Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-10-27 / nr. 85

- 328 Monarhia Austriacă. Transilvania. " Sub președința c. r. colonel D. Bile, carele din însărui­­­­Sibiiu 26 Octomvrie. Vântul de miază­noapte, ce începu a subla încă de Duminecă păzu pre omeni a se teme, că acuși vor fi lipsiți de timpul cel plăcut al frumoaselor zile de toamnă. Și într'adevăr această temere nu fuse fără de temeiu, pentru că suflarea acelui vânt rece, avu de urmare nemijlocită schimbarea văzduhului celui limpede și sănin. Mercuri de cu seară începu a se înota și mai târziu cătră­­ oare începu a ninge de și numai cu încetul, așa, încânt se părea că e numai o glumă., Gluma aceasta însă se continuă Joi totă zio, și Joi noap, spre Vineri, și așa deo­­dată ne văzurăm cercetați de un oaspe însoțit de o suită destul de mare, care de­și se află îmbrăcat în cele mai strălucite veșt­­minte albe, totuși ne­fiind încă din destul pregătiți pentru a lui primire, ne vedem siliți a răpști în contra prea timpuriei lui cercetări. O remânere statornică a acestui oas pe supt împre­­jurările de față, când lipsa nutrețului pretutindinea e foarte simțitoare, ar fi pentru bieții țărani o împrejurare, care ar trage după sine cele mai triste și păgubitoare urmări, de care însă să ne ferească Dumnezeu!­­ Mercuri în 24 ale curgătoarei ni se împărtăși trista știre despre grabnica reposare a D. Protopop și emerit Profesor de Teologie, Ioann Moga, ce se întămplă în aceeași zi dimineța în Las Sebeș, unde­­ și avea reposatul locuința sa. Fiei țărâna ușoară! Noi așteptăm din partea prietinilor și a cunoscuților re­­posatului în Domnul P. Protopop o descriere mai de aproape a acestei triste în­tâmplări, precum și a ceremoniei, cu care­­ i se astrucară rămășițele pământene, pe care apoi nu vom întârzia a o împărtăși publicului cetitoriu. triță, care fu văzută în 10 vântișor­iși laș cu această zie călătorii au avut unicul minute. Balonul mânat de un lin luă sborul și cșreptarea din vest-sud vest spre est-pord-est peste canal, care 'l trecu în 10 minute plutind noptea pe deasupra țerii de jos și Prusia renană, și dimineața la 77, ore ajunsă dinpreună cu toți consoții lui în deplină sănătate pe pământul Germaniei. Distanția cea mare de 180 de ore o au repus în 14% . Privirea stârnită în toată lumea prin minunata aceasta înconjurare, se mai află încă și astăzi în vie aducere aminte la fieștecare om. Green a făcut la 300 de călătorii de feliul din urmă mașină îi dede următoarea inscripție: Mogtalibre alae non spni­datae. Visegunt nomines ag­­dapmn iPud, hominibus ninii est difisite.­­Muritorilor nu li s'au dat aripi. Oamenii au învins această greutate, lor nu le elimica greu­ și mașina în această călătorie s'au ridicat pănă la înălțime de o 10,000 arme. Lui Blancard iau trebuit o oră și jumătate pănă au trecut peste canal, însă lui Green numai 10 minute. Numai încape nici o îndoială, că călătoriile lui Green întrec cu mult pe cele ale antecesorilor și ale contemporanilor săi; însă deacă întrebăm, că care dobândimau și Green prescum­ resultate sigure pentru întemeiere aeronauticei pe niște regule statornice?­­­­vom fi siliți totdeuna a respunde­ cu nu. Tote celelalte mai tăi­­atmosferii pământului. Pentru că prin aceasta credea el, că va fi în stare nu numai a întreprinde fără de primejdie și ar și cele mai îndepărtate călătorii, ci și aflarea aceasta a o face una dintre cele mai folositoare. Însă se vede, că studiul cursuri­­lor aerului e unul dintre cele mai grele în știința naturală - și totuși numai de sine singur ne destul spre secura întrebuințare a aeronautice.