu Toma” a eșitu de subt tescu, și se va trimite că nu mai curăndu abonațiloru, și fiindcă dorința generale a fostu ca acesta tare interesante carte să se înavuțescă și prin stampe, acesta s'a și făcutu 1 l. 4 cr. m. c. Sibiiu 7 Iuniu. După plecarea Principelui Mencicon din Constantinopole socotea cei cu sănge mai iute, că îndată va urma o declarare de resbelu din partea Rusiei, și că legioanele de muscali, care se află grămădite în Besarabia, voru căpăta poruncă de a trece Prutulu, și a căștiga cu sabia, ceea ce n'au pututu dobăndi Mencicof pe calea diplomatică. Alții eră și cu sănge mai rece cred eu, că Rusia va cunoaște acum, cum că a mersu pre departe cu pretensiunile sele, și asta va lăsa din cele ce a cerutu, o parte însemnată, și se va îndestuli cu ce va voi ști dee Porta după sfaturile Angliei și ale Franției. Darășirile, ce au sositu de atuncea încoace, adeverează, că și unii mi alții s'au înșelatu în calcululu loru, căci Rusia nici nu se grăbește a face casa de resbelu, dar nici nu e aplecată a lăsa ceva din cererile ei pronunciate prin Principele Mencicof, ci se aude, că cabinetulu din S. Petersburgu aru fi îndreptatu de nou către Pirtă o notă, prin care cere într'unu tomu categoricu înplinirea tuturoru cereriloru sele. Într'aceea tote gazetele esprimă încrederea, că diferința aceasta va lua unu sfărșitu pacinicu. Se auzimu, cum se esprimă în privința acesta Gazeta ministeriale „Corespondința austriacă”. „Plecarea Principelui Mencicos din constantinopole și rumperea raporteloru diplomatice între Rusia și pirta, ce a urmatu după aceea, au produsu o demonstrațiune din partea puteriloru maritime apusene, atătu flota britanică cătu și cea franțozescă au căpătatu în 4 ale acestea poruncă, de a se împreuna, și de a se mișca observăndu în direcțiunea Dardaneleloru. Aceste fapte n'au lipsitu a încurge asupra burseloru europene. Hărtiile scăzură. Acesta frică panică încă s'a prefăcutu acum într'o simțire mai favorabile, și renta s'a suitu eră și la starea normale de mai nainte. Deși nu se pote tăgădui, că situațiunea e cam încurcată și seriosă, totuși nu e cu cale, decă părerea publică se aruncă în nișe ginge pre mari, căndu pe de altă parte aru fi datoria presei de a lucra într'acolo, ca să lămuriască, să mijlocescă și să liniștescă, și de a indigna mai vărtosu acele momente mari și însemnate, care garantisescu păstrarea păcei universali. Este o faptă de mare însemnătate, că părerea publică îndeobște nu crede la o tulburare a giurstăriloru europene de față și a ordinei generale. Tocma asta e de cunoscutu, că numai partida răsturnărei dorește o desfacere silnică a crisei, aceeași partidă, care poartă în finalu ei aceleași cugete vrășmășești și stricătorie în privința Guberniului Franției ca și în privința celorlalte Gubernie ale Continentului. Aceasta cumpăniri despre aceasta pote fi oricine încredințatu - le au trasu în socotință înțelepțiunea Cabineteloru, și le servescu de îndreptariu în privința vorfărei loru presente și future în chestiunea acesta.” Cu tote aceste la bursa din Viena a fostu în 14 Iuniu lăută 1331 Cu însă prețulu unui esemplare a crescutu cu NA Monarhia Austriacă Transilvania. Sibiiu 8 luniu. Comisiunea carea este așezată sub președința D. generale Maioru Camerer pentru regularea graniței în-