Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-01-15 / nr. 5
de cofu-esc de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămvăta Prenumerațiunea se face în Liviu la espeditura foiei; pe alfa 3 CD lluluș, pe o jumătate anu .al 30. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pen provinciele din Monarhiă penru anu 8 aleargă la C.R. pește, cu bani gata, prin eche ori frăncate, adresate către espeditură. prețiulu prenumerațiunei pentru ibiu este pe anu 7. fl. m. c.; car Siviu 13. Ianuariu iuliu. pe o jumătate de anu 4. Inseratele se plătescu cu fl. 4. cr. șiru lu. cu slove miți. Pentru prunc. lunu anu 12 și țeri străine pe f. pe, anu 6 m cc. ii. o repeșe telegrafice. Deputațiunea Montenetrină a sorfriestu 20 Ianuariu situ aicea. *Triestu 19 Ianuariu. a senatului din Montenegro cu presidentulu Gheorghe Petrovic în frunte ca să ducă miresa principelui Danilo. Episcopulu grecescu din Zara își va cununa. Soțietățile de agricultură. Una din urmările cele mai bătătoare la ochi și mai în bucurătorie ale propășirei în cultură sînt însoțirile, ce se fac de bună voiă,, spre a ajunge la unu scopu de obște folositoriu, cu poteri și silințe înpreunate. Aceste, întrunindu talente deosebite, cunoștințe și esperiințe de totu soiulu, înmulțind numerulu persoanelor lucrătorie, produc lucruri de acele, care unu omu singuru, seu și mai mulți, despărțiți însă cu lucrarea, pu aru ui pice odată în stare ale produce; anumitu însă ele subministră unu mizlocu siguru și ușioru, pentru conlucrarea la unu planu măreții și nobile încă și pentru aceia zi, deși nu le lipsește voia de a face bine, și deși au cela ce mărginite în privința acesta, nu au însă nici timpu, ba pote întrebuința cu folosu mijloacele lor, și a căror nă, neputânduse pune în lucrare, se perde pentru totudeuna. Nu este nici unu ramu al lucrărei omenești, care prin asemenea însoțiri să nu se poată înainta mai multu au mai puținu, ține ramuri de aceste se vor fi mai aflăndu, pentru a căror sprijinire și ajutare să nu se fie formatu însoțiri seu asociațiuni în timpurile cele mai noue prin tote țerele cele cultivate. Astfel cu de însoțiri se formară în mai multe privințe și pentru în Cănd vorbimu despre aceste, voimu despre care naintarea agriculturei, a În credința pe cititorii nostrii, că însoțirile, scriemu, nu țintescu într'acolo, ca pământulu să se lucre în de obște, pe o socotelă a tuturor, care aru semăna a căci de se pute lipi undeva proverbiulu, cum că „bucătari mai mulți sară pre taie bucatele” și că „doue, seu mai multe moașe taie buriculu pre scurtu,” aici se potrivește mai bine de căt ori și unde. Lucreși totu omulu moșia sa, și naibă nici o temere, că nu va restringe cineva în privința acesta,, și nici că cere trebuința, ca fiăcare mădulariu alu unei asemenea însoțiri să fie neapăratu lucrătoriu de pământu, ci vorba este, că lucrărei atronomice, care este una din cele mai vechi coprinderi ale nemului omenescu, prin poteri împreunate să i se dee o astfelu de sburătărire și înaintare, care mulu de sine și prin sine nu'i o poate da nici într'o privință. Drept aceea de cerculu celu mai deplinu alu lucrărei ce se cere dela o însoțire agronomică se ținu următoarele: Mai nainte de toate toți mădularii aceleia își adună esperiințele sale despre lucruri pănă acum nedeslucite, mai rari și de o însemnătate mai mare în privința practicei din cuprinsulu economiei țerane, ca să se cerceteze pricinele lor și să se defigă regule pentru încungiurarea pagubelor și stricăciunilor, sau pentru căștigarea unui folosit ce pănă acum încă nu se cunoscuse. Împărtășirile unor asemenea esperiințe și cunoștințe deocamdată sunt menite pentru membrii soțietății; de retulă însă acele nu