­­ Mai mulți aeronauți­­ și a făcut puntul acesta de obiectul în­­cercărilor lor, dintre carii noi numim numai pre Franțezul Petin, pe Germanii Rosenberg și Șlehtweg fără însă de ași fi putut ajunge scopul propus, la marginea austriacă, s'a ținut în Brașov în 28 Octomvrie c. p o adunare din partea tuturor representanților a proiectatelor drumuri de fer din Ardeal și adecă, a celui dela Oradia mare -­­Cluj, M. Oșorheiu Brașovean, precum și a celui dela Arad, Sibiiu Brașovean, a cărei resultat e următoriul: drumurile de fer se vor duce din Ungaria peste Ardeal pănă la Brașov, aici este cur­­tea cea de căpetenie a drumurilor ferecate, a cărei loc s'a și hotărăt din partea comisiei eșite în fața locului, și adecă, în o depărtare de 150 stânjini dela podul de petră din Blumăna că­­tră așa numitul deal al turcilor, între drumurile ce duc cătră Săcele, Chezdi Oșorheiu și Timiș. Dela Brașov linia dru­­mului de fer nu va trece peste pasul Oituz în Moldova precum o proiectată aceasta soțietatea din Cluj, ci dea dreptul peste pasul Buzăului (s­au pe la Zizin (Zaizon) sau pe la Voroșino; detaiurile sânt reservate unei cercetări mai de aproape România pănă la Brăila la Dunăre, și a doua linie la București, G­iurgiu și mai departe la Varna. Pentru linia dela Arad, peste Sibiiu, Brașov pănă la graniță s'a dat din partea Ministeriului de comerciu concesie definitivă DD­ eraui Rotsild, Principelui de Galiera și Laing cu acea con­­diție, ca dânșii pănă la sfârșitul anului acestuia să arate mo­­dalitățile, sub care voesc a lua asupră și clădirea acestui drum. D. Maisner fistoriul Director a liniei acestia a drumului de fer, cu mai mulți Ingineri s'au și apucat de desemnarea acestii linii. ”Doapă știrile din Petersburg Văduva Împărăteasă a adresat Mitropolitului din Moscva următoarea scrisoare: „Eminenția Voastră Mitropolitule al Moscovei Filaret! În orele ispitirei ceii grele, care a plăcut lui Dumnezeu a o aduce asupra patriei noastre, neîncetat mam rugat pentru săvârșirea re­­sboiului, și m am făgăduit înaintea lui Dumnezeu, că după restaurarea păcii voi aduce Bisericii Sf. Serghie un dar, care să corespundă sfințeniei locului și să fie vrednic de acea Mănăstire renumită. Acum, câ­nd Rusia se bucură de pacea dorită, și serbează cu bu­­curie încoronarea mult iubitului meu fiiu Alecsandru Nicolaevic, vă trimit Eminenției Voastre spre împlinirea făgăduinței mele, un Potir, împodobit cu petici scumpe, care a fost în întrebuin­­țarea mea, și dintre care una, pe care­­ mi a dăruito reposatul însă nezăuitatul meu bărbat la începutul acestui resboiu pentru credința cea ortodocsă, și pe care eu de atunci încoace o am purtat neîncetat și cu carea sânt împreunate cele mai mișcă­­toare aduceri aminte. Fie ca acest dar, ce se aduce, ca o jertfă a mulțămirii pentru darurile și mila cea bogată, care Dumnezeu a revărsat asupra multiubitei Rusiei, păzindusă să remână pentru totdeauna în vistieria Mănăstirei­ Voastre, guitu pentru totdeuna Al Dvoastră de bine­voitoare.” Alecsandra. Potirul sfinținduse prin o deosebită ceremonie după pravila Bisericii răsăritene s'au așezat în Mănăstirea Sf. Treimi. ” Foile din Malta ne aduc veste despre un cutremur de pă­­mânt înfricoșat, ce s'a întâmplat în noaptea din 11 spre 12 Octomvrie în insulele Malta și Gozo. Era pe la 11 oare noptea, când se simți cel dintâiu cutremur, acesta însă a fost neînsem­­nat și nuu pricinuit înspăimântare. Însă cu 12 minute înainte de 2 ore după miezul nopții, când locuitorii se afla cufundați Un al doilea cu­­tremur, care nu ținu mai mult decât 9 secunde sgudui insula din temelie, și un vânt înfricoșat asemenea tunetului șuera prin aer în forma unui orcan îndepărtat. Casele și Bisericile se cutremura din temelie și locuitorii se grămădea numai în cămeși și în îmbrăcămintea de noapte pe uliți și prin piațe, și unii nici chiar aici nu se putea susținea pe picioare. Un al treilea cutre­­mur, ce ținu 11 secunde fu însoțit de același tunel subpămân­­tean, ca și al doilea. Piața de la Valetta plină de oameni resuna de sberăturile mulțimei ceii înspăimântate. Afară de toată așteptarea se primejduiră puțini oameni, însă paguba pricinuită întăriturilor orașului, portului, caselor și Bisericilor se stie la o jumătate milion scuzi (taleri italienești). în somnul cel adânc, întră spaima în Oraș. acesta, scop a afla deosebitele Tru­­curgeri ale În insula Goso s'a observat, că întăriturile for­tăreței do­­narea supremei comande militare a certezat deosebitele linii pănă spre miază­noapte s'a vătămat foarte tare, pe când cele din par­­te comendândumă rugăciunilor Î îmntămplări de zi.­ l- -..

Next