se ținu ascunse de publiculu celu mare, ci îmbogățite și prevezute de deslucirile cuviinciose din partea societății, se împărtășesc cu mare folosu prin tipariu la toți, căți au voiă și guesta de cititu, căci acesta este scopulu celu mai privința unor unelte agronomice, de care pănă acum încă nu se folosiră țeranii. Ie prăvile sau resultatele încercărei ce sa făcutu, eră și se aduc la deplina cunoștință a publicului prin mizbdirea tipariului, apoi încercările de feliulu acesta se pot face rata soțietatea. A treia însoțire vezându, că cutare producte agronomi ce nu află căutare, din pricină că nu se află piațe deschise, poate să se înțelegă cu case neguțetorești, poate trimite omeni întradinsii, carii să ispitescă pe la locuri și târguri străine și așa să deschidă noule piațe de vănzare. Interesulu economiei țerane aru cere, ca să se ștergă nește abusuri sau așezăminte rele, învechite, seu să se șe legi noue favoritorie în privința acesta. O însoțire priată pare cu adeveratu vr'unu dreptu formal a pretinde asemenea cuimbări dela gubernia pe calea legei, însă e lucru curie ficescu, că la așternerile și rugămințile unui trupu morale, ce împreună o esperiință și o cunoștință practică de lucru, guberniulu mai curănd dă crezemăntu și ascultare, să publice și să împărțască premie seu daruri la dreptate, ele de regulă și de căt la ale unui omu particulariu. În urmă o astfelis de soțietate pentru înbărbătarea și încurăgiarea producțiunilor cei ce se deosebescu în acesta sau acela ramu alu economiei agronomice. Înpărțânduse premiere aceste cu băgare de semă, slujescu spre cinete și spre încurățiare. Totodată soțietatea poate forma și o culegere de modele, cărți, unelte și producte, de care apoi se pot folosi economii cei silitori. La tote aceste se presupune, că soțietatea se cere fără îndoelă mijloace bănești, care se adună prin colectele de pe la mădularii soțietății și de pe la alți voitori de bine și patroni ai culturei agronomice, la adunări generali au să se chiame toți mădularii însoțirei, care se întâmplă numai la anumite vremi, perane, cum este de pildă cultura vielor, a grădinelor, prăsirea feliuritelor vite, cultura mătasei și altele, apoi aceste despărțeminte singulari se pot împreuna între sine prin unu comitetu centrale, ca așa lucrarea și îndeplinirea acestor asociațiuni să fie cu atăt mai mare și mai sporitoriă. Cum că statulu dorește din inimă ca să se formeze și să Mă ne ajunge aicea o deputațiune voință buși pude prunte socotelele, asoțiațiuni ale însoțirei, se cere să se zise, grădinele, fiilor acestora unu președinte și adune regulatu; de unu grafieru, după ca să respândescă lumină în lume, se știe, nu au încă cese cere neapăratu, ca să care să se coprindă numai cu în părspre căștigarea tuturor scopucare pote duce totodată și sine se înțelege, că asemenea la singuraticele părți ale economiei prin urmare și la sporirea pe 4 doug, însoțirea face cu epesele au cămpu slobodit a se înțelege ca eă li se dee o publicitate pe re de ajunsu pentru unele ca aceste, se formeze foie periodice, gășirea unor asemenea lucruri. te spețiali corespunzătoarie și fericirea poporului țoranu, înființeză sale încercări, seu pe moșia unuia dintre mădularii soțietăței, țiunea soțietatei se face cu cea mai mare înlespire, lucre aseminea soțietăți alu căror scopu țintește la pariu, e vine cu dregătoriele, stăpânirea fie în seu pe pământuprimitive trebue cu cunoștință și fânațele au malurile de vii ce și le a cumpășe pot și trebue să se subtîmpartă în despărțeminAsemenea îeouri căt se pote mai Apoi fiindcă ootele publice, cum ceva esgraordinariu. De mare unu comitetu, cănd va îngriți, prin tiOrgarisaAfară de seu cănd înaintarea care să se